Dieta, esenţială în reglarea hiperacidităţii gastrice

Foto:  http://www.euforia.tv

* Un real discomfort al stării de sănătate este cel generat de dezechilibrul dintre mecanismele de secreţie ale acidului în stomac şi cele de protecţie ale acestuia *

Stomacul secretă un acid care ajută procesul de digestie, dar când glandele gastrice produc acid în exces, apare fenomenul cunoscut sub numele de aciditate, mai precis hiperaciditate gastrică. În cadrul acidităţii se produce o mişcare a sucurilor gastrice din stomac înspre esofagul inferior, fiind vorba de o situaţie ce apare în special când conţinutul de acid clorhidric se deplasează în sus, către esofag şi provoacă disfuncţionalităţi ale acestuia.

Arsuri şi dureri

Aciditatea gastrică este asociată cu o serie de simptome, la apariţia cărora e indicat să consultaţi un medic specialist. Senzaţiile de arsură sau durere la stomac apar cam la o oră după ce aţi mâncat, senzaţia frecventă fiind cea de foame şi durere constantă în abdomen. În plus, aciditatea este "trădată" de simptome precum regurgitare, greaţă, gust amar în gură, vărsături şi scăderea poftei de mâncare. Poate apărea şi fenomenul de piroză, adică o senzaţie de arsură în piept, în spatele sternului şi în gât, determinată de iritaţia esofagului. Acest fenomen apare imediat după masă şi poate fi agravat de creşterea presiunii intra-abdominale, când vă încordaţi sau când ridicaţi o greutate. “Hiperaciditatea gastrică poate apărea din cauza consumului excesiv de alcool sau în urma consumului de alimente bogate în grăsimi, mâncăruri de la fast food, prăjeli sau alimente foarte condimentate. Se poate declanşa şi dacă stomacul este ţinut gol pentru mult timp sau dacă obişnuiţi să săriţi peste micul dejun”, precizează Dana Dascăl, medic rezident medicină de familie.  

Dieta recomandată

În cazul în care suferiţi de hiperaciditate gastrică, mâncaţi mazăre, pere, mere, caise, piersici, prune şi cireşe, pepene, banane şi evitaţi mâncărurile prăjite, murăturile şi alimentele iuţi sau condimentate. Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scăzând producerea de acid. La fel şi măslinele coapte (nu şi cele conservate în oţet), care pot fi folosite în cantitate de 4-6 la o masă. Sucurile alcaline, obţinute din varză, cartof, morcov, sfeclă roşie, castravete, urzică, nu ar trebui să vă lipsească din alimentaţie. Casnic, se obţin cu ajutorul storcătorului electric centrifugal. Se recomandă o cură de 2-3 zile, în care să se consume exclusiv aceste sucuri ce reduc aciditatea gastrică şi reglează digestia. Dacă organismul nu se acomodează la acest tratament, puteţi încerca o variantă mai uşoara: se beau câte 50 ml (un sfert de pahar) de suc de varză, înainte de fiecare masă cu 30 de minute, iar la o oră după masă suc de cartofi - 50 ml. La fel de important e să vă stabiliţi un program de masă şi să-l respectaţi întocmai, să beţi cât mai multă apă şi să nu săriţi peste mese. Renunţaţi la usturoi, ceapă, piper, ridichi şi varză şi mâncaţi mai multe legume verzi cu frunze. Obişnuiţi-vă să mâncaţi uşor pentru a permite sistemului digestiv să funcţioneze mai repede şi mai bine şi, nu în ultimul rând, renunţaţi la ţigări şi la alcool.

Şase paşi de urmat în alimentaţie

1. Încercaţi să mâncaţi mai puţin, mese frecvente în locul celor 3 mese principale şi consistente. Cantităţile reduse de mâncare la fiecare masă vor necesita mai puţină muncă în stomac şi prin urmare va fi nevoie de secretarea unui cantităţi mai reduse de acid pentru digestie;
2. Asiguraţi-vă că veţi include alimente care au cantităţi ridicate de carbohidraţi la fiecare masă. Orezul, pâinea, pastele, reduc excesul acidului stomacal;
3. Evitaţi mesele bogate în grăsimi, precum alimentele de tip fast food. Ele rămân în stomac pentru mai mult timp şi e nevoie de mai mult acid pentru a le digera;
4. Nu vă supraalimentaţi;
5. Eliminaţi alcoolul din dieta zilnică sau reduceţi-i cantităţile la minim. Nu vă gândiţi că băutura trece rapid prin stomac, fără să afecteze producerea acidului gastric. Surprinzător, mai multe băuturi stimulează secreţia acidului, printre ele fiind  berea, vinul sau băuturile carbogazoase. Cea mai periculoasă dintre toate este berea, deoarece aceasta poate dubla aciditatea produsă de stomac în mai puţin de o oră;
6. Menţineţi-vă poziţia verticală în timp şi după ce aţi terminat de mâncat, timp de 45 de minute.

