sâmbătă, 16 martie 2013

Insomnia, maladie care ne transformă noaptea în zi

* Insomnia este, din punct de vedere medical, o tulburare a somnului, caracterizată fie prin imposibilitatea de a adormi, fie prin trezirea după o scurtă perioadă de somn *
Laura Jijie, medic specialist în psihiatrie pediatrică, precizează faptul că «necesitatea de somn este variabilă, în scădere de-a lungul vieţii (atât ca lungime, cât şi ca amplitudine) şi strict individuală. Durata somnului variază la acelaşi individ de la noapte la noapte, variaţia fiind corelată şi cu fazele lunii. Aceste variaţii depind de ceasul metabolic şi sunt corectate de condiţiile externe».
Şi copiii au probleme cu somnul
La copii,  insomnia precoce din primul an reflectă întotdeauna o dificultate de relaţionare între bebeluş şi anturajul său.
«În insomnia comună este vorba cel mai frecvent de condiţii nepotrivite sau neîndemânare (rigiditate excesivă a orelor de masă, excese ale raţiei alimentare, condiţii acustice inadecvate). Insomnia cedează în mod obişnuit odată cu ameliorarea acestor condiţii defavorabile. Insomnia precoce severă poate fi cu agitaţie, când bebeluşul ţipă, plânge, se agită. Este însoţită de mişcări ritmice, inclusiv de mişcări autoagresive şi o insomnie calmă, când bebeluşul stă în pătuţ tăcut, cu ochii larg deschişi, zi şi noapte», subliniază medicul specialist botoşănean.
La copilul între 2 şi 5-6 ani, dificultăţile de adormire fac parte din dezvoltarea normală a oricărui copil, când micuţul se opune să se culce, instaurează diverse ritualuri, vrea un obiect contrafobic (lumină, jucărie, degetul mare), are nevoie de unul dintre părinţi să-i spună o poveste - activităţi necesare amenajării acestei perioade de tranziţie între veghe şi somn.
Între 15 – 30% dintre adulţi au insomnii
Practic, existenţa ne este caracterizată de un ritm somn/veghe, somnul în sine având o structură ciclică, formată din 2 faze şi mai multe stadii:
- faza somnului lent este lipsită de activitate motorie, mergând de la somnul lejer până la somnul profund;
- faza somnului paradoxal este denumită şi faza mişcărilor oculare şi corespunde experienţei visului.
«Pentru corectarea tulburărilor ritmului somn/veghe, la tineri este importantă ora de trezire (cât se poate de fixă şi matinală), iar la bătrâni ora de culcare, inclusiv de sfârşit de săptămână. Statistica arată că la vârsta adultă 15-30% dintre adulţi se plâng de frecvente insomnii, 17% consideră insomnia o problemă serioasă, 30% dintre accidentele auto datorându-se privării de somn», completează dr. Laura Jijie.
Insomnia poate fi primară (de cel puţin o lună) sau poate fi simptom în cadrul unor boli acute în curs de evoluţie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrenă). Constă în dificultatea de a adormi, treziri repetate, somn scurt ori treziri matinale, după o perioadă insuficientă de somn. Insomnia nu se referă la inversarea ritmului somn/veghe, ci la imposibilitatea satisfacerii somnului în cele 24 de ore. Este însoţită de oboseala «de-a doua zi», iritabilitate, frica de a nu putea dormi, groaza de a se duce la culcare, teama de a nu mai putea face nimic.
Posibile cauze ale insomniilor
Circumstanţele în care pot apărea insomniile sunt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic şi intelectual, sedentarismul sau anumite etape din viaţă. Există însă şi alte circumstanţe ce pot fi însoţite sau pot genera insomnie: nevrozele, toxicomaniile minore (cafea, cacao, pepsi) sau medicamentoase, ori profesiile ce presupun dereglarea cronică a ritmului somn-veghe.
Există, desigur, o serie de măsuri ce se impun pentru prevenirea insomniei: menţinerea unui program de viaţă cât mai ordonat, evitarea suprasolicitărilor de tot felul, a sedentarismului, relaxarea înainte de culcare etc. În acelaşi timp, nu se va recurge la somnifere din proprie initiaţivă, mai ales că fiecare insomnie îşi are particularităţile ei şi doar medicul este în măsură să stabilească medicamentaţia.
Paşi către un somn tihnit
- evitarea la masa de seară a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vânat, mazărea, fasolea, orezul, ouăle, brânzeturile fermentate;
- cina nu trebuie să fie nici prea uşoară (foamea ne trezeşte), nici prea grea. E indicat să conţină proteine (carne de peşte sau de pasăre) şi calciu (lactate), care au proprietăţi sedative;
- seara trebuie să ne ferim de alimente diuretice şi de excitante cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul tare şi coca-cola;
- foarte indicat este să bem un pahar de lapte cald (dacă este posibil, de capră); 
- este bine, de asemeni, ca seara să ne destindem cu o muzică plăcută, cu o lectură uşoară sau cu o plimbare lungă de 40-60 de minute;
- seara, înainte de culcare, se vor face timp de câteva minute băi de aer în faţa ferestrei deschise. E benefic şi un duş călduţ sau rece cu 20-30 de minute înainte de culcare, dar în nici un caz fierbinte (în cazul în care vă treziţi în timpul nopţii, puteţi să vă frecaţi energic pe tot corpul cu un prosop înmuiat în apă rece);
- îmbrăcămintea pentru dormit va trebui să fie cât mai lejeră, iar camera bine aerisită înainte de culcare;
- se vor respecta cu stricteţe orele de culcare şi de trezire, aceleaşi în fiecare zi;
- renunţaţi la obiceiul de a vă uita mereu la ceas în timpul nopţii şi de a vă stresa când vedeţi cât e ora şi încă n-aţi adormit... Aşezaţi ceasul cât mai departe de pat, undeva unde să nu îl vedeţi ;
-pentru un somn uşor, folosiţi perne în care introduceţi conuri de hamei, fân, frunze de sulfină, roiniţă.
Preparativele pentru un somn odihnitor încep de dimineaţă
Un supliment de magneziu luat în fiecare dimineaţă ajută. Un complex de vitamina B generează, de asemeni, la un somn liniştit.
Exerciţiile fizice sunt recomandabile pentru un somn profund, însă crucială este şi durata pe care o alocaţi acestora. Nu exageraţi şi încheiaţi «ora de sport» cu cel puţin 4 ore înainte de culcare. Corpul va avea timpul necesar pentru a ieşi din starea de excitaţie şi de a se relaxa. Exercitiile fizice efectuate dimineaţa sau după-amiaza nu vor interfera în mod negativ cu orele tale de somn.
Somnul de după-amiază iese din discuţie în cazul în care suferiţi de insomnie. Dacă pur şi simplu nu puteţi trece peste zi fără să dormiţi, alocaţi somnului mai puţin de o oră, înainte de ora 15.00.

