 |
| Foto: http://ginuca27.blogspot.com |
In Romania, langa Brasov exista un centru de cercetare si o mica fabrica producatoare
de ulei de canepa. Singura din Europa (Informaţie primită prin email)
duminică, 3 iunie 2012
Canabisul vindecă… cancerul
Cum scapi de căpuşe, dacă s-au fixat pe corp
 |
| Foto: www.libertatea.ro |
Din batrani si experienta proprie (avand animale), indiferent de stadiul in care este capusa, ori doar o pata neagra, ori deja umflata de sange, ca un bob de fasole:
1. Daca s-a prins o capusa si ai in casa untura, acoper-o complet cu untura solida si dupa doua-trei minute se desprinde (ea se sufoca, untura nu permite nici un strop de aer si capusa scoate capul din piele);
daca nu s-a desprins inca, pui untura din nou.
2. Daca ai tinctura de iod, imbibi foarte bine un tampon de vata in tinctura si tii pe capusa cateva minute (3-4) si ea se va desprinde. Eventual mai picuri cativa stropi de tinctura pe tampon in timp ce il tii pe capusa. Atentie, nu iod simplu ci numai tinctura ! Daca este adanc prinsa in piele, repeti operatiunea. Atunci cand o rupi fortat si ramane capul in piele, se produce infectia.
Faceti asta si nu veti ajunge la doctor.
3. Daca vezi pe mana, picior etc. o insecta mica verde sau bruna cu o pozitie ciudata infipta sub piele faci urmatoarele: Cu un tampon de tifon bine inmuiat in acetona se tamponeaza insecta si in citeva minute cade singura. Se desinfecteaza bine cu iod si se spala bine mainile cu apa si sapun. Se unge locul cu alifie de galbenele cu propolis. Se institue regim cu fructe si legume, iar medicul de specialitate face tratament cu antibiotice. Sper sa nu fie nevoie, dar este bine de retinut.
Sfaturi primite de la un prieten din Elvetia. Va dati seama, a aflat toata Europa si turistii sunt preveniti cum sa se fereasca de capuse. (Mail primit de la profesor Octavia Buhociu)
1. Daca s-a prins o capusa si ai in casa untura, acoper-o complet cu untura solida si dupa doua-trei minute se desprinde (ea se sufoca, untura nu permite nici un strop de aer si capusa scoate capul din piele);
daca nu s-a desprins inca, pui untura din nou.
2. Daca ai tinctura de iod, imbibi foarte bine un tampon de vata in tinctura si tii pe capusa cateva minute (3-4) si ea se va desprinde. Eventual mai picuri cativa stropi de tinctura pe tampon in timp ce il tii pe capusa. Atentie, nu iod simplu ci numai tinctura ! Daca este adanc prinsa in piele, repeti operatiunea. Atunci cand o rupi fortat si ramane capul in piele, se produce infectia.
Faceti asta si nu veti ajunge la doctor.
3. Daca vezi pe mana, picior etc. o insecta mica verde sau bruna cu o pozitie ciudata infipta sub piele faci urmatoarele: Cu un tampon de tifon bine inmuiat in acetona se tamponeaza insecta si in citeva minute cade singura. Se desinfecteaza bine cu iod si se spala bine mainile cu apa si sapun. Se unge locul cu alifie de galbenele cu propolis. Se institue regim cu fructe si legume, iar medicul de specialitate face tratament cu antibiotice. Sper sa nu fie nevoie, dar este bine de retinut.
Sfaturi primite de la un prieten din Elvetia. Va dati seama, a aflat toata Europa si turistii sunt preveniti cum sa se fereasca de capuse. (Mail primit de la profesor Octavia Buhociu)
joi, 24 mai 2012
Bărbaţii, mai afectaţi de gută decât femeile
 |
| Foto: www.pulsmedia.ro |
Fără tratamentul corespunzător, boala prezintă
acutizări frecvente, care pot cauza leziuni severe ale articulaţiilor, tendoanelor sau a altor ţesuturi. Cauza principală a
gutei este hiperuricemia (excesul de acid uric în sânge). Hiperuricemia
este deseori asimptomatică şi nu cauzează complicaţii, majoritatea persoanelor
cu nivel crescut sanguin al acidului uric nedezvoltând niciodată gută. Când
nivelul acidului uric are valori foarte mari, acesta poate forma cristale de
urat, care se depun apoi la nivelul articulaţiior.
