Aftele, o problemă de sănătate la unul din cinci români

* Afta sau stomatita aftoasă este o rană superficială a mucoasei bucale. Are forma unei ulceraţii dureroase, clar delimitate, de culoare albă, sau ocazional galbenă, înconjurată de o membrană roşiatică *

Ulceraţiile mici se vindecă de la sine în decursul a zece zile, fără a lăsa vreo cicatrice. Totuşi, sunt foarte dureroase în tot acest timp, în special în momentul masticaţiei. Apar mai frecvent primăvara şi toamna şi afectează peste 20% dintre români.

Cauzalitate incertă
Motivaţiile ce stau la baza formării aftelor sunt puţin cunoscute, deşi au fost identificate anumite elemente ce favorizează apariţia acestora, precum factori ereditari, anumite alimente (cele bogate în histamine, adică brânză cu mucegai, nuci, alune, ciocolată, caise, ananas, căpşuni, zmeură, lămâie etc.), trauma fizică (muşcarea mucoasei bucale, aparatele dentare şi protezele, perierea agresivă a dinţilor), anumite medicaţii, stresul sau hormonii (ciclul menstrual, sarcina). Aftele pot apărea şi ca simptom în cadrul unor afecţiuni generale (Boala Behcet), sau alături de infecţii virale sau în combinaţie cu anumite tipuri de streptococi. A fost luat în discuţie şi un mecanism de sensibilizare, aftele putând fi şi un tip de reacţie alergică.

Aftele pot apărea pe gingii: 42%, obraji: 32%, vârful limbii: 28%, buze: 21%  şi  cerul gurii: 7%.

Copiii sunt predispuşi la apariţia de afte

Este o realitate evidenţiată de statistici, ce fac referire mai ales la primele luni de viaţă. Copilul poate avea febră mare, prezintă un real disconfort şi are dificultăţi în a se hidrata, deoarece contactul cu apa sau alimentele este foarte dureros. Aftele se dezvoltă foarte repede. După 12 ore de la primul stimul dureros, leziunea atinge dezvoltarea sa maximă. În mod normal, vindecarea se face în 7-10 zile. Câteodată, leziunile se pot infecta şi în acest caz este necesară o terapie cu antibiotice pentru a vindeca infecţia bacteriană. Aftele pot apărea şi în cazul în care copilul face un tratament îndelungat cu antibiotice sau dacă are o carenţă de vitamine. Stomatologii recomandă cumpătare în folosirea unor medicamente cum ar fi aspirina, barbituricele, codeina, oxacilina sau penicilina, întrucât acestea pot fi o cauză pentru apariţia alergiilor de la nivelul gurii. Durerea cauzată de afte poate să se facă simţită cu o zi - două înainte de apariţia ulceraţiilor, la fel şi febra. “În farmacii, există soluţii care fac să dispară durerea, nu şi afta”, precizează dr. Cornelia Lebădă, medic primar medicină de familie.
Masajul gingival
Igiena gurii trebuie avută în vedere încă din primele săptămâni de viaţă, prin badijonarea gingiilor cu o soluţie de glicerină boraxată sau cu ceai de muşeţel, care au drept scop prevenirea apariţiei aftelor. De asemeni, masajul uşor al gingiilor activează circulaţia în zona respectivă, ajută la apariţia dinţilor de lapte şi are, în plus, un efect reconfortant pentru copil. E important şi să le daţi micuţilor multe lichide, deoarece deshidratarea e principalul pericol al stomatitei, copiii refuzând să mănânce şi să bea din pricina durerilor. E de reţinut faptul că laptele de vacă se numără printre posibilele cauze de apariţie a aftelor la copii.

Modalităţi de a ţine aftele la distanţă

-  spălaţi-vă pe dinţi de trei ori pe zi, folosind o periuţă uşoară;

-  dacă aveţi dinţii ciobiţi, făceţi-vă o programare la dentist. Aceştia pot irita interiorul gurii şi favoriza apariţia aftelor, dar şi întârzia vindecarea lor prin mărirea ulceraţiilor;

-  încercaţi să nu vorbiţi atunci când mâncaţi: veţi evita astfel să vă muşcaţi obrajii. Micile răni provocate prin muşcare sunt de asemeni factori de risc;

-  aveţi copii mici care îşi bagă adesea degetele în gură? Fiţi atenţi ca unghiile lor să fie scurte şi curate, pentru a limita numărul bacteriilor;

-  dacă purtaţi aparat dentar, aveţi grijă să fie bine adaptat: un aparat care se mişcă poate favoriza apariţia aftelor;
-  evitaţi stresul şi oboseala: se pare că şi acestea constituie un teren favorabil dezvoltării aftelor;

- scoateţi din alimentaţie nucile, stafidele, mierea, migdalelele, citricele, tutunul sau condimentele, ce constituie un mediu propice apariţiei aftelor.
Cazurile grave necesită consult medical
Aftele sunt, desigur, jenante, dar nu reprezintă, în general, o problemă gravă şi dispar în maxim 10 zile. Totuşi, în anumite cazuri, este mai bine să consultaţi medicul:

