 |
| Foto: http://sanatate.bzi.ro |
Dacă în sezonul
rece v-aţi alimentat prost, este posibil să fiţi mai predispuşi răcelilor şi
gripelor, ori virozelor digestive. “Iarna ne lipseşte în special Vitamina C,
dar şi celelalte vitamine, pentru că mâncăm legume conservate şi nu proaspete.
Cei ce mănâncă murături, în special varză, au un deficit mai mic de Vitamina
C”, subliniază Cornelia Lebădă, medic primar medicină de familie. Primăvara e nevoie de multă grijă, deoarece
numărul bolilor cu care are de luptat organismul la ieşirea din anotimpul friguros
nu e deloc de neglijat.
1. Răceala şi gripa de primăvară
În timpul iernii, când punem accentul în alimentaţie pe grăsimi şi proteine, imunitatea slăbeşte şi organismul devine vulnerabil în faţa răcelilor şi gripelor. În plus, când se face cald afară, ies mai mulţi oameni pe stradă. Mijloacele de transport se aglomerează, la fel şi parcurile, terasele, restaurantele. Este suficient ca o persoană dintr-o mulţime să fie gripată şi virusurile se vor transmite în lanţ. Pentru că îşi schimbă rapid structura, virusurile sunt greu de învins cu medicamente. Dacă sunteţi sănătoşi, lăsaţi organismul să lupte. El va produce anticorpii de care aveţi nevoie şi, în final, va învinge. Nu vă trataţi cu antibiotice, deoarece nu sunt eficiente. Reţineţi că asupra virusurilor acţionează antiviralele.
2. Virozele digestive
Unele dintre virozele respiratorii se complică cu altele, digestive. Virusurile care dau gripa, de exemplu, pot avea manifestări digestive. Există şi virusuri digestive, care circulă independent şi care pot fi foarte agresive (virusurile care dau diaree: enterovirusurile şi rotavirusurile). În ce priveşte tratamentul, e bine de ştiut că nici virozele digestive nu se tratează cu antibiotice. Pentru că se manifestă prin diaree, este foarte importantă hidratarea cu lichide (apă, ceaiuri, supe). În cazul în care deshidratarea este severă, mergeţi la camera de gardă a unui spital. Mai pot ajuta medicamentele antiinflamatorii.
3. Ulcerele şi gastritele
Când schimbaţi alimentaţia şi treceţi pe crudităţi, este posibil să vă reactivaţi simptomele de ulcer sau gastrită. Consumul de medicamente antiinflamatoare, utilizate în răceli, pot să provoace, de asemeni, crize de stomac. Practic, criza este determinată de creşterea acidităţii sucului gastric şi duodenal, hiperaciditate ce atacă mucoasa gastroduodenală. Se produce o inflamaţie a mucoasei (gastroduodenita) şi, în cazuri mai avansate, apar nişele. Simptomele bolii constau în durere, resimţită ca o arsură în abdomenul superior, ce dispare după ce mâncaţi. Greaţa şi vărsăturile sunt destul de des întâlnite. Ca tratament aveţi la dispoziţie un arsenal vast de medicamente antiulceroase.
1. Răceala şi gripa de primăvară
În timpul iernii, când punem accentul în alimentaţie pe grăsimi şi proteine, imunitatea slăbeşte şi organismul devine vulnerabil în faţa răcelilor şi gripelor. În plus, când se face cald afară, ies mai mulţi oameni pe stradă. Mijloacele de transport se aglomerează, la fel şi parcurile, terasele, restaurantele. Este suficient ca o persoană dintr-o mulţime să fie gripată şi virusurile se vor transmite în lanţ. Pentru că îşi schimbă rapid structura, virusurile sunt greu de învins cu medicamente. Dacă sunteţi sănătoşi, lăsaţi organismul să lupte. El va produce anticorpii de care aveţi nevoie şi, în final, va învinge. Nu vă trataţi cu antibiotice, deoarece nu sunt eficiente. Reţineţi că asupra virusurilor acţionează antiviralele.
2. Virozele digestive
Unele dintre virozele respiratorii se complică cu altele, digestive. Virusurile care dau gripa, de exemplu, pot avea manifestări digestive. Există şi virusuri digestive, care circulă independent şi care pot fi foarte agresive (virusurile care dau diaree: enterovirusurile şi rotavirusurile). În ce priveşte tratamentul, e bine de ştiut că nici virozele digestive nu se tratează cu antibiotice. Pentru că se manifestă prin diaree, este foarte importantă hidratarea cu lichide (apă, ceaiuri, supe). În cazul în care deshidratarea este severă, mergeţi la camera de gardă a unui spital. Mai pot ajuta medicamentele antiinflamatorii.
