* La 25% dintre persoanele peste 40 de ani şi la
60% din cele peste 60 de ani se constată apariţia acestei boli * Gastritele netratate pot duce la apariţia ulcerului *
Gastrita este o afecţiune determinată de inflamarea acută a stomacului. Factorii care determină declanşarea bolii sunt ingestia de alimente foarte fierbinţi sau reci, consumul excesiv de alcool, cafea sau medicamente. De asemenea şi un mod de viaţă nepotrivit poate contribui la apariţia bolii. Gastrita poate fi acută sau cronică. “Boala poate să apară inclusiv în copilărie şi e o afecţiune întâlnită destul de des. Durerea se resimte şi se poate perpetua şi când mâncaţi şi între mese”, precizează dr. Cornelia Lebădă, medic primar medicină de familie.
Gastrita este o afecţiune determinată de inflamarea acută a stomacului. Factorii care determină declanşarea bolii sunt ingestia de alimente foarte fierbinţi sau reci, consumul excesiv de alcool, cafea sau medicamente. De asemenea şi un mod de viaţă nepotrivit poate contribui la apariţia bolii. Gastrita poate fi acută sau cronică. “Boala poate să apară inclusiv în copilărie şi e o afecţiune întâlnită destul de des. Durerea se resimte şi se poate perpetua şi când mâncaţi şi între mese”, precizează dr. Cornelia Lebădă, medic primar medicină de familie.
Gastrita acută, de mai multe tipuri
Există diverse
cauze ce pot determina apariţia gastritei acute. Consumul de alcool şi prânzurile abundente pot duce la gastrita
acută alcoolică se manifestă prin durere epigastrică, greaţă, vome, hemoragie
digestivă. Tratamentul presupune 48 - 72 ore de dietă de protecţie, mucoasa
gastrică având o capacitate excepţională de refacere.
Gastrita acută de stres, hemoragică, apare la bolnavii ce au infecţii grave, insuficienţă respiratorie, hepatică, renală, traumatisme, arsuri. Apar hemoragii digestive grave, dificil de stăpânit. Alte gastrite acute sunt cele prin reflux duodenogastric, după ingestie de acizi sau baze, după iradiere, prin infecţie cu Helicobacter Pylori (gastrită acută epidemică), prin infecţie cu alţi microbi (gastrita flegmonoasă), gastrita virală.
Gastrita acută de stres, hemoragică, apare la bolnavii ce au infecţii grave, insuficienţă respiratorie, hepatică, renală, traumatisme, arsuri. Apar hemoragii digestive grave, dificil de stăpânit. Alte gastrite acute sunt cele prin reflux duodenogastric, după ingestie de acizi sau baze, după iradiere, prin infecţie cu Helicobacter Pylori (gastrită acută epidemică), prin infecţie cu alţi microbi (gastrita flegmonoasă), gastrita virală.
Gastrita cronică, pe viaţă
Boala ajunsă în acest stadiu poate fi: de tip A (afectează corpul şi fundul gastric),
de tip B (afectează antrul) şi pangastrita, în care boala este extinsă la întregul stomac.
Gastrita de tip A apare când există o predispoziţie genetică. Secreţia de acid clorhidric dispare şi se constituie o anemie gravă, care trebuie tratată toată viaţa cu vitamina B12. Acest tip de gastrită are un risc crescut pentru cancer gastric şi poate fi însoţită şi de alte boli, precum tiroidita, hepatita autoimună, diabetul. Gastrita de tip B se datoreaza în cel puţin 80% din cazuri infecţiei stomacului cu Helicobacter Pylori. Rareori se datorează refluxului de bilă în stomac (când este denumită şi gastrită de tip C). Este mai frecventă după 50 de ani şi prezenţa ei creşte odată cu vârsta. Soluţiile medicale pentru boala cronică sunt eradicarea Helicobacter Pylori cu antibiotice adecvate, tratamentul anemiei cu vitamina B 12 sau cu fier, când se descoperă şi un astfel de deficit.
Boala ajunsă în acest stadiu poate fi: de tip A (afectează corpul şi fundul gastric),
de tip B (afectează antrul) şi pangastrita, în care boala este extinsă la întregul stomac.
Gastrita de tip A apare când există o predispoziţie genetică. Secreţia de acid clorhidric dispare şi se constituie o anemie gravă, care trebuie tratată toată viaţa cu vitamina B12. Acest tip de gastrită are un risc crescut pentru cancer gastric şi poate fi însoţită şi de alte boli, precum tiroidita, hepatita autoimună, diabetul. Gastrita de tip B se datoreaza în cel puţin 80% din cazuri infecţiei stomacului cu Helicobacter Pylori. Rareori se datorează refluxului de bilă în stomac (când este denumită şi gastrită de tip C). Este mai frecventă după 50 de ani şi prezenţa ei creşte odată cu vârsta. Soluţiile medicale pentru boala cronică sunt eradicarea Helicobacter Pylori cu antibiotice adecvate, tratamentul anemiei cu vitamina B 12 sau cu fier, când se descoperă şi un astfel de deficit.
Alimentaţia pentru protecţia gastrică
O regulă deja
stabilită în tratarea gastritei hiperacide aceea este că nu pot exista două
diete la fel. Treptat, majoritatea regulilor din tratamentul gastritei au fost
demolate de experimente, unele aproape incredibile. Până nu demult se ştia că
toate condimentele iuţi sunt o adevarată otravă în gastrită, întrucât irită
pereţii stomacului şi cresc secreţia de sucuri acide. Ei bine, în urmă cu patru
ani, savanţii au descoperit că pentru anumiţi bolnavi, ardeiul iute este un
adevărat elixir, întrucât o substanţă (capsicina) conţinută de el este un
protector al pereţilor gastrici şi reglează producţia de secreţii acide. Pentru
unii laptele este un adevărat pansament al stomacului, în timp ce la alţii
acest aliment declanşează dureri de stomac insuportabile.
