Joggingul ne prelungeşte viaţa cu ani buni

http://five-plus-five.blogspot.com

* Vremea frumoasă e motivaţia perfectă pentru o alergare uşoară în aer liber * Pentru efecte benefice certe, e nevoie de perseverenţă *

Joggingul este o modalitate de întreţinere corporală care poate avea urmări neplăcute asupra începătorilor care se solicită foarte mult încă din primele şedinţe şi nu îşi controlează atent respiraţia şi ritmul în care aleargă. Joggingul de întreţinere acţionează asupra activităţii cardiovasculare, circulaţiei sângelui în organism şi eliberează stresul şi tensiunea musculară, informează buzzle.com.
Tendinţa tuturor începătorilor joggingului de întreţinere este de a alerga repede şi pe distanţe mari. Sfatul specialistului este să optăm pentru şedinţele scurte la început, pe distanţe mici, parcurse relaxat, fără să forţăm muşchii gambelor.
Echipamentul de jogging este foarte important. Încălţările vor fi foarte comode, pantalonii scurţi, iar şosetele scurte, din bumbac, pentru a nu irita piciorul din cauza transpiraţiei.
Nivelul apei din organismul celui care face jogging de întreţinere scade treptat, tocmai de aceea o sticlă de apă nu trebuie să lipsească din trusa de sport, pentru o hidratare permanentă. Şi alimentaţia este foarte importantă pentru cei care fac jogging. Specialiştii recomandă ca prima masă să se ia după o oră de la încheierea şedinţei de sport.
Pentru orice tip de accident, cuburile de gheaţă sunt ideale pentru eliberarea durerilor sau umflăturilor.
Începătorii joggingului trebuie să reziste tentaţiei puternice de a renunţa la această modalitate de întreţinere corporală după primele zile. Tendinţa începătorilor este de a se solicita foarte mult şi a renunţa foarte repede. Tocmai de aceea, ideal este să ne alegem un partener, care să ne motiveze şi cu care să discutăm în pauzele de hidratare, pentru evitarea monotoniei.
Alergatul, avantaje şi dezavantaje

Medicii recomandă 30 de minute de mişcare pe zi, cel puţin cinci zile pe săptămână, titrează steadyhealth.com. Avantajul major al alergatului este reglarea activităţii inimii prin restabilirea unei tensiuni arteriale corespunzătoare. Mai mult, specialiştii americani sunt de părere că persoanele care fac loc joggingului printre activităţile zilnice îşi prelungesc viaţa cu cinci până la şapte ani. Mai mult, ca şi ardere a grăsimilor, alergatul este la fel de eficient precum mersul pe bicicleta sau înotul. Astfel, întreaga structură osoasă va fi mai întărită, la fel şi spatele, iar pentru femei este recreerea ideală, pentru că reduce riscul apariţiei osteoporozei şi fracturilor.
Poate mări capacitatea de concentrare, prin oxigenarea cerebrală corespunzătoare. În timpul acestei activităţi se secretă endorfina, hormonul fericirii, şi astfel tonusul general este considerabil îmbunătăţit. Alergatul în aer liber mai poate fi şi un tratament eficient împotriva depresiilor, asteniilor sau melancoliilor şi măreşte capacitatea de concentrare.
Există însă şi dezavantaje ale acestui regim. În timpul alergatului, gleznele şi genunchii sunt solicitaţi suplimentar. Astfel, pe termen lung, pot apărea chiar deformări şi mişcări imperfecte, care pot produce fracturi. Pentru persoanele obeze, acest lucru este foarte des întâlnit. Tocmai de aceea, medicii recomandă acestor persoane altă formă de mişcare, iar înotul este ideal.
Tendinţa începătorilor sau a persoanelor care vor să scape de kilogramele în plus este de a se suprasolicita, sistemul cardiovascular fiind în pericol. Specialiştii recomandă o vizită la cardiolog înainte de a începe acest regim sever de mişcare. El vă va recomanda cât efort să faceţi şi sub ce formă, pentru ca pulsul şi tensiunea arterială să nu înregistreze schimbări bruşte.
Joggingul stimulează memoria şi reîmprospătează amintirile