3. Ulcerele şi gastritele
Când schimbaţi alimentaţia şi treceţi pe crudităţi, este posibil să vă reactivaţi simptomele de ulcer sau gastrită. Consumul de medicamente antiinflamatoare, utilizate în răceli, pot să provoace, de asemeni, crize de stomac. Practic, criza este determinată de creşterea acidităţii sucului gastric şi duodenal, hiperaciditate ce atacă mucoasa gastroduodenală. Se produce o inflamaţie a mucoasei (gastroduodenita) şi, în cazuri mai avansate, apar nişele. Simptomele bolii constau în durere, resimţită ca o arsură în abdomenul superior, ce dispare după ce mâncaţi. Greaţa şi vărsăturile sunt destul de des întâlnite. Ca tratament aveţi la dispoziţie un arsenal vast de medicamente antiulceroase.
4. Astenia de primăvară
În această
perioadă, multă lume se plânge de lipsa
tonusului, de scăderea formei fizice, de o stare de rău care nu poate fi
definită. Cauza este astenia de primăvară, ce apare la trecerea dintre iarnă şi
primăvară, atunci când creşte brusc luminozitatea în timpul zilei. Astenia se
manifestă prin cefalee, palpitaţii, nervozitate, scăderea memoriei şi
comportament labil - semne fiziologice datorate eforturilor de adaptare ale
organismului la noile condiţii meteorologice. Cel mai bun tratament constă în
plimbări şi o alimentaţie bogată în lactate şi fructe proaspete. Pe de altă
parte, persoanele afectate de astenie trebuie să urmeze o cură de minerale şi
vitamine. Nu este recomandată administrarea de somnifere sau calmante.
Specialiştii susţin că persoanele care prezintă „simptomele“ asteniei de
primăvară trebuie să recurgă şi la autocontrol. Cu alte cuvinte, nervii trebuie
„ţinuţi în frâu“. Totodată, un ceai de tei sau de muşeţel, băut seara, ajută la
„un somn uşor“. Şi tot seara nu strică vizionarea unei comedii.
 |
| Foto: www.nera-distributions.ro |
5. Depresia, “rudă” cu astenia
De multe ori, astenia nu vine singură. Odată cu ea se instalează adesea şi depresia uşoară, ce poate fi legată de schimbarea de anotimp, dar şi de o serie de cauze fizice, de la alimentaţia sărăcăcioasa sau lipsa exerciţiilor fizice, până la boli de sezon, cum ar fi gripa. Semnele cele mai frecvente ale instalării depresiei sunt: un sentiment de "golire", supărare şi anxietate, oboseală, lipsă de energie, lipsa interesului pentru activităţile cotidiene, insomnie, probleme de alimentaţie, creştere sau scădere în greutate, nevoia de a plânge, dificultate în luarea deciziilor, lipsa concentrării, sentimente de vinovăţie, neajutorare, inutilitate, iritabilitate. Importantă pentru revenirea la normalitate e maniera în care ne «croim» regimul de viaţă. Avem nevoie de o dietă echilibrată şi de renunţarea la tutun şi alcool. Apoi, sportul e benefic, la fel ca şi lumina soarelui. O plimbare de jumătate de oră în aer liber e la îndemâna oricui. În altă ordine de idei, trebuie evitată suprasolicitarea, între munca activă şi relaxare impunându-se o alternanţă.
De multe ori, astenia nu vine singură. Odată cu ea se instalează adesea şi depresia uşoară, ce poate fi legată de schimbarea de anotimp, dar şi de o serie de cauze fizice, de la alimentaţia sărăcăcioasa sau lipsa exerciţiilor fizice, până la boli de sezon, cum ar fi gripa. Semnele cele mai frecvente ale instalării depresiei sunt: un sentiment de "golire", supărare şi anxietate, oboseală, lipsă de energie, lipsa interesului pentru activităţile cotidiene, insomnie, probleme de alimentaţie, creştere sau scădere în greutate, nevoia de a plânge, dificultate în luarea deciziilor, lipsa concentrării, sentimente de vinovăţie, neajutorare, inutilitate, iritabilitate. Importantă pentru revenirea la normalitate e maniera în care ne «croim» regimul de viaţă. Avem nevoie de o dietă echilibrată şi de renunţarea la tutun şi alcool. Apoi, sportul e benefic, la fel ca şi lumina soarelui. O plimbare de jumătate de oră în aer liber e la îndemâna oricui. În altă ordine de idei, trebuie evitată suprasolicitarea, între munca activă şi relaxare impunându-se o alternanţă.
