Foto: http://www.oriceoricum.net/ |
Sindromul premenstrual poate să apară
oricând între pubertate şi menopauză, iar simptomele se pot înrăutăţi pe măsură
ce înaintaţi în vârstă sau în situaţii stresante. În cazuri de instabilitate hormonală cum ar fi pubertatea,
naşterea, pierderea unei sarcini sau avortul,
simptomele se pot agrava. De asemenea, schimbarea
metodei de contracepţie poate constitui un motiv ca sindromul
premenstrual să vă dea bătăi mai mari de cap.
Simptomele fizice cărora trebuie să le faceţi faţă sunt: oboseala, lipsa de energie, sensibilitatea şi umflarea sânilor; balonare, crampe, greaţă, vomă, diaree, constipaţie;
Simptomele fizice cărora trebuie să le faceţi faţă sunt: oboseala, lipsa de energie, sensibilitatea şi umflarea sânilor; balonare, crampe, greaţă, vomă, diaree, constipaţie;
migrene,
dureri de spate şi în tot corpul; modificări de apetit; umflarea mâinilor, a
picioarelor sau a gleznelor (din cauza retenţiei de apă), ameţeli şi stări de
leşin, scăderea libidoului, dureri articulare sau musculare, agravarea acneei,
a herpesului genital, a infectiilor fungice. În plan emoţional,
femeile se confruntă cu stări de iritabilitate, furie,
schimbări de dispoziţie, depresie, dificultate în concentrare, anxietate.
“Sindromul
premenstrual trebuie diagnosticat de un specialist, deoarece poate să existe o
suprapunere a unei patologii inflamatorii. Trebuie exclusă cauza organică, să
nu fie vorba de o boală”, atrage atenţia dr. Mariana Pitrop, medic primar
obstetrică – ginecologie.
Trei din patru femei suferă de sindromul
premenstrual
Concluzia aparţine Institutului Naţional de Sănătate, care estimează că 75% dintre femeile care au menstruaţie întâmpină şi unele forme ale amintitului sindrom. 10% dintre femei se confruntă cu o formă severă a simptomelor, fapt care le împiedică să îndeplinească activităţile cotidiene. Aceasta formă severă poartă numele de disfuncţia disforică premenstruală.
Cu toate că a fost descoperit de mai bine de 70 de ani, nu se cunosc foarte multe "detalii" despre sindromul premenstrual. Cauza exactă care-l declanşeaza nu este cunoscută, însă experţii avertizează cu privire la câţiva factori care contribuie la instalarea sau agravarea sindromului:
1. Schimbările hormonale. Atunci când nivelul estrogenului şi a progesteronului scade, organismul este sensibil la aceste schimbări. “Trebuie făcută o dozare hormonală de către un specialist, iar în a doua parte a ciclului e indicată suplimentarea cantităţii de progestativ”, subliniază dr. Mariana Pitrop;
2. Utilizarea insuficientă a serotoninei (un neurotransmiţător), ceea ce determină instalarea anxietăţii şi depresie;
3. Regimul alimentar are un rol foarte important. Experţii au observat o corelare între simptomele sindromului şi deficienţa de calciu şi vitamine ce ajută la producerea serotoninei. De asemenea, sarea (reţine apa în organism), alcoolul şi cafeina vă pot înrăutăţi starea;
4. Depresia. Femeile predispuse sau care se confruntă cu stări depresive prezintă o accentuare a simptomelor sindromului premenstrual;
5. Ereditatea. Dacă aveţi în familie cazuri, vă veţi confrunta cu acelaşi sindrom;
6. Femeile care au născut mai mulţi copii prezintă un risc crescut de a experimenta simptome mai severe;
7. Activitatea fizică. Sedentarismul creşte riscul de apariţie a sindromul premenstrual.
Concluzia aparţine Institutului Naţional de Sănătate, care estimează că 75% dintre femeile care au menstruaţie întâmpină şi unele forme ale amintitului sindrom. 10% dintre femei se confruntă cu o formă severă a simptomelor, fapt care le împiedică să îndeplinească activităţile cotidiene. Aceasta formă severă poartă numele de disfuncţia disforică premenstruală.
