* Alergia este o
reacţie a sistemului de apărare al organismului la un aliment care îi face rău.
După ingerarea alimentul respectiv, sistemul imun secretă histamine şi alte chimicale,
ce induc starea de rău *
Simptomele care
apar frecvent se rezumă la mâncărimi, urticarie şi umflături. Ele nu sunt
foarte grave, însă pot degenera în simptome mai grave, până la şoc anafilactic.
Reacţiile grave nu se pot prevedea, de aceea conduita cea mai sigură este
abstinenţa.
Mulţi confundă alergia alimentară cu intoleranţa alimentară, care e o reacţie mult mai frecventă şi mai puţin gravă. Intoleranţa apare când sistemul digestiv nu poate digera o anumită mâncare, dar nu dă simptome atât de supărătoare ca o alergie. Dacă aveţi doar o intoleranţă la mâncare, puteţi consuma porţii mici din acel aliment fără să vă facă rău. În schimb, în cazul unei alergii, orice fărâmă din alergen provoacă reacţia alergică.
Alimente “alergene”
Mulţi confundă alergia alimentară cu intoleranţa alimentară, care e o reacţie mult mai frecventă şi mai puţin gravă. Intoleranţa apare când sistemul digestiv nu poate digera o anumită mâncare, dar nu dă simptome atât de supărătoare ca o alergie. Dacă aveţi doar o intoleranţă la mâncare, puteţi consuma porţii mici din acel aliment fără să vă facă rău. În schimb, în cazul unei alergii, orice fărâmă din alergen provoacă reacţia alergică.
Alimente “alergene”
90% din alergiile alimentare sunt cauzate de lapte de vacă, ouă, alune, nuci,
seminţe de soia, peşte, crustacee, ţelină, făină de grâu şi
de secară, fructe (între care portocala, mărul, kiwi şi banana), drojdia de
bere şi de patiserie, roşiile ş.a. “Alergiile pot fi cauzate de un aliment sau doar de un aditiv alimentar. În
momentul în care sesizaţi simptomele specifice, trebuie să acordaţi atenţie, în
primul rând, alimentelor nou introduse. Odată identificată cauza, ţineţi regim,
eliminaţi alimentul – problemă şi proteinele, faceţi cure de lichide, beţi ceai
de gălbenele şi luaţi antihistaminice. După un timp, puteţi reintroduce alimentul – alergen în alimentaţie, dar în
cantităţi mici”, precizează dr. Cornelia Lebădă, medic primar medicină de
familie. Sunt şi situaţii când un copil mănâncă de mai multe
ori un anumit aliment înainte ca părinţii să constate că este alergic la
acesta. De exemplu, un copil alergic la nuci, nu va avea probabil nici o
reacţie prima oară când le va mânca. Dar, dacă va dezvolta o alergie la acest
aliment, indigestiile ulterioare pot fi grave. Prima reacţie alergică este, de
fapt, un semnal de alarmă. Acest lucru este valabil pentru nuci, dar şi pentru
numeroase alte substanţe puternic “alergene."
Frecvenţa alergiilor scade cu vârsta
Alergiile alimentare pot apărea la orice vârstă, dar adevăratele alergii alimentare sunt mai curente la sugari şi la copiii mici, deoarece ele sunt legate de dezvoltarea lentă a ţesutului mucoaselor la micuţ. Pe măsură ce copilul creşte, membrana mucoaselor se dezvoltă şi poate ajuta copilul să îşi învingă alergia. Frecvenţa acestui tip de alergii scade cu vârsta.
Frecvenţa alergiilor scade cu vârsta
Alergiile alimentare pot apărea la orice vârstă, dar adevăratele alergii alimentare sunt mai curente la sugari şi la copiii mici, deoarece ele sunt legate de dezvoltarea lentă a ţesutului mucoaselor la micuţ. Pe măsură ce copilul creşte, membrana mucoaselor se dezvoltă şi poate ajuta copilul să îşi învingă alergia. Frecvenţa acestui tip de alergii scade cu vârsta.
Copiii ai căror părinţi au avut antecedente de alergii
alimentare au tendinţa să manifeste mai multe alergii. La copiii mici,
alimentele care cauzează cel mai frecvent alergii sunt laptele, ouăle, grâul şi
arahidele. La copiii mai mari şi la adulţi, alergiile cele mai curente se
datorează arahidelor şi crustaceilor. Aproximativ 1% din adulţi suferă de
alergii alimentare. Un alergolog a descoperit că din 23 de persoane care
credeau că suferă de alergii alimentare, numai patru erau într-adevar atinse de
acestea.
Alergiile încrucişate, cele mai periculoase
Alergia încrucişată cea mai frecventă asociază o alergie la polenul unor arbori şi o alergie alimentară la anumite fructe şi legume. Cea mai des întâlnită este cea care asociază o alergie la polen (de mesteacăn de exemplu) şi alergia la mere. Alte combinaţii de care trebuie să ne ferim sunt: polen de mesteacăn - mere, alune, nuci, ţelină, migdale, piersici, caise, kiwi, morcovi, cartofi; polen de pelin negru - ţelină, fenicul, morcovi, coriandru, pătrunjel, mărar; latex - banane, cireşe, kiwi, avocado, castane, caise; acarieni - fructe de mare; puf de pasăre - ouă.