Sfaturi pentru a diminua efectele nedorite ale gutei
Sfaturi pentru a diminua efectele nedorite ale gutei
Odată instalată
guta, pentru revenirea la o stare de sănătate cât mai apropiată de normalitate
sunt indicate:
- scăderea în greutate (în cazul pacienţilor cu gută supraponderali) şi menţinerea unei greutăţi normale. Este utilă în acest scop adoptarea unei diete cu puţine grăsimi;
- administrarea unei medicaţii diuretice (care elimină excesul de apă şi sare de la nivelul organismului). Este important ca orice pacient cu gută să consulte un specialist înaintea utilizării unor tratamente medicamentoase complementare;
- exerciţiul fizic regulat şi evitarea sedentarismului.
Pacienţii cu gută care nu au simptome, dar au niveluri crescute de acid uric în sânge nu necesită tratament specific. Trebuie reţinut însă că pacienţii cu acid uric extrem de crescut în sânge trebuie investigaţi pentru a identifica eventualele leziuni renale sau articulare. Nivelul acidului uric trebuie monitorizat de medicul de familie până la revenirea la normal a concentraţiei acestuia.
- scăderea în greutate (în cazul pacienţilor cu gută supraponderali) şi menţinerea unei greutăţi normale. Este utilă în acest scop adoptarea unei diete cu puţine grăsimi;
- administrarea unei medicaţii diuretice (care elimină excesul de apă şi sare de la nivelul organismului). Este important ca orice pacient cu gută să consulte un specialist înaintea utilizării unor tratamente medicamentoase complementare;
- exerciţiul fizic regulat şi evitarea sedentarismului.
Pacienţii cu gută care nu au simptome, dar au niveluri crescute de acid uric în sânge nu necesită tratament specific. Trebuie reţinut însă că pacienţii cu acid uric extrem de crescut în sânge trebuie investigaţi pentru a identifica eventualele leziuni renale sau articulare. Nivelul acidului uric trebuie monitorizat de medicul de familie până la revenirea la normal a concentraţiei acestuia.
Pentru bolnavii
de gută, o serie de măsuri care pot fi luate strict la domiciliu:
- diminuare disconfortului şi durerii cauzate de atacul de gută;
- repaus al articulaţiei până la terminarea atacului;
- ridicarea segmentului afectat;
- aplicarea locală a unei comprese calde. Dacă acest lucru nu ajută, se poate încerca aplicare locală a unei pungi cu gheaţă;
- administrarea de antiinflamatorii, cu evitarea aspirinei care vă poate înrăutăţi starea.
- diminuare disconfortului şi durerii cauzate de atacul de gută;
- repaus al articulaţiei până la terminarea atacului;
- ridicarea segmentului afectat;
- aplicarea locală a unei comprese calde. Dacă acest lucru nu ajută, se poate încerca aplicare locală a unei pungi cu gheaţă;
- administrarea de antiinflamatorii, cu evitarea aspirinei care vă poate înrăutăţi starea.
Simptomele
atacului de gută cedează de obicei în aproximativ 24 de ore de la iniţierea
tratamentului. Mai trebuie să aveţi în vedere faptul că atacul de gută apărut
la un pacient vârstnic poate dura mai mult şi poate fi de asemenea mai grav.
Dacă evoluţia bolii a depăşit 10 ani şi nu s-a efectuat nici un tratament, este posibil ca acidul uric să se fi acumulat la nivelul articulaţiilor sub forma cristalelor de acid uric (tofi gutoşi). Dacă aceşti noduli devin dureroşi, produc deformarea articulară şi tratamentul medicamentos nu reuşeşte micşorarea lor, este recomandat tratamentul chirurgical de corectare (excizia chirurgicală a tofilor).