Cartoful, ideal în tratarea hiperacidităţii

Cartofii fierţi, înăbuşiţi sau copţi sunt o sursă bogată de energie, datorită faptului că aceste alimente conţin glucide complexe de tip amidon, menţionează nutriţioniştii. Cartoful scade şi aciditatea gastrică, pentru că are în compoziţia lui anumite substanţe alcalinizante. Este recomandat ca acest produs să fie consumat zilnic, într-o cantitate care să nu depăşească 200 de grame. Cartoful este bogat în vitamine precum C, K şi B, dar conţine şi numeroase minerale precum calciu, magneziu şi zinc, susţin nutriţioniştii. Aceştia menţionează că acest aliment este foarte bogat în apă şi de aceea este considerat un bun diuretic şi ajută la eliminarea toxinelor din organism.

Plante medicinale ce scad aciditatea gastrică

* Ca remedii fitoterapeutice sunt recomandate infuziile de lemn dulce, gălbenele, salcâm, stejar şi răchitan. E de reţinut că infuziile de lemn dulce nu se recomandă hipertensivilor;
* Rezultate foarte bune se obţin dacă se consumă un amestec în părţi egale de salcâm, talpa gâştii, sunătoare, coada calului şi patlagină. Coada calului este diuretică şi prin această calitate este benefică în tratamentul ulcerului. Talpa gâştii este un calmant nervos şi de aceea este utilă, fiind cunoscut ca stresul declanşează crizele de hiperaciditate;
* În hiperaciditate pot fi folosite şi alte plante cum ar fi: zmeurul, (pentru aciditate crescută), stejarul (astringent şi cicatrizant), obligeana (calmant, analgezic, antispastic), tătăneasa (cicatrizant), merişorul (diuretic, astringent). Merişorul nu se administrează în timpul sarcinii;

* Câte 10 picături de tinctură de rostopască, luate de câteva ori pe zi, vor scădea hiperaciditatea gastrică şi vor calma crampele stomacale;
* Zeama de varză conţine mucilagii care constituie un pansament gastric, prin vitamina U conţinută. Se bea câte un pahar dimineaţa.

Lucerna

În această plantă se găsesc opt aminoacizi esenţiali. Conţine o cantitate mare de beta-caroten, vitamina - B, C, D, E si K, minerale - potasiu, fier, calciu, fosfor.
* Extractul natural de lucernă scade febra, este detoxifiant foarte bun, creşte imunitatea, puterea fizică şi pofta de viaţă. Prin conţinutul mare în vitamina K, previne sângerările şi facilitează coagularea sângelui;
* Ameliorează evident tulburările digestive acute şi cronice - balonarea, inapetenţa (lipsa poftei de mâncare);
* Se foloseşte frecvent în tratamentul ulcerului peptic (care apare la nivelul esofagului, stomacului sau intestinului subţire). Conţine mari cantităţi de vitamina U (la fel ca şi varza crudă sau zeama de varză);
* Extractul natural de lucernă are acţiune alcalinizantă, neutralizând aciditatea gastrică, este laxativ, combate diareea severă, care, de multe ori, poate fi cauzată de o carenţă de vitamina K. Este un foarte bun diuretic, util în terapia cistitelor acute şi cronice şi în tratamentul prostatitelor;

* Are efect antihipertiroidian. Facilitează absorbţia şi utilizarea glucidelor, a proteinelor şi a calciului;

* Fortifică sistemul imunitar şi încetineşte procesul de îmbătrânire. Asigură un somn mai odihnitor.

Avand în vedere conţinutul crescut în numeroase vitamine liposolubile şi ştiindu-se că acestea se acumulează în organism, utilizarea extractului natural din frunze de lucernă se recomandă numai două-trei luni, după care se va face o pauză de o lună.

