„Decalogul” posibilelor cauze ale cresterii in greutate

Foto: www.realitatea.net

1. Lipsa somnului. Cine se culca tarziu are mai mult timp la dispozitie pentru a mai ciuguli cate ceva. Ceea ce inseamna calorii in plus. Al doilea motiv tine de biochimia organismului. Privat de odihna necesara, corpul secreta hormoni care intretin senzatia de foame. In felul acesta, se urmareste recuperarea printr-o alimentatie suplimentara a deficitului de energie cauzat de lipsa de odihna.
2. Stresul accentuat. In perioadele in care suntem foarte solicitati, organismul secreta mai mult cortizol, hormonul stresului. Acesta determina cresterea apetitului, in special pentru dulciuri. Stres si alimente bogate in calorii, iata o combinatie care ne poate ingrasa.
3. Anumite medicamente pot avea o influenta in ceea ce priveste luarea in greutate. Sunt vizate antidepresivele (prin incetinirea metabolismului), corticosteroizii (prin retentia de apa), medicamentele antipsihotice si chiar si unele dintre cele utilizate in tratarea diabetului, a hipertensiunii, a migrenelor, a atacurilor de panica.
4. Anticonceptionalele pot avea ca efect, la unele femei, o crestere a retentiei de apa. Este o luare in greutate temporara. Daca problema persista, trebuie consultat medicul, din cauza ca acest gen de pilule nu ar trebui sa duca la ingrasare.
5. Hipotiroidia. Incetinirea metabolismului poate fi un rezultat al problemelor de tiroida. Tratarea corecta a acestor probleme de sanatate duce la reglarea greutatii.
6. Menopauza, prin schimbarile hormonale, poate influenta luarea in greutate, in special prin depunerea de grasime in jurul taliei. Totusi, nu trebuie incriminata mai mult decat trebuie. Odata cu inaintarea in varsta, metabolismul devine mai lent si trebuie reglata si alimentatia, astfel incat si aportul caloric sa fie mai mic.
7. Sindromul ovarelor polichistice. Este o problema de sanatate cu care se confrunta multe femei la varsta fertile si presupune un dezechilibru hormonal, care poate duce la o acumulare inexplicabila de kilograme in zona abdomenului. Aceasta ingrasare trebuie combatuta, deoarece predispune la boli cardiovasculare.

8. Renuntarea la fumat. Studiile arata ca persoanele care spun "stop" tutunului pot lua in greutate intre 2 si 4,5 kg. Se stie ca nicotina accelereaza metabolismul, reduce pofta de mancare si amorteste papilele gustative. Dupa renuntarea la fumat, alimentele par mai gustoase, creste apetitul si metabolismul revine la normal. De aceea, trebuie facute eforturi pentru a se adapta alimentatia la noua situatie, pentru a se preveni ingrasarea.
9. Retentia de apa poate duce la kilograme in plus. Aceasta retentie poate indica probleme serioase de sanatate. Daca ficatul este afectat si nu isi mai poate indeplini corect functia, in ciuda unui apetit scazut, se remarca o ingrosare a taliei, prin retentia de apa.
La fel si in cazul bolilor cardiace: pot aparea kilograme in plus. Cresterea in greutate se datoreaza faptului ca se retin mai multe lichide decat in mod obisnuit. In aceste situatii se impune ajutorul medical.
10. Cauze genetice. Metabolismul nostru, in timp, depinde de genele mostenite. La unele persoane poate incetini mai repede odata cu inaintarea in varsta, iar la altele se poate pastra ca in tinerete. Trebuie sa ne dam seama de tendinta catre ingrasare si sa o combatem prin alimentatie si miscare adecvate.

Sursa: www.ziare.com  

Celulele stem „fac curat” in urma infarctului

Foto: www.libertatea.ro

În curând, ţesutul cardiac afectat de infarct va putea fi vindecat cu ajutorul celulelor stem extrase din inima pacientului.

În timpul unui atac de cord, inima este privată de oxigen ca urmare a formării unui cheag de sânge. Prin urmare, chiar dacă după eveniment inima pacientului se vindecă, ţesutul afectat se cicatrizează şi nu mai poate pompa sângele la fel de bine ca înainte. Din acest motiv, cercetătorii din întreaga lume se străduiesc să găsească o metodă prin care să vindece ţesutul cardiac.