- atunci când aftele persistă mai mult de 15 zile, trebuie să vă asiguraţi de caracterul benign al aftei şi, deci, să consultaţi medicul;
- dacă vă apar în mod frecvent afte, se poate să aveţi carenţe alimentare (fier, acid folic, vitaminele B1, B2, B6, B12). Medicul poate să vă prescrie un tratament preventiv pe bază de suplimente alimentare;

- uneori, aftele pot fi  „gigantice”, cu diametru de un centimetru. Se situează frecvent la nivelul faringelui, pe cerul gurii, unde determină inflamarea locului şi o durere intensă. Adesea, este dificil să şi vorbiţi. “În general, aftele “gigantice” apar pe un teren tarat, când în organism există afecţiuni cronice. În astfel de cazuri, analizele sunt obligatorii”, subliniază dr. Cornelia Lebădă. Aftele “gigantice” durează mai mult timp decât cele mici, câteodată luni de zile, ele necesitând un tratament medical adaptat (corticoizi). Fără tratament, nu se cicatrizează bine şi provoacă retragerea ţesuturilor învecinate.
Este important să nu confundaţi aftele cu herpesul. Cel din urmă se manifestă printr-un număr mai mare de mici ulceraţii, grupate câte 5 sau 10 pe partea exterioară a buzelor, întinzându-se câteodată pe întreaga suprafaţă a acestora. Herpesul apare destul de rar înaintea vârstei de 20 ani.
Remedii ale medicinei orientale
Medicina tradiţională chineză a stabilit, cu mii de ani în urmă, că există o legătură strânsă între starea de funcţionare a splinei şi stomacului- pe de o parte - şi aspectul cavităţii bucale - de cealaltă parte. Se spune că gura este deschiderea energetică a splinei şi a stomacului. Cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă în cavitatea bucală este un semnal de alarmă privitor la tulburările celor două organe. Atunci când apariţia aftelor bucale devine cronică, trebuie să ne ocupăm mai mult de investigarea şi tratarea unuia sau ambelor organe: splina şi stomacul.

Adrian Florea, mare maestru al Federaţiei Mondiale de Qigong, indică ca prim pas o investigaţie ecografică şi o consultare a medicului specialist gastro-enterolog. Se poate descoperi o gastrita hiper - sau hipoacidă, alte afecţiuni gastrice ori o splină uşor mărită. Uneori, investigaţiile de laborator nu evidenţiază modificări importante şi totuşi aftele apar! In aceste cazuri, se intră in teritoriul specific medicinei traditionale chineze, adică avem de-a face cu tulburări de ordin energetic pe meridianele celor două organe. Un specialist poate determina uşor existenţa unor astfel de dezechilibre. Un necunoscător poate face doar o observaţie sumară, urmărindu-şi între orele 7. 00 şi 11.00 pulsul şi ritmul respiraţiei. Dacă raportul dintre numărul bătăilor pulsului pe minut şi acela al respiraţiilor complete este în afara intervalului (4,5 - 5,5), atunci puteţi avea certitudinea că există un astfel de dezechilibru.
Există şi nişte remedii, simple şi la îndemână, precum cele de mai jos:
- striviţi 2 prune acre, cu tot cu sâmburi, apoi introduceţi-le în 400 ml apă clocotită; adăugaţi puţină sare şi lăsaţi să se răcească; se face gargară de 3-4 ori pe zi;
- în cazurile cronicizate, se poate folosi sucul obţinut din 3 dovlecei Carambole, de 2 ori pe zi;
- Faceţi gargară zilnic, dimineaţa înainte de micul dejun, cu un amestec în părţi egale de miere şi apă distilată, în total, cam 100 ml.
În paralel, nu uitaţi să vă alegeţi alimentele cele mai potrivite pentru a “întări” splina şi stomacul: ovăz fiert, brânză de soia, carne de vită, varză, crap, scorţişoară, cuişoare, ciuperci Champignon, porumb, coriandru, castraveţi, curmale, vinete, usturoi, ghimber, ginseng, ceapă verde, păducel fruct, miere (dacă nu aveţi diabet, puteţi consuma câte o treime cană de miere înaintea fiecărei mese), salată verde, lemn dulce, măsline, lapte de capră, pere, orez glasat, frunze de ridichi, spanac, tărâţă de grâu şi chiar puţin vin alb sec.

Modalităţi uzuale de tratament

- badijonări cu violet de genţiană 1%, xilină 2%, gargarisme de 3-4 ori pe zi cu soluţii slab antiseptice, băi bucale cu soluţii alcaline (o linguriţă de bicarbonat de sodiu la un pahar de apă călduţă), sau cu aspirină efervescentă. Aceste procedee repetate de 3-4 ori pe zi duc la vindecarea leziunilor minore în 2-3 zile;

- ca tratament se pot aplica local tincturi pe bază de cortizon sau alte medicamente cu actiune antiinflamatorie sau uşor anestezică, pentru a calma durerea, fără ca acestea să influenţeze evoluţia;
- persoanele care suferă des de afte trebuie să ia câte 15 picături de tinctură de propolis de trei ori pe zi, puse pe o bucăţică de pâine, deoarece în apă aceasta se cristalizează.