Arterita, o boală care afectează mai mult bărbaţii decât femeile

Foto: http://www.ghidmedicina.ro

* arterita, denumită de medici arteriopatie obliterantă cronică, este o boală a arterelor care constă în reducerea progresivă a diametrului interior al acestora. Consecinţa: scăderea fluxului de sânge către ţesuturi * 

Iniţial, durerea apare la efort

De obicei, boala evoluează lent, fără ca pacientul să fie conştient de apariţia ei în fazele incipiente. Primele manifestări sunt durerile apărute la efort la nivelul labei piciorului şi al gambei. “Cel mai frecvent, crampele musculare care apar la mers şi care sunt cunoscute ca “durerea Molet” sunt resimţite ca un cârcel în pulpă, soluţia de moment fiind odihna. Numai că ele reapar după o anumită distanţă, din ce în ce mai scurtă odată cu agravarea bolii. La început, durerile apar la efort mare (mers pe bicicletă, condus maşina), pentru ca în timp să fie resimţite inclusiv în repaus”, subliniază Gheorghe Apetroaie, medic principal la Secţia de urgenţe a Spitalului judeţean. 

În prima fază a arteritei, pacientul se simte mai bine dacă stă cu piciorul atârnat la marginea patului. Tot acum apar modificări ale aspectului piciorului: subţierea pielii, reducerea pilozităţii, îngroşarea unghiilor, însoţite de învineţirea pielii şi scăderea temperaturii locale. Pacientul acuză, înafara durerii, amorţeli, senzaţie de arsură, furnicături, senzaţie de răceală la nivelul piciorului. După apariţia durerii la repaus, arterita evoluează către apariţia leziunilor ischemice (înfundarea arterei) şi a necrozelor pe suprafeţe din ce în ce mai mari, până la compromiterea definitivă a membrului afectat.

Factori de risc

La apa­ri­ţi­a bolii pot duce fumatul, vârsta, dislipidemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea. Medicii nu pot identifica cu certitudine factorul de risc responsabil de apariţia ar­teritei, o certitudine fiind doar aceea că ar­te­ri­ta afectează mai mulţi bărbaţi decât femei.

Tratamentul empiric trebuie evitat 

Primul lucru pe care îl poate face pacientul ce acuză dureri în timpul mersului este să se prezinte la medicul de familie cât mai rapid după apariţia sim­ptomelor. El trebuie să evite tratamentul empiric al durerilor apărute la nivelul membrului inferior. Durerea poate fi cauzată şi de afecţiuni articulare, lombosciatică, afecţiuni musculare, doar medicului  revenindu-i sarcina de a identifica corect cauzele. Dacă suspiciunea de arteriopatie obliterantă se menţine, medicul de familie va îndruma pacientul către medicul specialist de chirurgie vasculară, care poate recomanda investigaţii amănunţite: ecografie Doppler vascular, arteriografie, care să ducă la stabilirea unei atitudini terapeutice corecte. “Astăzi, arterita poate fi diagnosticată foarte uşor prin oscilometrie, în acest mod putându-se afla cât s-a pierdut din elasticitate la nivelul vaselor arteriale”, adaugă Gheorghe Apetroaie.

De la medicaţie la mofete 

“În fazele incipiente ale arteritei este indicat tratamentul balneofiziotarapic, la mofete, în staţiunile Buziaş, Lipova, Vatra Dornei. Dacă nu e diagnosticată o boală cardiacă severă, se poate merge şi la Borsec sau Covasna”, precizează medicul specialist botoşănean.

Tratamentul medicamentos este complex şi doar conform recomandărilor medicului. În unele cazuri se pot efectua angioplastii - intervenţii nechirurgicale prin care se dilată arterele, cu sau fără implantare de stent. “Se pot efectua operaţii de restabilire a fluxului sanguin, fie păstrându-se artera pacientului, fie înlocuind-o cu o proteză sintetică sau cu o venă prelevată de la pacient (by-pass). Când sunt epuizate toate procedeele, se recurge la amputaţie”, adaugă Gheorghe Apetroaie.

Tratarea bolilor asociate
Funcţie de tipul de arterită, se impune tratamentul optim al hipertensiunii arteriale, al diabetului zaharat, hipercolesterolemiei, tulburărilor de ritm cardiace, tratarea bolilor asociate având, în final, rezultate benefice asupra arteritei.
Există şi metode fizice de tratament: antrenamente de mers cel puţin o oră pe zi şi antrenament al vaselor (gimnastică specială stând în ortostatism pe degetele de la picioare şi pe călcâie). Acestea sunt contraindicate în stadiul III (cu dureri nocturne în repaus) şi în stadiul IV.
”Fumătorii care au arterită trebuie să se lase obligatoriu de fumat. Mulţi medici obişnuiesc să spună: piciorul sau fumatul!, pentru că menţinerea viciului poate duce în final la amputaţie. Cât priveşte tratamentele naturiste, ele pot da rezultate în fazele incipiente ale bolii”, încheie Gheorghe Apetroaie.