Laptele de substituţie, o soluţie pentru copiii alergici la laptele de vacă
Există mai mulţi înlocuitori pentru laptele de vacă, pe care îi puteţi alege funcţie de sfatul pediatrului. Laptele matern rămâne alimentul cel mai bun pentru copil, formula ideală fiind ca mamele să alăpteze cât mai mult timp. Dacă, însă, apar intoleranţe, există varietăţi de lapte hipoalergen, în care hidroliza parţială a proteinelor le diminuează proprietăţile alergene. Utilizarea acestora în primele patru luni de viaţă reduce incidenţa intoleranţelor la proteinele din laptele de vacă şi eczema atopică. Ele sunt propuse şi la completarea alăptării materne atunci când este necesară suplimentarea la o vârstă foarte fragedă, pentru a evita accidentele alergice din momentul înţărcării. Există şi înlocuitori de lapte pe bază de hidrolizaţi de proteine, în care hidroliza mult mai avansată a proteinelor ajunge până la peptide cu greutate moleculară mică, caracteristică acestor înlocuitori hipoalergici la lapte. Majoritatea lor nu conţin lactoză şi sunt indicaţi atunci când există intoleranţă la proteinele din laptele de vacă.
Mâncărurile, posibili factori nocivi
Alergiile încrucişate, cele mai periculoase
Alergia încrucişată cea mai frecventă asociază o alergie la polenul unor arbori şi o alergie alimentară la anumite fructe şi legume. Cea mai des întâlnită este cea care asociază o alergie la polen (de mesteacăn de exemplu) şi alergia la mere. Alte combinaţii de care trebuie să ne ferim sunt: polen de mesteacăn - mere, alune, nuci, ţelină, migdale, piersici, caise, kiwi, morcovi, cartofi; polen de pelin negru - ţelină, fenicul, morcovi, coriandru, pătrunjel, mărar; latex - banane, cireşe, kiwi, avocado, castane, caise; acarieni - fructe de mare; puf de pasăre - ouă.
Laptele de substituţie, o soluţie pentru copiii alergici la laptele de vacă
Există mai mulţi înlocuitori pentru laptele de vacă, pe care îi puteţi alege funcţie de sfatul pediatrului. Laptele matern rămâne alimentul cel mai bun pentru copil, formula ideală fiind ca mamele să alăpteze cât mai mult timp. Dacă, însă, apar intoleranţe, există varietăţi de lapte hipoalergen, în care hidroliza parţială a proteinelor le diminuează proprietăţile alergene. Utilizarea acestora în primele patru luni de viaţă reduce incidenţa intoleranţelor la proteinele din laptele de vacă şi eczema atopică. Ele sunt propuse şi la completarea alăptării materne atunci când este necesară suplimentarea la o vârstă foarte fragedă, pentru a evita accidentele alergice din momentul înţărcării. Există şi înlocuitori de lapte pe bază de hidrolizaţi de proteine, în care hidroliza mult mai avansată a proteinelor ajunge până la peptide cu greutate moleculară mică, caracteristică acestor înlocuitori hipoalergici la lapte. Majoritatea lor nu conţin lactoză şi sunt indicaţi atunci când există intoleranţă la proteinele din laptele de vacă.
Mâncărurile, posibili factori nocivi
Nici un simptom nu trebuie tratat cu superficialitate,
deoarece pot apărea complicaţii grave. În primul rând, trebuie stabilită cauza
acelui simptom, lucru deloc uşor, întrucât toate părţile corpului pot fi
afectate, mai mult sau mai puţin grav. Dacă tulburările tubului digestiv
(manifestate prin vărsături, diaree, crampe abdominale) şi afecţiunile pielii
(mâncărimi, eczeme, urticarie) dezvăluie clar o boală cauzată de alimentaţie,
tulburările respiratorii (umflături ale gâtului, tuse, rinite, respiraţie
zgomotoasă, congestie nazală sau astm), fac deseori dificilă recunoaşterea
adevăratei cauze.
Citiţi
etichetele!Pentru a evita orice reacţie alimentară, trebuie să cunoaştem alimentele riscante. Pentru aceasta, trebuie să fim atenţi la etichete sau să citim lista ingredientelor prezentată pe ambalajul produselor alimentare. În orice caz, riscul de a găsi alergenul vostru în aliment este redus, dar nu lipseşte cu totul. Nu trebuie să ezităm să întrebăm resposabilii de secţie din sectorul alimentar care sunt ingredientele utilizate în prepararea alimentelor, aceştia având obligaţia de a informa clienţii care le pun astfel de întrebări.
Stabilirea alergenului, veritabila anchetă