Farmacia verde
1. Ciuboţica cucului: infuzie din 15 g de flori la un pahar de apă clocotită. Se dă în clocot, după care se lasă să se răcească şi se strecoară. Se ia câte o lingură, de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de culcare;
2. Hameiul: infuzie dintr-o lingură de conuri de hamei (se adună toamna), la 200 ml de apă clocotită. Se bea seara, înainte de culcare. Se mai poate pregăti de asemeni un ceai din 15 conuri de hamei la 500 ml de apă. Se beau 2-3 ceşti pe zi;
3. Macul: infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se iau 1-2 linguri cu 30 de minute înainte de culcare;
4. Mărarul: infuzie dintr-o lingură de seminţe de mărar (sau plantă) la 300 ml de apă clocotită. Se beau câte 100 ml, de 3 ori pe zi;
5. Măghiranul: infuzie dintr-o lingură de plantă la 300 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 căni pe zi ;
6. Odoleanul : infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se iau 2-4 linguri seara, înainte de culcare. Se mai poate prepara de asemeni şi o tinctură dintr-o parte de plantă şi 5 părţi alcool de 70%. Se iau câte 30-40 de picături seara, cu 30 de minute înainte de culcare. Pentru a mări acţiunea sedativă şi calmantă, odoleanul se asociază cu muşeţel, mentă, levanţică;
7. Păducelul: infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se beau câte 2 căni pe zi ;
8. Porumbarul: infuzie dintr-o linguriţă de flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi ;
9. Ruşcuţa: infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se lasă 30 de minute, dupa care se strecoară. Se iau 2-3 linguri seara, înainte de culcare;
10. Salcia: decoct din 10 g de coajă mărunţită la 200 ml de apă. Se fierbe 20 de minute, după care se strecoară. Se iau 3-4 linguri pe zi;
11. Sulfina: infuzie dintr-o linguriţă de flori la 200 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi;
12. Sovârvul: infuzie din 2 linguriţe de plantă la 200 ml apă clocotită;
Se beau câte 1/2-1 pahar pe zi. În caz de insomnie se poate spăla capul cu infuzie dintr-o mână de sovârv la 3 l de apă clocotită. Se lasă să se răcească 1-2 ore, apoi se spală capul;
13. Talpa gâştei: infuzie din 3 linguri de plantă la 300 ml de apă clocotită. Se iau 2 linguri seara, înainte de culcare;
14. Teiul: infuzie din 2 linguriţe de flori la 200 ml de apă clocotită. Se beau 2 ceaiuri pe zi, îndulcite cu miere;
15. Urzică moartă: infuzie dintr-o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml de apă clocotită.
Se lasă 15-20 de minute, după care se strecoară. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi;
16. Preparat somnifer
Hamei: conuri, 20 g, levanţică: flori, 30 g, măghiran: frunze, 30 g, portocal: muguri, 20 g,
cimbrişor: frunze, 20 g. O lingură de amestec la o cană de apă clocotită; se lasă la infuzat timp de zece minute. Se beau una-două căni seara la culcare.