Vi s-a tot spus să nu vă enervaţi, pentru că vi se măreşte presiunea arterială. Vi s-a spus să ocoliţi băuturile gazoase deoarece vă strică dinţii şi vă îngraşă. Un nou studiu, însă, demontează toate aceste "adevăruri", arătând că multe dintre obiceiurile proaste sunt, în realitate, benefice sănătăţii. Important e, totuşi, să nu exageraţi, pentru că ele rămân obiceiuri proaste...
Furia, bună pentru presiunea arterială
Furia, bună pentru presiunea arterială
Până acum ştiam că dacă ne enervăm, presiunea arterială va urca la cote alarmante. Însă, conform noilor cercetări în domeniu, citate de Daily Mail, acest lucru ar putea fi benefic.
O cercetare a Universităţii Carnegie Mellon din Pittsburgh a arătat că oamenii care au răspuns situaţiilor iritante, stresante, cu exact aceeaşi doză de furie îşi menţin presiunea arterială şi secretă mai puţin cortizol, cunoscutul hormon al stresului. Asta, spre deosebire de cei care îşi inhibă pornirile, evitând să reacţioneze. Totul depinde de felul în care reacţionaţi la astfel de situaţii. A arăta un nivel de furie direct proporţional cu stresul situaţiei ce l-a generat vă ajută să deţineţi controlul situaţiei şi să rămâneţi optimist. Dacă alegeţi teama şi frustrarea, nu veţi face decât să vă cresteţi nivelul cortizolului, care, dacă rămâne la nivel înalt pentru o perioadă prelungită, poate duce chiar la boli ale inimii.
Jocurile pe calculator cresc metabolismul
Chiar dacă sunt şi ele învinuite pentru epidemia de obezitate, jocurile video sau pe calculator vă ajută, de fapt, să rămâneţi în formă şi chiar să pierdeţi în greutate. Şi asta pentru că, după cum a arătat un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Miami, în timpul jocului ritmul cardiac se accelerează, respiraţia la fel, consumându-se mai multă energie decât cu alte preocupari. Chiar dacă nu sunt considerate a fi sport, jocurile video sunt mai bune decât statul la televizor, concluzionează autorul cercetării, Dr. Arlette Perry.
Injuriile ajută la calmarea durerii
Un alt studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Keele a demonstrat că durerea e mai uşor de suportat atunci când cel care o resimte poate folosi injurii sau invective decât atunci când nu se poate exprima liber. Dr. Richard Stephens, cel care a coordonat studiul, este de părere că a injura este o activitate aflată în strânsă legătură cu adrenalina. În cazul voluntarilor care întâmpinau durerea cu termeni "ofensivi" s-a observat un ritm cardiac crescut, asociat cu creşterea agresivităţii. Prezenţa agresivităţii face ca sensibilitatea la durere să scadă, de unde şi noima folosirii injuriilor în caz de durere.
Lenea vă ajută să trăiţi mai mult
O cercetare a Universităţii Carnegie Mellon din Pittsburgh a arătat că oamenii care au răspuns situaţiilor iritante, stresante, cu exact aceeaşi doză de furie îşi menţin presiunea arterială şi secretă mai puţin cortizol, cunoscutul hormon al stresului. Asta, spre deosebire de cei care îşi inhibă pornirile, evitând să reacţioneze. Totul depinde de felul în care reacţionaţi la astfel de situaţii. A arăta un nivel de furie direct proporţional cu stresul situaţiei ce l-a generat vă ajută să deţineţi controlul situaţiei şi să rămâneţi optimist. Dacă alegeţi teama şi frustrarea, nu veţi face decât să vă cresteţi nivelul cortizolului, care, dacă rămâne la nivel înalt pentru o perioadă prelungită, poate duce chiar la boli ale inimii.
Jocurile pe calculator cresc metabolismul
Chiar dacă sunt şi ele învinuite pentru epidemia de obezitate, jocurile video sau pe calculator vă ajută, de fapt, să rămâneţi în formă şi chiar să pierdeţi în greutate. Şi asta pentru că, după cum a arătat un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Miami, în timpul jocului ritmul cardiac se accelerează, respiraţia la fel, consumându-se mai multă energie decât cu alte preocupari. Chiar dacă nu sunt considerate a fi sport, jocurile video sunt mai bune decât statul la televizor, concluzionează autorul cercetării, Dr. Arlette Perry.
Injuriile ajută la calmarea durerii
Un alt studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Keele a demonstrat că durerea e mai uşor de suportat atunci când cel care o resimte poate folosi injurii sau invective decât atunci când nu se poate exprima liber. Dr. Richard Stephens, cel care a coordonat studiul, este de părere că a injura este o activitate aflată în strânsă legătură cu adrenalina. În cazul voluntarilor care întâmpinau durerea cu termeni "ofensivi" s-a observat un ritm cardiac crescut, asociat cu creşterea agresivităţii. Prezenţa agresivităţii face ca sensibilitatea la durere să scadă, de unde şi noima folosirii injuriilor în caz de durere.