Măsurile preventive, esenţiale pentru perpetuarea sănătăţii sânilor

Foto:  http://www.realpress.ro

* Este cunoscut că una din 10 femei poate să prezinte simptome de cancer de sân la un moment dat, mai ales între 40 si 65 de ani * Federaţiile internaţionale de medici sugerează ca autoexaminarea să înceapă în jurul vârstei de 20 de ani *

Sânul este alcătuit din glande, pori secretori, ţesut lipidic şi muşchi, cei din urmă dând forma sânului. În plus, sânul conţine un mare număr de glande ce produc laptele şi canale conductoare ce se termină cu mamelonul, unde este produs laptele mamar. ”Divizând” sânul în 4, observăm că majoritatea conductorilor se găsesc în jumătatea de sus (în apropierea axilei). Acolo, scrie www.topsanatate.ro, se dezvoltă majoritatea celulelor maligne (în proportie de 50%).

Prevenţia, utilă în 95% din cazuri
Autoexaminarea este utilă pentru a afla care este constituţia fiziologică a sânului şi a descoperi orice anomalie ar apărea - 95% din cazurile de cancer la sân putând fi evitate dacă este depistat la timp. De regulă, sânii trebuie palpaţi o dată pe lună, astfel încât să devină un obicei. De preferinţă cu o săptămână înainte de menstruaţie, întrucât volumul fiziologic pe care îl capătă sânii datorită hormonilor se reduce atunci (la menstruaţie sânii sunt umflaţi şi dor). Mai puţin cunoscut e faptul că şi la bărbaţi poate apărea cancerul de sân, dar în procentaj mult mai mic.
Autoexaminarea, pas cu pas
Pentru început, trebuie să vă postaţi în faţa unei oglinzi şi să observaţi sânii întâi cu mâinile jos, apoi cu mâinile pe şolduri (această poziţie contractă muşchii toracelui), iar apoi cu mâinile întinse în sus, deasupra capului. Priviţi-vă sânii pentru a observa:

diferenţe între ei - de mărime, de formă şi conturul fiecărui sân (mărime, volum, orientarea către interior a mamelonului). E indicat să studiaţi şi pielea, pentru a observa eventuale contuzii, protuberanţe, eczeme.

În ce priveşte palparea propriu – zisă, ea are mai multe etape:
1. Prima trebuie să se realizeze în timp ce staţi întinsă, deoarece în această poziţie muşchii sunt relaxaţi şi astfel este facilitată palparea. Dacă examinaţi întâi sânul drept, trebuie să puneţi o pernuţă sub umărul drept, iar braţul să-l îndoiţi sub cap, la nivelul gâtului. În continuare, cu cele trei degete din mijloc unite şi cu palma mâinii stângi efectuaţi mişcări ciclice în jurul sânului, în formă de spirală, către centrul sânului, apăsând uşor dar stabil cu vârfurile degetelor, în sensul acelor de ceasornic;
2. Apoi faceţi mişcări verticale, parcurgând în întregime sânul cu mâna în sus şi în jos. Continuaţi să faceţi mişcări centrifuge şi centripete, acoperind tot sânul;
3. Rămânând în aceeaşi poziţie, trebuie să palpaţi şi axila corespunzătoare sânului, pentru a observa apariţia unor eventuale umflături. Pentru aceasta, parcurgeţi cu mâna toată suprafaţa axilei, făcând mişcări circulare în toate direcţiile, apăsând zona puţin mai tare decât în cazul sânului;
4. Tot în aceeaşi poziţie, apăsaţi puţin mamelonul între arătător şi degetul mare. Fiţi atentă dacă există secreţie de lichid şi dacă există simfiză sau orientarea către interior a mamelonului.
Dacă observaţi zone tari, vreo scurgere din sfârc sau vreo modificare a pielii sânului sau a mamelonului, nu vă speriaţi, deoarece poate fi vorba despre un caz benign. Însă, oricum ar trebui sa vă sfătuiţi cu terapeutul dumneavoastră pentru a stabili un diagnostic şi pentru a vă indruma către un specialist, dacă este nevoie.
Potenţiale cauze de îmbolnăvire

Se impune să acordăm o atenţie suplimentară autoexaminării atunci când se constată existenţa unuia dintre următorii factori de risc:

- menstruaţie prematură (înainte de vârsta de 12 ani);

- menopauză întârziată (după 55 ani);

- femei fără copii sau naşterea primului copil după 30 ani;

- stres;

- expunere la radiaţii;

- viaţă sedentară;

- alimentaţie bogată în grăsimi;

- consum ridicat de alcool (peste 3 pahare pe săptămână);

- fumatul;

- dureri ale sânilor (chisturi);

- terapie cu hormoni (sub cercetare);

- cancer de sân prezent la mamă, fiică sau soră, înainte de menopauză;

- cancer de sân la bunică, mătuşi, verişoare;

- utilizarea de anticoncepţionale (sub cercetare).

