Frunzele sfeclei, la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un
depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul
legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare
termica.
Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare,
si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate
legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului
este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei.
In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul.
Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului,
ingreuneaza procesul de consolidare a fracturi lor, provoaca dereglari in
activitatea pancreasului.
Alt element important este zincul, prezent in cantitati
foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele
de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului.
Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla
contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa
(lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si
elimina surplusul de apa din organism.
Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul,
fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de
inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea
cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism
toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu
redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste
toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.
TRATAMENTE INTERNE
* Alcoolism
Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului
prevede si imbogatirea organismului cu sar uri de potasiu, vitamine si alte
substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool.
Cu 30 de minute
inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor
principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau
coapta in cuptor.
* Amigdalita
In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din
sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta
in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla.
O alta metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un
borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 ling uri de otet si se lasa la macerat 3 ore,
amestecand periodic. Se stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se
face gargara la fiecare 2 ore. Pentru
accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie
de sfecla cruda.
* Anemie
Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de
hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta
sau murata. De 2-3 ori pe zi, se
mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin
razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana.
Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa
fie consumata cruda)
* Bronsita cronica
Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu
1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1
kg de piersici curatate de samb uri si taiate felii.
Se pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce
intr-un vas cu apa calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de ab uri dupa
primul clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata.
Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g dimineata, pe nemancate, dupa
care se mananca o bucatica de unt.
Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale
aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor.
* Constipatie, ocluzii intestinale,
hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auri culara).
Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500- 700 g
de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se
amesteca cu 150 g de zahar si o ling uri ta de drojdie uscata si se pune
intr-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai
in caz de renuntare categorica la bauturi le alcoolice, inclusiv berea
. Dupa 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si
tratamentul trebuie inceput de la zero). Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa
adaugati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu:
matase de porumb, paducel, flori de castan etc.
Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza
bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator
(daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc
fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se
mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de
cate ori apare senzatia de foame. Daca
ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se pot consuma si alte
alimente.
* Curatarea organismului de metale
grele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine
Se prepara un amestec din cantitati egale de suc uri din
sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se toarna in sticle de culoare
inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre
mese.
* Curatirea sangelui, intarirea
imunitatii
500 g de sfecla si 500 g de morcov se taie marunt. Peste
legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe
foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana
de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire,
preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore
la racoare.
Se consuma de trei ori pe zi, cate 100- 150 g , timp de o
luna.
Preparatul ajuta
si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea.
* Depuneri de colesterol,
constipatie
Trei litri de apa rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata
marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3 frunze
tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele se pun in camara,
intr-un borcan. Se bea cate un
pahar, de trei ori pe zi.
* Dezintoxicare - un pahar de frunze
de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul
se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 strat uri de
tifon.
Dupa doua saptamani se strecoara.
Se beau cate
unul, apoi cate doua pahare pe zi.
* Disbacterioza.
Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se
consuma sfecla marinata.
Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se
raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile
in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1
litru de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o ling uri ta de sare si zahar, 10
boabe de piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la
punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa
racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla.
Se pastreaza la rece..
* Gripa, raceala. Se amesteca 300 g
suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 ling uri suc de
ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau
cate 50 ml suc cu inghitit uri mici, intre mesele principale.
* Hipertensiune. In medicina
populara gasim foarte multe retete pentru reglarea tensiunii, in care
ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu
miere de albine si se beau cate 2 ling uri de trei ori pe zi. In loc de miere,
puteti sa-l amestecati cu suc de paducel.
* Hipertensiune cu dureri de cap si edem
al picioarelor. Se storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o
lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine. Se tin
ingredientele intr-un borcan de 3 l , acoperit cu tifon, intr-un loc cald,
pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se
beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza tensiunea arteriala, dispar
durerile de cap si vajaiturile.
* Litiaza renala. Se taie in felii
subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curatate de coaja.
Se pun intr-un borcan de trei litri.
Se toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa
ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de tifon.
Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand
continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas
si se pastreaza in frigider.
Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o
alta portie de bautura. In 5-6 luni,
in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea
digestiei si reglarea tensiunii arteriale.
* Menopauza. Deseori, in
perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales menstruatii abundente,
cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
* Pietre in colecist. Ca sa
eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si
siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de
apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa.
TRATAMENTE EXTERNE
* Guturai. Se pun in nas picat uri de
suc de sfecla. Pentru cei mai mici,
sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare.
* Lichen, eczeme, arsuri. Se
aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe
zi. Pe arsuri, se pot aplica si
frunzele de sfecla strivite in palme.
* Limfostaza (elefantiazis).
Edemul limfatic al picioarelor necesita un complex intreg de tratamente,
printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului.
In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze
se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara,
cu 30 de minute inainte de masa.
* Mastopatie. Terciul din
sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de
minute. In acelasi timp se beau cate
50 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de
zile.
* Paradontoza. Se rade sfecla
pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine
25-30 de minute. Imbunatatirea se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul
trebuie repetat cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor).
Test de sanatate cu
suc de sfecla
Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei. Sfecla contine
multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive
asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului
lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari.
De regula, se
stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. Nu e si
cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa
se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stari de
greata etc.).
Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de
sanatate, facand un exercitiu simplu.
Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de
sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc schimbarile de culoare a
urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se
schimba. Daca sunt probleme de
sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla.
Vin tonic din sfecla
In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica
generala, care se numeste "7 pahare". Se amesteca in cantitati egale
cate 250 ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere
de albine si vin rosu dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de
sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi.
Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta de
cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.
Preparatul se recomanda pentru
revitalizarea organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie si in
timpul tratamentelor de lunga durata.
SFECLA si CANCERUL
Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in
medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul
principal in lupta cu cancerul.
Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de
sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot
restul vietii.
Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de
prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice
se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore.
Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul bolnavilor,
restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii.
Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz,
hrean, banana sau lapte prins.
In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic
cate 250 g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla
cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 300 ml
de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc
analizele de sange si starea generala de sanatate. Persoanelor cu cancer mamar
si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru
micsorarea locului afectat.
