Scăderile bruşte de temperatură, temperaturile extreme şi modificările presiunii atmosferice reprezintă o îngrijorare pentru pacienţi cu boli reumatismale, cardiace sau respiratorii. Principalele afecţiuni sunt localizate la nivelul căilor respiratorii (bronşite, faringite, amigdalite, sinuzite şi chiar pneumonii), a aparatului cardio-vascular şi dermului. În plus, pe fondul unor afecţiuni mai vechi pot apărea complicaţii.
Sindromul Raynaud este un exemplu clasic de boală influenţată de temperatură. Expunerea la frig face ca vasele mici de la nivelul mâinilor să se contracte, iar degetele şi palmele devin succesiv albe (ischemice), albastre (cianotice) şi roşii (hiperemice). Modificarea de culoare datorată întreruperii circulaţiei este însoţită de furnicături şi durere. Acestă afecţiune este specifică femeilor tinere, sănătoase şi reprezintă un răspuns vasomotor exagerat la emoţii sau la frig. Sindromul Raynaud secundar apare în afecţiuni precum lupusul, sclerodermia, dermatomiozita. Atunci când survine la persoane sănătoase, fără o boală de fond, tratamentul este mai mult unul igieno-dietetic şi constă în evitarea frigului şi a expunerii la rece, interzicerea fumatului. Uneori se pot folosi medicamente vasodilatatoare.
Bolile reumatice
Persoanele cu astfel de boli trebuie să-şi ia măsuri profilactice în perioada mai rece a anului. Bolile reumatice sunt meteosensibile, scăderea temperaturii şi vremea înnorată producând exacerbarea durerilor. Manifestările diferă de la o persoană la alta, în funcţie de sensibilitatea fiecăreia şi de cât de repede organismul se adaptează noilor condiţii.
Cea mai comună boală reumatică, influenţată de vremea rece, este artroza. Cunoscută în popor drept “reumatism”, artroza este consecinţa distrugerii cartilajului articular. Modificările osoase care apar în artroză fac ca receptorii de la nivelul osului să resimtă perturbările atmosferice şi durerea să fie mai intensă.
În tratamentul artrozei se folosesc medicamente pentru combaterea inflamaţiei, precum antiinflamatoare nesteroidiene, corticoterapia. Alături de acestea, boala artrozică poate beneficia de pe urma fizioterapiei, a balneoterapiei, gimnasticii medicale.
Pentru evitarea acutizărilor provocate de temperaturile scăzute, bolnavii de artroză trebuie să evite expunerea la frig şi umezeală.
Cardiacii, afectaţi de frig
Un studiu britanic a arătat că rata deceselor produse de infarctul de miocard este mai mare iarna şi în perioadele cu temperaturi scăzute. De asemenea s-au înregistrat mai multe cazuri de accidente trombotice în urma expunerii la frig. Schimbările de front atmosferic determină o sensibilitate mai mare în cazul pacienţilor cardiovasculari. Presiunea atmosferică scăzută duce la tahicardie şi la creşterea tensiunii. De asemenea, frigul îi afectează pe cei care au probleme cu tensiunea arterială şi cu circulaţia sângelui.
Cardiacii trebuie să evite ieşirea din casă dimineaţa şi seara târziu, când temperaturile sunt foarte scăzute, pentru că în aceste condiţii ei pot suferi un spasm coronarian, urmat de scăderea fluxului de sânge în arterele coronare. Consecinţa poate fi instalarea anginei sau chiar a infarctului. Bătrânilor cu o circulaţie periferică deficitară trebuie să li se administreze suplimente vasodilatatoare periferice, iar cei cu alte afecţiuni trebuie să respecte tratamentul prescris de medicul specialist.Frigul poate fi vinovat de apariţia sau accentuarea hipertensiunii arteriale, insuficienţei cardiace, arteriopatiilor, insuficienţei circulatorii la nivelul extremităţilor (mâini, picioare) şi îndeosebi bolii cardiace ischemice. Iarna cresc simţitor solicitările la serviciul de ambulanţă pentru atacuri vasculare cerebrale şi infarct miocardic. În plus, infecţiile respiratorii pot crea complicaţii cardiacilor. La câteva săptămâni de la contractarea unei infecţii, bolnavul poate suferi o insuficienţă cardiacă, drept urmare a slăbirii organismului. Infecţiile afectează uneori şi muşchiul cardiac, provocând miocardite, pericardite sau endocardite infecţioase. Cardiacii trebuie să evite pe cât posibil locurile aglomerate şi contactul cu bolnavii.