Soluţii
pentru a ne regăsi energia
În primul rând, aveţi nevoie de un regim alimentar compus din:
În primul rând, aveţi nevoie de un regim alimentar compus din:
- cerealele
integrale, pe care le puteţi combina în funcţie de gusturile dumneavoastră
(germeni de grâu, ovăz);
- multe legume
proaspete. În opinia Corneliei Lebădă, “fiecare popor ar trebui să-şi consume
alimentele proprii. Acum e bine să nu vă lipsească din alimentaţie spanacul şi
urzicile, dar şi morcovii, varza verde şi roşie, salata, ceapa verde,
usturoiul. Mai puţin roşiile şi ardeii “din import””;
- dintre fructe,
consumaţi lămâi, portocale, mere, sub formă de sucuri sau salate de fructe, cel
puţin o dată pe zi;
- mierea cu pâine
prăjită sau băuturile îndulcite cu miere: sucul proaspăt preparat de lămâie
îndulcit cu o lingură mare de miere, pot suplini de minune dejunul zilnic;
- magneziu, în
cantitate de aproximativ 300 mg pe zi, sub formă de comprimate. Acestea trebuie
administrate dimineaţa în timpul micului dejun şi la amiază în timpul
prânzului.
Farmacia verde
Aplicate de sute
de ani, leacurile populare dau rareori greş în lupta cu boala.
Anemie de primăvară
* Rădăcina de ştevie de grădină este foarte bună împotriva anemiei, pentru că absoarbe fierul din pământ. Se prepară un decoct dintr-o linguriţă de rădăcină de ştevie, care se fierbe într-o cană de apă, vreme de 5 minute. Se strecoară, se beau două căni pe zi, înainte de masă, una dimineaţă şi alta seara, înainte de culcare;
Anemie de primăvară
* Rădăcina de ştevie de grădină este foarte bună împotriva anemiei, pentru că absoarbe fierul din pământ. Se prepară un decoct dintr-o linguriţă de rădăcină de ştevie, care se fierbe într-o cană de apă, vreme de 5 minute. Se strecoară, se beau două căni pe zi, înainte de masă, una dimineaţă şi alta seara, înainte de culcare;
* Se pun la fiert
10-15 g de rădăcină de hrean tăiată mărunt, în jumătate de litru de apă, şi se
fierb 10 minute. Se beau 2-3 căni pe zi. O reţetă mai gustoasă: se taie
rădăcina de hrean în rondele, care se pun într-un borcan şi se pudrează cu
zahăr. Se închide borcanul şi se pune conţinutul la macerat. Din siropul
format, se administrează copiilor o lingură pe zi;
Afecţiuni respiratorii
* Se pun 3-4 conuri de pin sau brad într-un litru de apă şi se lasă să se macereze o oră. Apoi se pune vasul pe foc şi se lasă să fiarbă 3-4 minute. Se stinge focul, se acoperă vasul cu un capac, se lasă să se infuzeze 10 minute. Se beau trei căni pe zi.
Crize de astm
* Se taie o căpăţână de usturoi în lamele fine, ce se pun la macerat 15 zile, în trei litri de ţuică de ţară. Se scutură în fiecare zi. Se filtrează printr-un tifon. În caz de criză de astm, se înmoaie o bucată de zahăr în acest alcool şi se suge încetişor;
* Se opăreşte o linguriţă de turiţă mare cu o cană de apă şi se lasă la infuzat 10 minute. Se bea o cană pe zi. Răreşte crizele şi le potoleşte. Atenţie: turiţa e interzisă în caz de constipaţie.
* Se opăreşte o linguriţă de lumânărică cu o cană de apă. Se lasă să se infuzeze 10 minute, se strecoară. Se beau 3-4 căni pe zi. Strecuraţi ceaiul printr-un tifon, fiindcă planta are nişte perişori mici, care pot irita esofagul;
* Pentru degajarea bronhiilor, inhalaţiile cu frunze de mentă dau rezultate excelente. Puneţi un pumn de plantă într-un lighean, turnaţi deasupra apa clocotită şi respiraţi vaporii fierbinţi, cu grijă să nu vă ardeţi. Pe lângă frunze, puteţi adăuga şi 4-5 picături de ulei esenţial de mentă.
Afecţiuni respiratorii
* Se pun 3-4 conuri de pin sau brad într-un litru de apă şi se lasă să se macereze o oră. Apoi se pune vasul pe foc şi se lasă să fiarbă 3-4 minute. Se stinge focul, se acoperă vasul cu un capac, se lasă să se infuzeze 10 minute. Se beau trei căni pe zi.