Oamenii de ştiinţă de la Cedars-Sinai Heart Institute, scrie www.descopera.ro, au efectuat un studiu pentru a vedea dacă celulele stem extrase din inima pacientului pot ajuta la repararea propriului ţesut cardiac. Studiul a fost realizat pe 25 de pacienţi. La o lună după ce au suferit un atac de cord, pacienţii au fost supuşi unei intervenţii speciale care presupunea introducerea unui tub într-o venă de la nivelul gâtului, pentru a putea ajunge la inimă şi a preleva o mostră de ţesut cardiac. Celulele stem provenite din mostra de ţesut au fost apoi crescute în laborator. Când cercetătorii au obţinut aproape 25 de milioane de celule, le-au introdus în arterele din apropierea inimii pacientului.

În urma studiului s-a observat că, dacă la început aproape 24% din ţesutul de la nivelul ventriculului stâng era cicatrizat, după 6 luni de tratament, doar 16 % din acest ţesut mai era vătămat. Ulterior, la un an de la intervenţie, rezultatele au arătat că suprafaţa de ţesut cicatrizat se înjumătăţise.

Studiul subliniază faptul că "celulele au abilitatea deosebită de a reduce ţesutul cicatrizat şi de a stimula creşterea celui sănătos". "Deşi obiectivul nostru principal a fost acela de a testa siguranţa metodei, pe parcursul studiului am urmărit şi modul în care tratamentul cu celule stem stimulează creşterea ţesutului sănătos şi înlăturarea celui cicatrizat. În ciuda faptului că, de mai bine de un deceniu, se încearcă dezvoltarea unui astfel de tratament, studiul nostru este primul care înregistrează un asemenea succes. Efectele sunt substanţiale, iar rezultatele sunt mai bune decât au

fost în testele pe animale", a declarat unul dintre autorii studiului, dr. Eduardo Marban.

Totuşi, celulele stem nu ajută la refacerea totală a capacităţilor ventriculului, ele neputând dezvolta capacitatea acestuia de a pompa sângele. Mai mult, alţi oameni de ştiinţă, care recunosc că rezultatele studiului sunt promiţătoare, sugerează faptul că el a fost fost efectuat la o scară foarte mică, motiv pentru care cer continuarea cercetărilor pe un eşantion mai mare de pacienţi.

Sursa: BBC

Cea mai buna dieta pentru creier

Un studiu publicat în această lună în jurnalul The Archives of Neurology (citat de www.descopera.ro), a identificat cea mai bună dietă pentru creier.

Conform cercetătorilor, aceasta este dieta mediteraneană, iar lista efectelor pozitive este una impresionantă: dieta reduce riscul atacurilor cerebrale, diminuează riscul pierderii de memorie şi protejează vasele de sânge din creier.

Dieta mediteraneană este compusă din legume, fructe, peşte, cereale integrale, nuci, ulei de măsline şi implică un consum moderat de alcool, limitând consumul de carne roşie, dulciuri şi cereale rafinate (precum pâinea albă sau orezul alb).

Aceasta este prima cercetare care studiază efectul dietei mediteraneene asupra vaselor de sânge din creier. Studiile precedente au arătat că o dietă mediteraneană este asociată cu un risc redus de a suferi de afecţiuni cardiace, atacuri cerebrale şi afecţiuni cognitive, precum boala Alzheimer.

La acest studiu au participat peste 1.000 de voluntari care au completat chestionare cu privire la dieta lor de zi cu zi. Apoi, cercetătorii i-au împărţit în grupuri, în funcţie de cât de aproape era dieta lor de cea mediteraneană.

Oamenii de ştiinţă au studiat apoi creierul participanţilor cu ajutorul unui aparat de tip RMN, pentru a identifica ceea ce specialiştii denumesc "hipersemnale de materie albă". Aceste zone pot fi identificate pe imaginile captate cu ajutorul aparatului de rezonanţă magnetică, luând forma unor micro-leziuni. Acestea semnalează existenţa unor zone afectate în cadrul vaselor de sânge din creier. Aceste vase de sânge pot provoca atacuri cerebrale minore (aşa-numitele silent strokes), ce nu prezintă simptome imediate, dar care afectează, în timp, performanţa cognitivă.

Studiul a arătat că persoanele a căror dietă era cea mai apropiată de cea mediteraneană prezentau cel mai mic număr de astfel de micro-leziuni.

De asemenea, cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau mai multe grăsimi mononesaturate, precum cele din uleiul de măsline, aveau mai puţine leziuni de acest tip.

Dr. Clinton Wright, unul dintre conducătorii studiului, a avertizat că studiul nu demonstrează că dieta mediteraneană provoacă mai puţine daune cerebrale, adăugând că este nevoie de efectuarea unor studii ulterioare. Dr. Wright a adăugat, însă, că cercetarea sa sugerează că dieta are un efect protector asupra vaselor de sânge din creier.

Sursa: WSJ