Cu toate că a fost descoperit de mai bine de 70 de ani, nu se cunosc foarte multe "detalii" despre sindromul premenstrual. Cauza exactă care-l declanşeaza nu este cunoscută, însă experţii avertizează cu privire la câţiva factori care contribuie la instalarea sau agravarea sindromului:
1. Schimbările hormonale. Atunci când nivelul estrogenului şi a progesteronului scade, organismul este sensibil la aceste schimbări. “Trebuie făcută o dozare hormonală de către un specialist, iar în a doua parte a ciclului e indicată suplimentarea cantităţii de progestativ”, subliniază dr. Mariana Pitrop;
2. Utilizarea insuficientă a serotoninei (un neurotransmiţător), ceea ce determină instalarea anxietăţii şi depresie;
3. Regimul alimentar are un rol foarte important. Experţii au observat o corelare între simptomele sindromului şi deficienţa de calciu şi vitamine ce ajută la producerea serotoninei. De asemenea, sarea (reţine apa în organism), alcoolul şi cafeina vă pot înrăutăţi starea;
4. Depresia. Femeile predispuse sau care se confruntă cu stări depresive prezintă o accentuare a simptomelor sindromului premenstrual;
5. Ereditatea. Dacă aveţi în familie cazuri, vă veţi confrunta cu acelaşi sindrom;
6. Femeile care au născut mai mulţi copii prezintă un risc crescut de a experimenta simptome mai severe;
7. Activitatea fizică. Sedentarismul creşte riscul de apariţie a sindromul premenstrual.
Nu uitaţi de minerale şi vitamine
- Deficienţele de magneziu sau
zinc vor afecta funcţionarea ficatului. Luaţi aproximativ 1200 mg de magneziu şi
50 mg zinc pe zi pentru restabilirea echilibrului;
- Creşteţi aportul de vitamine B, inclusiv B6.
Luaţi 50-100 mg B complex în fiecare zi sau 2 capsule de lăptişor de matcă de
trei ori pe zi;
- S-a
demonstrat că vitamina A diminuează simptomele sindromului premenstrual, aşadar
luaţi aproximativ 10 000 U.I. pe zi, sub forma de beta-caroten. Nu luaţi
suplimente de vitamina A dacă sunteţi însărcinate;
- Vitamina
E reduce simptomele fizice ale sindromului premenstrual şi reglează nivelul
hormonal din organism. O doză de 400 U.I. pe zi ar fi binevenită;
- Folosiţi
un aliment superconcentrat, cum ar fi spirulina, algele verzi-albastre sau
chlorella, împreună cu lăptişor de matcă.
Dieta, importantă în menţinerea stării de
sănătate
E indicat
să eliminaţi produsele lactate cu cel puţin 10 zile înainte de instalarea
ciclului menstrual. Pe de altă parte, e de reţinut că menstruaţia este un
moment foarte important pentru purificarea şi regenerarea ţesuturilor
întregului corp, deoarece împreună cu sângele se elimină multe substanţe toxice
produse de organism în timpul activităţilor sale biologice normale. Este de
asemenea bine să se evite ca după această operaţiune de eliminare a deşeurilor
metabolice să se supraîncarce corpul cu alimente care se digeră sau se
asimilează cu dificultate.
De exemplu, putem reduce alimentele cu mare conţinut proteic (ouă, brânzeturi, carne, peşte) sau cele bogate în grăsimi animale (unt, smântână, salamuri), precum şi alimentele conservate, cafeaua, ceaiul şi zahărul alb. Aveţi nevoie de o hrană bogată în acizi graşi (peşte cu carne grasă, ulei). Prea multe toxine pot realmente să "înfunde" vasele de sânge şi să încetinească fluxul menstrual, fiind un impediment pentru procesul de purificare al organismului şi dând naştere durerii. Înainte de menstruaţie, e bine să limităm pe cât posibil consumul alimentelor indicate mai sus şi să le înlocuim, de exemplu, cel puţin la masa de seară, cu o bogată salată de fructe sau cu o salată proaspătă de verdeţuri crude.