Frigul este periculos pentru cardiaci, dar de aici nu trebuie să se înţeleagă că ei sunt nevoiţi să stea izolaţi în casă toată iarna. Ideal ar fi ca plimbările să nu se facă dimineaţa şi seara, când temperaturile sunt mai scăzute. Foarte periculos pentru cardiaci este şocul hipotermic. Nu treceţi brusc de la căldura din casă la temperaturile foarte scăzute de afară, întrucât puteţi suferi un atac de cord. Evitaţi efortul fizic prelungit, alcoolul şi respectaţi un regim alimentar echilibrat, care să includă o hidratare corectă şi să excludă condimentele şi grăsimile.
Astmul, agravat iarna
Aerul rece poate precipita crizele de astm. Dacă aerul este şi uscat, aşa cum se întâmplă în sezonul rece, disconfortul acestor pacienţi este şi mai mare. Activităţile fizice desfăşurate în aceste condiţii de temperatură şi umiditate pot oricând să declanşeze crize astmatice. Persoanele cu afecţiuni ce pot fi agravate de vremea rece trebuie să-şi ia anumite măsuri preventive. Este bine să se evite ieşirea din casă atunci când temperaturile sunt foarte mici, mai ales dacă persoana suferă de boli coronariene sau respiratorii. Se recomandă celor cu boli ale aparatului respirator să îşi facă vaccinul antigripal şi antipneumococic.
Risc de paralizie facială periferică
Tot în cadrul afecţiunilor neurologice care apar sau sunt agravate din cauza frigului, trebuie amintită şi paralizia facială periferică. Aceasta nu provoacă mari disfuncţii, dar perturbă estetica feţei. Şi nu e puţin lucru să te uiţi în oglindă şi să constaţi că ai un ochi mai mare şi nu-l mai poţi închide sau că nu mai simţi cu jumătate de faţă etc. Boala este provocată de expunerea la curent sau de existenţa unui disconfort termic al capului - umblatul fără căciulă. De asemenea, o altă cauză frecventă în rândul tinerilor este spălatul pe cap şi ieşirea la scurt timp într-un mediu friguros. Cel mai frecvent tinerii suferă din cauza asta. Nu dau importanţă acestor lucruri, se spală pe cap, nu se usucă foarte bine, ies la discotecă cu capul descoperit, stau în curent şi apare paralizia facială. Din fericire, boala este vindecabilă într-o proporţie de 90% dintre cazuri, existând şi situaţii în care vindecarea nu este completă.
Sinuzitele, afecţiuni frecvente în sezonul rece
Numărul sinuzitelor acute este mai mare iarna, deoarece virozele banale deschid calea spre suferinţă. Simptomele sunt durerile intense de cap, febra, starea generală proastă, înfundarea nasului, eventual scurgerea de puroi din nas. Când aceasta nu apare, puroiul stagneaza în sinusuri, durerile devenind atroce. În astfel de situaţii, pacientul trebuie să se prezinte la un consult ORL şi nu să-şi administreze singur medicaţia. Odată început un tratament antibiotic pentru rino-sinuzita acută, el trebuie să dureze minimum 7 zile, media fiind de 10 zile. În afară de antibiotice se mai prescriu decongestionante nazale şi antiinflamatorii.
Rino-sinuzitele cronice sunt cele mai frecvente, ele fiind suferinţe rino-sinusale care durează de mai mult de 12 săptămâni. Simptomele resimţite de pacient sunt înfundarea nasului, uneori intermitentă, prezenţa secreţiilor urât mirositoare care se scurg din nas, scăderea mirosului. Cauzele frecvente care produc cronicizarea rino-sinuzitelor sunt poluarea, factorii toxici profesionali, fumatul, alergiile, suferinţele dentare neglijate.
În general, tratamentul antibiotic, antiinflamator şi decongestionant nazal nu rezolvă rino-sinuzita cronică, ajungându-se la intervenţiile chirurgicale, ce se fac acum cu ajutorul endoscopului. Astfel, pacientul este externat după 48 de ore, întoarcerea lui la activităţile curente fiind foarte rapidă. De reţinut că puncţiile nu au ieşit încă din uz, uneori au importanţa lor terapeutică, dar condiţiile de anestezie s-au ameliorat şi pacientul are mai puţin de suferit chiar dacă i se face puncţie.
“În acest anotimp, fiecare trebuie să încerce o profilaxie a episoadelor dureroase. Să se protejeze termic, purtând haine şi încălţăminte corepunzătoare, căciula fiind de preferat să fie din fibră naturală. Cel mai bine e să previi acutizarea bolilor, să nu şofezi excesiv, de exemplu, sau să eviţi să stai prea mult pe scaun”, precizează dr. Constantin Tudorache, medic şef la Secţia de Recuperare a Spitalului de Pediatrie Botoşani.