Crize de astm
* Se taie o căpăţână de usturoi în lamele fine, ce se pun la macerat 15 zile, în trei litri de ţuică de ţară. Se scutură în fiecare zi. Se filtrează printr-un tifon. În caz de criză de astm, se înmoaie o bucată de zahăr în acest alcool şi se suge încetişor;
* Se opăreşte o linguriţă de turiţă mare cu o cană de apă şi se lasă la infuzat 10 minute. Se bea o cană pe zi. Răreşte crizele şi le potoleşte. Atenţie: turiţa e interzisă în caz de constipaţie.
* Se opăreşte o linguriţă de lumânărică cu o cană de apă. Se lasă să se infuzeze 10 minute, se strecoară. Se beau 3-4 căni pe zi. Strecuraţi ceaiul printr-un tifon, fiindcă planta are nişte perişori mici, care pot irita esofagul;
* Pentru degajarea bronhiilor, inhalaţiile cu frunze de mentă dau rezultate excelente. Puneţi un pumn de plantă într-un lighean, turnaţi deasupra apa clocotită şi respiraţi vaporii fierbinţi, cu grijă să nu vă ardeţi. Pe lângă frunze, puteţi adăuga şi 4-5 picături de ulei esenţial de mentă.
Bronşită
* Tocaţi o ceapă, apoi amestecaţi-o cu 2-3
frunze de varză tăiate cât mai mărunt. Pudraţi-le cu zahăr tos şi lăsaţi-le la
macerat 48 de ore. Se formează un soi de sirop din care se ia câte o lingură de
mai multe ori pe zi;
* 100 g de violete uscate sau proaspete se amestecă cu 400 g de miere, 300 ml de apă şi se pun la fiert până ce lichidul dobândeşte consistenţa unui sirop. Se filtrează şi se păstrează la rece. Se administrează 2-3 linguriţe seara.
* Tăiaţi 3 sau 4 cepe în sferturi, fierbeţi-le într-o jumătate de litru de apă, vreme de 10 minute. Strecuraţi. Se bea tot lichidul într-o zi, porţionat, în pahare de ţuică;
Gripa de primăvară
* Puneţi la fiert o sticlă de vin roşu. Adăugaţi 15 g scorţişoară, 5 bucăţi de zahăr şi câteva felii de lămâie. Beţi o jumătate de sticlă pe zi, împărţită în 4 porţii. Se repetă reţeta, trei zile la rând. Dacă boala trenează, faceţi o cură de mere. Mâncaţi între 500 g - 1 kg de mere rase, exceptând orice alt aliment, vreme de 2-3 zile;
Răceli de primăvară
* Muştarul bunicilor noastre este de mare actualitate în răceli mai uşoare. Amestecaţi 150 g făină de muştar cu puţină apă rece. Lăsaţi-o să stea un sfert de oră, apoi adăugaţi pasta obţinută în 4 litri de apă caldă. Turnaţi-o într-un lighean şi băgaţi-vă picioarele înăuntru. Temperatura apei nu trebuie să depăşească 40 de grade, fiindcă muştarul îşi pierde puterea;
* Radeţi rădăcina de hrean şi puneţi cataplasme pe piept.
* 100 g de violete uscate sau proaspete se amestecă cu 400 g de miere, 300 ml de apă şi se pun la fiert până ce lichidul dobândeşte consistenţa unui sirop. Se filtrează şi se păstrează la rece. Se administrează 2-3 linguriţe seara.
* Tăiaţi 3 sau 4 cepe în sferturi, fierbeţi-le într-o jumătate de litru de apă, vreme de 10 minute. Strecuraţi. Se bea tot lichidul într-o zi, porţionat, în pahare de ţuică;
Gripa de primăvară
* Puneţi la fiert o sticlă de vin roşu. Adăugaţi 15 g scorţişoară, 5 bucăţi de zahăr şi câteva felii de lămâie. Beţi o jumătate de sticlă pe zi, împărţită în 4 porţii. Se repetă reţeta, trei zile la rând. Dacă boala trenează, faceţi o cură de mere. Mâncaţi între 500 g - 1 kg de mere rase, exceptând orice alt aliment, vreme de 2-3 zile;
Răceli de primăvară
* Muştarul bunicilor noastre este de mare actualitate în răceli mai uşoare. Amestecaţi 150 g făină de muştar cu puţină apă rece. Lăsaţi-o să stea un sfert de oră, apoi adăugaţi pasta obţinută în 4 litri de apă caldă. Turnaţi-o într-un lighean şi băgaţi-vă picioarele înăuntru. Temperatura apei nu trebuie să depăşească 40 de grade, fiindcă muştarul îşi pierde puterea;
* Radeţi rădăcina de hrean şi puneţi cataplasme pe piept.