Lenea vă ajută să trăiţi mai mult
Cei care se trezesc de dimineaţă şi sunt ocupaţi toată ziua îşi pregătesc din tinereţe mormântul, este de părere profesorul Peter Axt. El consideră că lenea este secretul unei vieţi lungi şi un antidot perfect pentru stresul de la muncă. Iar cei care experimentează aceste stări sunt oameni perfect sănătoşi. Expertul sugerează să lenevim jumătate din timpul nostru liber. În loc sa jucăm sqaush, de exemplu, la jumătatea zilei, când oricum avem pauză, am face bine să dormim, pentru a avea şansa de a prinde suta de ani.
Potrivit acestuia, persoanele de 50 de ani care aleargă pe distanţe lungi îşi irosesc energia pe care ar putea să o folosească pentru alte scopuri, cum ar fi reînnoirea celulelor sau lupta contra bolilor. În sprijinul acestei idei, omul de ştiinţă dă ca exemplu animalele de la zoo, despre care se ştie că au o speranţă de viaţă mai mare decât semenele lor care trăiesc în libertate. În cazul acestora, speranţa de viaţă aproape că se dublează.
Exemplele, în ceea ce priveşte oamenii, sunt preoţii, maicile şi călugării, cei care trăiesc în linişte, fără a exagera cu efortul fizic.
În timp ce perioadele îndelungate de stres, cum ar fi cele care succed divorţul, lasă sistemul imunitar slăbit şi întreg organismul vulnerabil la infecţii, cercetătorii de la Universitatea americană Buffalo au demonstrat că perioadele scurte ce abundă în stres sunt benefice memoriei, procesul de învăţare, de exemplu, fiind unul care se realizează cu mai multă uşurinţă decât în restul timpului. Şi asta se datorează felului în care cortizolul, hormon eliberat în situaţii de stres, afectează acea parte din creier responsabilă cu emoţiile şi procesul de învăţare. Potrivit cercetătorului Zhen Yan, hormonii stresului au atât rol protector, cât şi efecte negative asupra organismului. Tocmai de aceea funcţionăm bine în situaţii de stres, dar nu e bine să fim extrem de stresaţi sau pe perioade lungi.
Neîndeplinirea sarcinilor casnice, ce ţin de gospodărie - previne alergia
Numărul crescut de alergii sau chiar boli ale pielii, cum ar fi psoriazisul - unde organismul îşi face rău singur - apar şi din "cauze igienice", pentru că mediul în care trăim este adesea steril, prea curat. Cu alte cuvinte, mizeria ar fi cheia! Un studiu realizat anul trecut de Universitatea Bristol şi Brunel a arătat că femeile care folosesc prea multe produse de curăţare în timpul sarcinii sau la puţin după ce au născut au un risc crescut de a mări predispoziţia copiilor lor de a se îmbolnăvi de astm.
Cercetarea, în cadrul căreia au fost examinaţi 13.000 de copii încă din stadiul embrionar, a arătat că expunerea timpurie la astfel de chimicale este de vină pentru creşterea riscului că micuţul să sufere de astm până la şapte ani, cu 41%. Şi asta pentru că aceste produse irită căile respiratorii ale fătului sau copilului mic.
Muzica puternică stimulează creierul
Potrivit acestuia, persoanele de 50 de ani care aleargă pe distanţe lungi îşi irosesc energia pe care ar putea să o folosească pentru alte scopuri, cum ar fi reînnoirea celulelor sau lupta contra bolilor. În sprijinul acestei idei, omul de ştiinţă dă ca exemplu animalele de la zoo, despre care se ştie că au o speranţă de viaţă mai mare decât semenele lor care trăiesc în libertate. În cazul acestora, speranţa de viaţă aproape că se dublează.
Exemplele, în ceea ce priveşte oamenii, sunt preoţii, maicile şi călugării, cei care trăiesc în linişte, fără a exagera cu efortul fizic.
În timp ce perioadele îndelungate de stres, cum ar fi cele care succed divorţul, lasă sistemul imunitar slăbit şi întreg organismul vulnerabil la infecţii, cercetătorii de la Universitatea americană Buffalo au demonstrat că perioadele scurte ce abundă în stres sunt benefice memoriei, procesul de învăţare, de exemplu, fiind unul care se realizează cu mai multă uşurinţă decât în restul timpului. Şi asta se datorează felului în care cortizolul, hormon eliberat în situaţii de stres, afectează acea parte din creier responsabilă cu emoţiile şi procesul de învăţare. Potrivit cercetătorului Zhen Yan, hormonii stresului au atât rol protector, cât şi efecte negative asupra organismului. Tocmai de aceea funcţionăm bine în situaţii de stres, dar nu e bine să fim extrem de stresaţi sau pe perioade lungi.
Neîndeplinirea sarcinilor casnice, ce ţin de gospodărie - previne alergia
Numărul crescut de alergii sau chiar boli ale pielii, cum ar fi psoriazisul - unde organismul îşi face rău singur - apar şi din "cauze igienice", pentru că mediul în care trăim este adesea steril, prea curat. Cu alte cuvinte, mizeria ar fi cheia! Un studiu realizat anul trecut de Universitatea Bristol şi Brunel a arătat că femeile care folosesc prea multe produse de curăţare în timpul sarcinii sau la puţin după ce au născut au un risc crescut de a mări predispoziţia copiilor lor de a se îmbolnăvi de astm.