Dacă evoluţia bolii a depăşit 10 ani şi nu s-a efectuat nici un tratament, este posibil ca acidul uric să se fi acumulat la nivelul articulaţiilor sub forma cristalelor de acid uric (tofi gutoşi). Dacă aceşti noduli devin dureroşi, produc deformarea articulară şi tratamentul medicamentos nu reuşeşte micşorarea lor, este recomandat tratamentul chirurgical de corectare (excizia chirurgicală a tofilor).
Regimul alimentar pentru bolnavii de gută
Tratamentul nutriţional este esenţial în gută şi are drept obiective
creşterea diurezei şi alcalinizarea urinei, reducerea greutăţii corporale, scăderea
aportului de purine, dar şi eliminarea alimentelor ce declanşează atacul de
gută şi scad eliminarea acidului uric.
* În mod
obişnuit, se recomandă asigurarea unei diureze de peste 2,5 l pe zi. Cantitatea
de lichide ingerate (2,5 l) trebuie repartizată în 6-8 prize pe zi: 5-6 în
cursul zilei şi una seara, la culcare. Creşterea volumului urinar se obţine
prin consumarea de ceaiuri diuretice, apă potabilă sau ape oligominerale şi
alcaline, ultimele având proprietatea de a ridica pH-ul urinar şi de a reduce
cristalizarea acidului uric;
* La persoanele supraponderale, scăderea în greutate trebuie să se facă progresiv. Aportul caloric la cei cu exces ponderal se limitează la 1.500-1.600 Kcal pe zi, dieta trebuind să fie una lacto-fructo-vegetariană. Regimul alimentar este alcătuit din următoarele produse: lapte dulce sau bătut, iaurt, brânzeturi nesărate şi slabe; carne de vacă, găină şi peşte în cantitate redusă (de trei ori pe săptămână); ouă în cantitate redusă (1-3 ouă pe săptămână şi numai în preparate); grăsimi reduse până la 60 g pe zi; pâine albă veche de o zi; făinoase; mămăligă; legume verzi sub formă de supă, cremă de legume; cartofi; sucuri de legume, fructe; dulciuri. Cantitatea de sare admisă zilnic este de 1-2 g pe zi. Se permite aportul de cafea şi ceai, întrucât deşi au un conţinut crescut de metilpurine, acestea nu se transformă în acid uric;
* Din alimentaţie nu trebuie să facă parte: viscerele (rinichi, creier, ficat, momiţe etc.), peştele gras, carnea de animal tânăr (viţel, miel), supa de carne, cacao, ciocolată. Se va evita consumul de mezeluri bogate în gelatine şi se elimină alimentele care precipită atacul de gută: cârnaţi, pateuri de carne, crustacee, moluşte etc, precum şi alimentele bogate în acid oxalic, deoarece acesta agravează efectele hiperuricemiei: măceşe, spanac, smochine uscate, concentrate de tomate, sfeclă roşie, castraveţii, ţelina, fasolea albă ş.a. Din acelaşi motiv nu se vor consuma nici dulciuri concentrate. Se interzice consumul de alcool. Berea, care are un conţinut ridicat în purine, este considerată mai nocivă decât alte tipuri de alcool.
* La persoanele supraponderale, scăderea în greutate trebuie să se facă progresiv. Aportul caloric la cei cu exces ponderal se limitează la 1.500-1.600 Kcal pe zi, dieta trebuind să fie una lacto-fructo-vegetariană. Regimul alimentar este alcătuit din următoarele produse: lapte dulce sau bătut, iaurt, brânzeturi nesărate şi slabe; carne de vacă, găină şi peşte în cantitate redusă (de trei ori pe săptămână); ouă în cantitate redusă (1-3 ouă pe săptămână şi numai în preparate); grăsimi reduse până la 60 g pe zi; pâine albă veche de o zi; făinoase; mămăligă; legume verzi sub formă de supă, cremă de legume; cartofi; sucuri de legume, fructe; dulciuri. Cantitatea de sare admisă zilnic este de 1-2 g pe zi. Se permite aportul de cafea şi ceai, întrucât deşi au un conţinut crescut de metilpurine, acestea nu se transformă în acid uric;
* Din alimentaţie nu trebuie să facă parte: viscerele (rinichi, creier, ficat, momiţe etc.), peştele gras, carnea de animal tânăr (viţel, miel), supa de carne, cacao, ciocolată. Se va evita consumul de mezeluri bogate în gelatine şi se elimină alimentele care precipită atacul de gută: cârnaţi, pateuri de carne, crustacee, moluşte etc, precum şi alimentele bogate în acid oxalic, deoarece acesta agravează efectele hiperuricemiei: măceşe, spanac, smochine uscate, concentrate de tomate, sfeclă roşie, castraveţii, ţelina, fasolea albă ş.a. Din acelaşi motiv nu se vor consuma nici dulciuri concentrate. Se interzice consumul de alcool. Berea, care are un conţinut ridicat în purine, este considerată mai nocivă decât alte tipuri de alcool.