Un studiu realizat de un institut din Maryland a arătat ca joggingul, practicat de câteva ori pe săptămână, determină apariţia a mii de neuroni într-o regiune din creier care se află în strânsă legătură cu naşterea şi colectarea amintirilor, relatează The Telegraph. Această activitate face ca amintirile să fie rememorate fără a fi confundate, o abilitate crucială pentru procesul de învăţare şi alte funcţii cognitive, conform raportului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. Tot această activitate are potenţialul de a opri deteriorarea abilităţilor mentale, proprie vârstnicilor.
Concluzia a reieşit în urma unui experiment pe cobai. Unul dintre grupurile de subiecţi a avut acces nelimitat la o roată, unde parcurgeau zilnic, în medie, echivalentul a 24 de kilometri, ceilalţi neavând acces la aceasta. Cobaii din ambele grupuri au fost aşezaţi apoi rând pe rând în faţa unui monitor, trebuind să atingă cu botul unul dintre cele două pătrate identice ce apăreau pe ecran. Dacă îl atingeau pe cel din stânga primeau o tabletă de zahăr, dacă îl atingeau pe cel din dreapta, nimic. Experimentul a arătat că şoarecii din grupa celor care avuseseră acces la roată s-au descurcat de două ori mai bine.

Alergarea în adidaşi, mai periculoasă pentru articulaţii decât cea în picioarele goale

Un studiu recent arată că cei care aleargă pe distanţe lungi în pantofi de sport îşi suprasolicită articulaţiile mai mult decât cei care aleargă desculţi. Studiul a fost efectuat pe 68 de adulţi, dintre care 37 femei, care aleargă regulat cel puţin 25 de kilometri pe săptămână, scrie Daily Mirror, citat de ziare.com. Aceştia au fost puşi să alerge pe bandă atât desculţi, cât şi încălţaţi cu pantofi de sport. Testele efectuate de specialişti, în timpul acestor curse, asupra articulaţiilor gleznelor cât şi a genunchiului şi şoldului au arătat că efortul de torsiune înregistrat când persoana respectivă era încălţată era mai mare decât atunci când aceasta alerga desculţă, cu procente de până la 54%. "Efectul produs de pantofii de sport asupra articulaţiilor este la fel de nociv ca şi cel înregistrat în cazul mersului pe tocuri. Acest aspect va trebui să fie tratat cu mare atenţie de toţi producătorii de echipamente sportive", a declarat conducătorul studiului, dr.Casey Kerrigan de la Universitatea din Virginia. O primă explicaţie ar consta în faptul că adidaşii moderni au talpa mai ridicată la călcâi, ceea ce tensionează suplimentar bolta piciorului.

Joggingul vă face poftă de fructe

Dacă vreţi să slăbiţi şi nu ştiţi ce tip de mişcare să alegeţi ar trebui să ţineţi cont de faptul că fiecare tip de exerciţiu are alt efect asupra corpului şi face poftă de altceva. Spre exemplu, o repriză serioasă de jogging are ca efect o poftă subită de fructe sărace în calorii, în timp ce câteva lungimi de bazin fac poftă de biscuiţi, arată un studiu citat de The Telegraph. Cei care se tem să nu slăbească prea mult în urma efortului fizic depus ar trebui să se îndrepte mai degrabă spre înot, este de părere dr. David Stensel, coordonatorul studiului.
Studiul a mai arătat ca 90 de minute de alergat ard circa 1.300 de calorii. Chiar şi aşa, organismul nu simte nevoia să pună caloriile la loc în următoarele 24 de ore. Pe scurt, în cazul joggingului, se ard toate caloriile, dar nu apare senzaţia de foame, ca în cazul înotului.