Cercetarea, în cadrul căreia au fost examinaţi 13.000 de copii încă din stadiul embrionar, a arătat că expunerea timpurie la astfel de chimicale este de vină pentru creşterea riscului că micuţul să sufere de astm până la şapte ani, cu 41%. Şi asta pentru că aceste produse irită căile respiratorii ale fătului sau copilului mic.
Muzica puternică stimulează creierul
Activităţi precum participarea, în public, la concerte rock sau ascultarea muzicii la un volum extrem de puternic ar putea fi benefice pentru creier. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Manchester, cei care ascultă muzică la un sonor puternic au stimulat un compartiment al urechii interne, numit şi sacculus. Despre acesta se crede că nu are funcţii în auz, el fiind sensibil doar la volumul extrem de puternic, de peste 90 de decibeli. În cazul în care "aude" aceşti decibeli, creierul simte senzaţia de plăcere, ajutându-ne să ne simţim mai bine atât pe durata cât se aud decibelii, cât şi apoi.
Despre acest compartiment se crede că este un mecanism de auz primitiv, care şi-a pierdut încet-încet din funcţii, pe măsură ce am evoluat. Potrivit lui Neil Todd, expert în studierea ştiinţifică a muzicii, acest compartiment are legătură cu acea pare din creier responsabilă pentru porniri primitive, precum foame sau sex. Când aceste nevoi sunt satisfăcute, creierul este stimulat să elibereze hormoni care ne ajută să ne simţim bine, calmi şi fericiţi. Aşa că, dacă vreţi să vă simţiţi bine de luni dimineaţa, poate ar trebui să înlocuiţi muzica de cameră cu Black Sabbath...
Băuturile gazoase - combat demenţa
Chiar dacă riscaţi ca smalţul dinţilor s-o ia la vale şi să ajungeţi obez, două pahare de băuturi gazoase sau spumoase pe zi vă ajută să preveniţi Alzheimer-ul şi să vă îmbunătătiţi memoria cu 20%. Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Glasgow Caledonian University, în afara persoanelor în vârstă care se luptă cu pierderile temporare de memorie, de pe urma băuturilor gazoase pot profita şi cei tineri, care învaţă pentru examene. De ajutor pare să fie zahărul conţinut.
Foitul previne obezitatea
Poate că este enervant în sala de teatru sau la film, dar foitul este un obicei care aduce beneficii celor care îl au. Conform unui studiu realizat de cercetătorii americani de la Mayo Clinic, oamenii care par întotdeauna pe fugă, care parcă ar vrea să se ridice mereu de pe scaun, şi care nu pot sta în loc sunt, de obicei, mai slabi decât amicii lor mai liniştiţi. Mişcările în plus pe care le fac consumă încă 350 de calorii pe zi, ceea ce se traduce printr-un minus de 4,5 până la 13,5 kilograme anual. Deşi ar putea părea puţin, doar câteva kilograme pot face departajarea între obezi şi supraponderali.
Despre acest compartiment se crede că este un mecanism de auz primitiv, care şi-a pierdut încet-încet din funcţii, pe măsură ce am evoluat. Potrivit lui Neil Todd, expert în studierea ştiinţifică a muzicii, acest compartiment are legătură cu acea pare din creier responsabilă pentru porniri primitive, precum foame sau sex. Când aceste nevoi sunt satisfăcute, creierul este stimulat să elibereze hormoni care ne ajută să ne simţim bine, calmi şi fericiţi. Aşa că, dacă vreţi să vă simţiţi bine de luni dimineaţa, poate ar trebui să înlocuiţi muzica de cameră cu Black Sabbath...
Băuturile gazoase - combat demenţa
Chiar dacă riscaţi ca smalţul dinţilor s-o ia la vale şi să ajungeţi obez, două pahare de băuturi gazoase sau spumoase pe zi vă ajută să preveniţi Alzheimer-ul şi să vă îmbunătătiţi memoria cu 20%. Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Glasgow Caledonian University, în afara persoanelor în vârstă care se luptă cu pierderile temporare de memorie, de pe urma băuturilor gazoase pot profita şi cei tineri, care învaţă pentru examene. De ajutor pare să fie zahărul conţinut.
Foitul previne obezitatea
Poate că este enervant în sala de teatru sau la film, dar foitul este un obicei care aduce beneficii celor care îl au. Conform unui studiu realizat de cercetătorii americani de la Mayo Clinic, oamenii care par întotdeauna pe fugă, care parcă ar vrea să se ridice mereu de pe scaun, şi care nu pot sta în loc sunt, de obicei, mai slabi decât amicii lor mai liniştiţi. Mişcările în plus pe care le fac consumă încă 350 de calorii pe zi, ceea ce se traduce printr-un minus de 4,5 până la 13,5 kilograme anual. Deşi ar putea părea puţin, doar câteva kilograme pot face departajarea între obezi şi supraponderali.