Tratamentele naturiste, adjuvante ale regimului
alimentar pentru gută
Sunt recomandate
ceaiurile depurative, diuretice sau chiar diureticele uşoare:
- Se poate face infuzie din una din următoarele plante: frunze de frasin, coada calului, troscot, rizomi de pir medicinal, rădăcină de iarbă mare, rădăcină de osul iepurelui. Se pun 1-2 linguri de plantă la o cană de apă şi se beau 1-3 căni pe zi;
- Benefică este şi o infuzie din 20 g flori de soc, 20 g flori de tei, 30 g frunze de mesteacăn şi 30 g frunze de urzică. Se pune o linguriţă amestec de plante la o cană de apă şi se beau 2-3 căni pe zi, timp de o lună;
- O alternativă o poate reprezenta amestecul a 30 g frunze de mesteacăn, 30 g rădăcină de osul iepurelui, 30 g măceşe, 10 g fructe de ienupăr. Se pune o lingură la o cană de apă şi se beau 1-2 căni pe zi timp de două săptămâni;
- De folos vă este şi un alt amestec, compus din 3 - 15 g flori de levănţică, 25 g flori de soc, 15 g sunătoare, 15 g rădăcină de brusture, 20 g rizomi de pir medicinal, 10 g fructe de ienupăr. Se pune o lingură la o cană de apă şi se beau la prânz 1-2 căni de infuzie caldă, timp de două săptămâni.
- Se poate face infuzie din una din următoarele plante: frunze de frasin, coada calului, troscot, rizomi de pir medicinal, rădăcină de iarbă mare, rădăcină de osul iepurelui. Se pun 1-2 linguri de plantă la o cană de apă şi se beau 1-3 căni pe zi;
- Benefică este şi o infuzie din 20 g flori de soc, 20 g flori de tei, 30 g frunze de mesteacăn şi 30 g frunze de urzică. Se pune o linguriţă amestec de plante la o cană de apă şi se beau 2-3 căni pe zi, timp de o lună;
- O alternativă o poate reprezenta amestecul a 30 g frunze de mesteacăn, 30 g rădăcină de osul iepurelui, 30 g măceşe, 10 g fructe de ienupăr. Se pune o lingură la o cană de apă şi se beau 1-2 căni pe zi timp de două săptămâni;
- De folos vă este şi un alt amestec, compus din 3 - 15 g flori de levănţică, 25 g flori de soc, 15 g sunătoare, 15 g rădăcină de brusture, 20 g rizomi de pir medicinal, 10 g fructe de ienupăr. Se pune o lingură la o cană de apă şi se beau la prânz 1-2 căni de infuzie caldă, timp de două săptămâni.
Efecte deosebite
au şi frunzele
de mesteacăn sub formă de infuzie din 2-3 linguriţe de frunze
uscate la 200 ml de apă clocotită. După răcire, se adaugă un vârf de bicarbonat
de sodiu. Se lasă la macerat 6 ore, apoi se bea în două reprize, la interval de
4 ore.
Acidul salicilic
din coaja de
salcie sau din alte specii care conţin această valoroasă
substanţă biologic activă stimulează eliminarea pe cale urinară a acidului uric
din sângele bolnavilor de gută. Se face un decoct din două linguri de pulbere
de scoarţă la o cană de apă şi se iau 3 linguri pe zi.