Sfaturi practice

Site-ul gastroenterologia.ro are următoarele sugestii pentru bolnavii de arterită:
- spălaţi-vă picioarele în fiecare seară cu săpun de faţă şi apă caldă, apoi uscaţi-le prin tamponare cu un prosop moale;
- frecţionaţi picioarele cu alcool concentrat (70°), apoi masaţi-le uşor cu lanolină;
- schimbaţi-vă zilnic ciorapii (vara ciorapi de bumbac iar iarna de lână);
- nu purtaţi jartiere circulare sau nu vă legaţi strâns ciorapii peste glezne;
- înainte de culcare puneţi-vă pe abdomen perna electrică sau o sticlă cu apă caldă;
- purtaţi pantofi de piele moale, comozi, cu vârful pătrat;
- tăiaţi-vă unghiile de-a curmezişul, numai după ce piciorul a fost spălat în întregime. Asiguraţi-vă că aveţi suficientă lumină pentru că orice rană la degete se vindecă greu datorită circulaţiei necorespunzătoare a sângelui la acest nivel;
 - nu vă tăiaţi singur bătăturile, adresaţi-vă pentru aceasta pedicuristului;
- dacă degetele de la picioare au tendinţe de deformare, introduceţi-vă între ele mici bucăţi de vată sau lână;
- nu folosiţi ca dezinfectanţi tinctură de iod, lysol sau cresol;
- adresaţi-vă cât mai repede medicului când vă apare o unghie încarnată, băşică, escoriaţie şi orice altă rană la picioare;
- respectaţi o alimentaţie bogată în fructe, legume şi zarzavaturi, dar săracă în grăsimi şi dulciuri concentrate;
- evitaţi sedentarismul. Mersul pe jos este unul dintre cele mai eficace mijloace de combatere a bolii. Dacă la mers vă apar dureri sau crampe în pulpe, stabiliţi numărul de paşi sau cronometraţi timpul scurs până acestea se instalează după un mers normal pentru a vă opri cu 20-30 paşi sau câteva minute înainte de apariţia durerilor. Odihniţi-vă câteva minute, preferabil în picioare, apoi reluaţi mersul. Cu timpul veţi observa că durerile survin la distanţe tot mai mari.
- creaţi-vă propriul ritm pentru urcarea scărilor la domiciliu sau la locul de muncă;
- evitaţi frigul, umezeala, statul prelungit în picioare, mersul excesiv.

Farmacia verde

Tratament naturist pentru bolnavii de arterită
Se recomandă un regim bogat în ceapă, care fluidifică sângele şi împiedică formarea de cheaguri. Ceapa este contraindicată în cazul celor cu ulcer sau cu hiperaciditate.

Specialiştii în nutriţie recomandă bolnavilor de arterită un regim alimentar cu o zi pe săptămână repaus alimentar absolut, în care să se consume numai lichide sub formă de ceaiuri şi sucuri de morcov, ţelină şi sfeclă roşie. Acestea se vor bea şi în celelalte zile. Indicată este şi o cură de 10-14 zile cu drojdie de bere. La un pahar cu lapte se pun 3-4 linguriţe de drojdie de bere şi se beau 2-3 pahare pe zi.

Plante medicinale care ajută în tratarea arteritei

În tratamentul intern, sunt recomandate infuziile din fructe de măceş (vitaminele C şi P menţin elasticitatea şi permeabilitatea vaselor capilare), sulfină (determină dilatarea vaselor periferice, duce la creşterea permeabilităţii şi înlătură vasoconstricţia), coacăze negre, lumânărică, lemn dulce, păpădie, salvie, cătină albă, păducel, rostopască şi talpa gâştei (plante cu efecte vasodilatatoare în circulaţia periferică). Se vor consuma câte 2-3 ceaiuri pe zi. La fel de indicat este ceaiul de ghimpe, câte 2 căni pe zi, care ajută la evitarea formării cheagurilor de sânge. Vâscul se utilizează sub formă de macerat la rece - 3 linguriţe frunze de plantă uscată la 1/2 l de apă. Se lasă să stea timp de 8 ore, se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea în cursul unei zile. Se poate consuma şi sub formă de pulbere, 1-3 vârfuri de cuţit pe zi, înaintea sau în timpul meselor.

Efecte deosebite au tincturile de ceapă (30 picături de 3 ori pe zi) şi de arnică (25 picături pe zi). Indicate sunt siropurile de cătină albă sau coacăze negre, câte 4-6 linguri pe zi.

Ceaiuri în amestec de plante

Dintre amestecuri, în tratarea arteritei şi-au dovedit eficienţa următoarele reţete:

- rădăcină de obligeană, de pin, de angelică, frunze de mesteacăn, talpa gâştei, câte 10 g din fiecare; se pun 3 linguriţe de amestec la 0,5 l apă, ceaiul se prepară sub formă de decoct şi se beau 3 ceşti pe zi;

- frunze de merişor şi de afin, câte 40 g din fiecare; se prepară sub formă de infuzie din 1-2 linguriţe amestec la cană şi se beau 3 căni pe zi;

- rădăcină de cicoare, pir, păpădie, iarbă de fumariţă, câte 30 g din fiecare şi fructe de anason şi de fenicul, câte 5 g din fiecare; se face decoct din 2 linguriţe amestec la 0,3 l de apă şi se beau 2 ceşti pe zi.

Tinctură specială

Fitoterapeuţii recomandă o tinctură din flori şi frunze de păducel (15 părţi), măceşe (15 p), frunze de coacăz negru (15 p), rădăcină de roibă sau rădăcină de scaiete (15 p), coajă de salcie (10 p), flori de levănţică (10 p), frunze de anghinare (5 p), flori de coada şoricelului (5 p) şi rostopască (2 p). Tinctura este de 10 g amestec la 100 ml alcool etilic de 96 grade şi se iau 30 - 60 picături de 2-3 ori pe zi, între mese, în cure de 1-2 luni pe trimestru. În tratamentul extern, efecte benefice au cataplasmele cu frunze de varză strivite (se ţin peste noapte), cataplasmele cu argilă şi cu hrean ras (dacă se suportă). Se fac pensulări cu ulei de peşte, cu tinctură de tătăneasă îndoită cu apă şi masaj foarte uşor cu alifie de gălbenele.