Pentru a ajuta sângele să se dilueze vă sfătuim să adoptaţi o dietă "hidrică". În timpul ciclului, este util să creştem cantitatea de apă consumată, mai ales cea minerală, la distanţă de mese (cel puţin 1,5 - 2 litri pe zi) şi să înlocuim şi prânzul cu o farfurie de cereale şi verdeţuri, o salată de verdeţuri (crude sau coapte) sau de fructe.
De exemplu, putem reduce alimentele cu mare conţinut proteic (ouă, brânzeturi, carne, peşte) sau cele bogate în grăsimi animale (unt, smântână, salamuri), precum şi alimentele conservate, cafeaua, ceaiul şi zahărul alb. Aveţi nevoie de o hrană bogată în acizi graşi (peşte cu carne grasă, ulei). Prea multe toxine pot realmente să "înfunde" vasele de sânge şi să încetinească fluxul menstrual, fiind un impediment pentru procesul de purificare al organismului şi dând naştere durerii. Înainte de menstruaţie, e bine să limităm pe cât posibil consumul alimentelor indicate mai sus şi să le înlocuim, de exemplu, cel puţin la masa de seară, cu o bogată salată de fructe sau cu o salată proaspătă de verdeţuri crude.
Pentru a ajuta sângele să se dilueze vă sfătuim să adoptaţi o dietă "hidrică". În timpul ciclului, este util să creştem cantitatea de apă consumată, mai ales cea minerală, la distanţă de mese (cel puţin 1,5 - 2 litri pe zi) şi să înlocuim şi prânzul cu o farfurie de cereale şi verdeţuri, o salată de verdeţuri (crude sau coapte) sau de fructe.
Tratamente
naturiste
1. Dacă aveţi menstruaţie
dureroasă, faceţi un preparat din 20 g flori muşeţel, 10 g frunze tarhon, 20 g
frunze melisa, 10 g frunze pătrunjel, rozmarin şi şofran. Se pune o lingură de
amestec la o cană de apă clocotită şi se lasă să infuzeze timp de zece minute. Se beau doua ceşti pe zi înainte şi după
menstruaţie. În afara
perioadei de menstruaţie, preparatul se poate lua pentru circulaţia sângelui;
2. Atunci
când menstruaţia este insuficientă, amestecaţi 20 g frunze tarhon, 20 g seminţe
de mărar, 40 g frunze de pătrunjel, 20 g frunze rozmarin, 20 g frunze salvie, 1
g şofran, la care adăugaţi frunze de busuioc, seminţe de chimion, frunze de
mentă, de cimbrişor şi de lamâioară. Se pune o lingură de amestec la o cană. Se
fierbe două-trei minute şi se lasă la infuzat timp de zece minute. Se beau două
căni pe zi, douăzeci de zile pe lună (în afara perioadei de menstruaţie);
3. Ceaiul
de gălbenele sau de creţişoară, băut cu o săptămână înainte de ciclu, calmează
durerile menstruale;
4. Ceaiurile
din plante (căpşune, mure, frunze de zmeură, trandafiri şi urzici) pot reduce
fluxul excesiv de sânge;
5. Întrucât
femeile care au probleme menstruale manifestă neregularităţi ale acizilor graşi
esenţiali, e bine să luaţi o lingură de ulei de in sau luminiţa-nopţii ori de
limba-mielului în fiecare zi.
Alte
soluţii naturiste consacrate în tratarea sindromului premenstrual sunt: ceaiul
de ienupăr, cu efect calmant; tinctura de salcie, de
trei ori pe zi; ginkgo
biloba; câte-un comprimat pe zi de valeriană, sau trei capsule de ghimbir.
Multă mişcare şi tratamente alternative
Practicarea
exerciţiilor fizice de intensitate moderată pe tot parcursul lunii ajută la
reglarea hormonală, elimină toxinele, sporeşte absorbţia de substanţe
nutritive, întăreşte organele interne, diminuând în acest fel simptomele
sindromului premenstrual. În plus, reflexologia,
acupunctura şi masajul vă pot relaxa şi elimină balonarea, în timp ce yoga şi
meditaţia vă ajută să vă controlaţi starea de nervozitate şi nelinişte.