Alte remedii
utile în caz de gută sunt fructele uscate de ienupăr (decoct slab sau infuzie
concentrată; 2-3 căni pe zi, respectiv 3-4 linguri pe zi), frunzele de afin
(se face o cură, timp de 40 de zile, cu 2-3 căni pe zi de infuzie preparată
dintr-o linguriţă de frunze la o cană de apă clocotită) şi hrean
consumat ca atare, drept condiment. Fructele de cătină albă sunt un
puternic vitaminizant, întărind organismul şi crescându-i capacitatea naturală
de luptă împotriva agresiunilor de orice natură. Se toarnă 500 de ml de apă
clocotită peste două linguri de fructe proaspete zdrobite, se lasă vasul
acoperit 30 de minute, se strecoară şi se bea fracţionat pe parcursul unei
zile.
Cireşele pot fi folosite şi ele ca remedii
naturiste antiinflamatorii.
luni, 21 mai 2012
Algoritmul Google, aplicat în medicină
Google foloseşte
o serie de algoritmi matematici speciali pentru a gestiona miliardele de pagini
web şi pentru a le organiza într-o anumită ordine. Acum, cercetătorii de
la Universitatea din Dresda doresc să folosească aceşti algoritmi pentru a
cerceta „reţeaua” ce formează corpul uman, detectând cu ajutorul lor
biomarkerii care oferă date esenţiale despre modul în care cancerul se
răspândeşte în corp.
Oamenii de ştiinţă speră că această metodă va ajuta la
identificarea rapidă a proteinelor care arată cât de agresivă poate fi o
tumoare, ajutând doctorii să decidă dacă chimioterapia este cea mai bună
soluţie în cazul respectiv.
Cercetătorii au modificat algoritmul Google pentru a
descoperi noi biomarkeri ai cancerului, reprezentaţi de molecule produse de
celulele canceroase. Aceşti biomarkeri sunt utili în identificarea cancerului
în ţesuturile extrase din corp în cadrul unei biopsii.
Specialiştii trebuie să clasifice mai bine de 20.000 de
proteine din corpul uman, clasificând relevanţa genetică a acestora pentru
procesul de dezvoltare a cancerului pancreatic.
Acest proces era extrem de dificil şi dura foarte mult,
markerii variind în funcţie de tipurile de cancer. Folosind algoritmii Google,
cercetătorii au analizat reţeaua de interacţiuni dintre proteinele dintr-o
celulă într-un mod similar în care firma americană
analizează miliardele de legături de pe Internet.
Una dintre descoperirile reuşite de cercetători constă în
identificarea unei proteine care permite diagnosticarea gradului de
agresivitate a cancerului pancreatic în corpul unui pacient. Acum, oamenii de
ştiinţă lucrează cu RESprotect, o companie de biotehnologie din Dresda, pentru
conceperea unui nou medicament pentru tratarea cancerului pancreatic.
Sursa: Daily Mail
Tatuajul medical
Exista cazuri cand unei persoane, careia i-a venit rau pe strada, nici
macar un cadru medical nu-i poate veni in imediat ajutor, din lipsa de
diagnostic.
Pe de alta parte, suferinzii de boli cronice sunt deja demult diagnosticati, dar detaliile nu apar,
decat pe fisa de la clinica, Infoniac.In crizele majore, intarzierea poate fi fatala
Este clasic cazul diabeticilor insulino-dependenti, care pot lesina in public din cauza unei crize de hipoglicemie, usor de rezolvat daca stii care este cauza. Chiar si un medic, daca este de fata si n-are la el glucometrul, este pus in imposibilitate de a actiona rapid.
Intr-un cuvant, persoanele cu boli cronice ar trebui sa poata fi identificate, pentru o eventuala interventie imediata, daca este cazul.
Pentru asemenea situatii, doctorul Saleh Aidouqi, de la Michigan State University, SUA, a propus folosirea tatuajelor, cu care sa fie marcate acele persoane suferinde care, in cazul unei crize majore, necesita o anumita interventie imediata.
Se impune o standardizare
Tatuajul, executat dupa metode standardizate, poate indica si ce alte medicamente consumi, la ce substante esti alergic, si, mai ales, bolile cronice de care suferi.
Articol complet pe http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/tatuajul-medical-o-idee-care-poate-salva-chiar-si-vieti-1168291
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