Mamografia, indicată femeilor peste 40 de ani

Prin examenul mamografic pot fi evidenţiate tumori sau noduli mamari de dimensiuni extrem de mici, care nu pot fi simţiţi în urma autoexaminării. Înainte de efectuarea mamografiei este indicat să evitaţi folosirea deodorantului, a pudrei de talc sau a altor tipuri de produse cosmetice în zona axilei sau pe sâni. Preventiv, mamografia trebuie efectuată o dată pe an, după împlinirea vârstei de 40 de ani. În cazul femeilor mai tinere, nu este indicat acest examen radiologic, deoarece sânul lor este mult mai dens şi nu permite obţinerea unui rezultat imagistic. E de reţinut că principalul dezavantaj al mamografiei este expunerea la razele X, eliberate de către mamograf. Potrivit studiilor, radiaţiile pot creşte riscul apariţiei cancerului mamar. Tocmai din acest motiv, medicii recomandă mamografia numai în cazul persoanelor cu risc crescut de cancer de sân.

Schimbarea stilului de viaţă previne un caz de cancer la sân din zece

Aceasta este concluzia unui studiu făcut în Marea Britanie de Cancer Research UK, specialiştii britanici indicând şi ce e de făcut pentru un stil de viaţă cât mai sănătos:

1. Una dintre măsurile impor­tante constă în reducerea consumului de băuturi alcoolice. O femeie care bea zilnic alcool îşi măreşte riscul de a face cancer cu 6%. În fiecare an, alcoolul este responsabil pentru diagnosticarea cu cancer la sân a 5% din totalul femeilor cu această afecţiune. E de reţinut că un consum moderat, în schimb, reduce riscul apariţiei cancerului cu 18 % şi, în plus, ajută la circulaţia sanguină;

2. Consumul de fructe este o altă metodă de a lupta împo­triva cancerului. O dietă ba­zată pe grăsimi creşte nivelul estrogenului din sânge şi duce la formarea celulelor canceroase. Astfel, o dietă bazată pe fructe reduce cu aproape 30% riscul apariţiei acestui tip de cancer. În Japonia, unde populaţia mănâncă în majoritate peşte, orez şi legume, toate sărace în grăsimi, rata cancerului la sân este cea mai mică din lume. Dacă o astfel de dietă este asociată cu cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi riscul scade cu până la 50%. Din acest punct de vedere, trebuie ştiut că lipsa mişcării este responsabilă pentru 11% din cazurile de cancer la sân din întreaga lume;

3. Un alt factor care ajută la prevenirea cancerului este aerul curat. Printre altele, chimicalele folosite în producerea cosmeticelor şi care se găsesc în aerul poluat al oraşului, au efecte negative asupra glandelor endocrine, crescând nivelul estrogenului din sânge. Astfel, dacă alegeţi să renunţaţi la oraş şi să vă mutaţi la periferie puteţi evita cancerul la sân, mai spun specialiştii britanici.

Cancerul la sân, prevenit cu ajutorul unei plante medicinale

Black cohosh (actaea racemosa), o plantă medicinală folosită pentru tratarea afecţiunilor legate de menstruaţie şi menopauză, ar putea reduce riscul de apariţie al cancerului la sân, potrivit unui studiu, citat de Reuters Health. Totuşi, sunt necesare mai multe studii, înainte ca această plantă să poată fi recomandată. Pentru a face faţă bufeurilor de căldură specifice perioadei de menopauză, multe femei utilizează diferite remedii, suplimente nutritive, precum black cohosh, dong quai (angelica sinensis) sau ginseng. Pentru a vedea modul în care aceste remedii ar putea avea legătură cu prevenirea cancerului la sân, cercetătorii au comparat 949 de femei cu cancer la sân cu 1.524 de persoane sănătoase. Cercetarea a arătat că femeile afro-americane folosesc mai mult remediile naturiste decât celelalte. Dintre femeile care au declarat că luau black cohosh, s-a constatat că 61% prezentau un risc scăzut de a dezvolta cancer la sân.