Primăvara, când
sensibilitatea stomacului este maximă, e bine să aplicaţi câteva principii de
alimentaţie, care vă vor ajuta să vă stabiliţi în scurt timp dieta cea mai
potrivită:
* Eliminaţi zahărul şi alimentele cu aditivi sintetici. Explozia de cazuri de gastrită din ultimii ani este cauzată în bună măsură de alimentele îmbogăţite cu E-uri, întrucât ele "derutează" digestia, favorizează dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac şi sensibilizează întreg sistemul digestiv. Cei care au predispoziţie sau suferă deja de gastrită trebuie să evite strict zahărul şi alimentele cu aditivi sintetici;
* Renunţaţi la consumul de alcool. Indiferent de provenienţă sau de tărie, alături de tutun este marele inamic al stomacului. Cel puţin din luna martie şi până în mai, care este perioada critică pentru stomac, este bine să renunţaţi la ele sau măcar să le reduceţi;
* Evitaţi orice stridenţă de gust. Îndemnul de bază în prevenirea şi tratarea bolilor de stomac este "moderaţie în toate!". Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declanşa din senin o criză de gastrită printr-un mecanism simplu: stimularea gustativă intensă produce o secreţie puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat în perioada de primăvară şi apar binecunoscutele arsuri. Sunt de preferat, în această perioadă, alimentele cu gust mai blând, echilibrat;
* Consumaţi crudităţi şi leguminoase cu prudenţă. Salatele, ridichile şi zarzavaturile crude care alcătuiesc deliciul culinar al primelor săptămâni de primăvară nu sunt întotdeauna bine primite de stomac. Acelaşi lucru se petrece şi cu mâncărurile de post pe bază de fasole, linte sau năut. Consumaţi aceste alimente cu prudenţă, fără a face excese, pentru a vă asigura că stomacul le tolerează;
* Optaţi pentru alimentele "reci". În medicina tradiţională indiană, ayurveda, sunt cunoscute câteva alimente "răcoroase", care calmează durerile de stomac şi reduc senzaţia de arsură. Aceste alimente sunt: smântâna, iaurtul, laptele dulce şi untul clarifiat. Untul clarifiat se obţine din untul din comerţ, care este încălzit într-o cratiţă la foc mic până se încinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, până când devine limpede, moment în care este luat de pe foc şi turnat într-un alt vas, fără sedimentele de pe fundul cratiţei. Acest unt clarifiat este foarte hrănitor şi în cea mai mare parte a cazurilor este excelent tolerat de stomac, fiind un protector gastric;
* Introduceţi condimentele "reci": fenicul, coriandru şi chimen, care sunt calmante gastrice, preferabile condimentelor clasice (sare, piper, diferite pudre din comerţ, care conţin amelioratori de gust şi aromă);
* Încercaţi dieta lichidă. Dacă aveţi deja crize de gastrită, este bine să recurgeţi la alimente uşoare, bine fierte, lichide. Cele mai bune sunt supele-cremă din rădăcinoase (ţelină, pătrunjel, morcov, păstârnac) şi piureurile, care vor fi gătite fără ulei şi condimentate cu sare în cantităţi moderate. Alte două “elixiruri” lichide sunt sucurile proaspete, obţinute casnic, din cartofi şi varză, care protejează stomacul şi alină durerea.
Obligeana
* Eliminaţi zahărul şi alimentele cu aditivi sintetici. Explozia de cazuri de gastrită din ultimii ani este cauzată în bună măsură de alimentele îmbogăţite cu E-uri, întrucât ele "derutează" digestia, favorizează dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac şi sensibilizează întreg sistemul digestiv. Cei care au predispoziţie sau suferă deja de gastrită trebuie să evite strict zahărul şi alimentele cu aditivi sintetici;
* Renunţaţi la consumul de alcool. Indiferent de provenienţă sau de tărie, alături de tutun este marele inamic al stomacului. Cel puţin din luna martie şi până în mai, care este perioada critică pentru stomac, este bine să renunţaţi la ele sau măcar să le reduceţi;
* Evitaţi orice stridenţă de gust. Îndemnul de bază în prevenirea şi tratarea bolilor de stomac este "moderaţie în toate!". Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declanşa din senin o criză de gastrită printr-un mecanism simplu: stimularea gustativă intensă produce o secreţie puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat în perioada de primăvară şi apar binecunoscutele arsuri. Sunt de preferat, în această perioadă, alimentele cu gust mai blând, echilibrat;
* Consumaţi crudităţi şi leguminoase cu prudenţă. Salatele, ridichile şi zarzavaturile crude care alcătuiesc deliciul culinar al primelor săptămâni de primăvară nu sunt întotdeauna bine primite de stomac. Acelaşi lucru se petrece şi cu mâncărurile de post pe bază de fasole, linte sau năut. Consumaţi aceste alimente cu prudenţă, fără a face excese, pentru a vă asigura că stomacul le tolerează;
* Optaţi pentru alimentele "reci". În medicina tradiţională indiană, ayurveda, sunt cunoscute câteva alimente "răcoroase", care calmează durerile de stomac şi reduc senzaţia de arsură. Aceste alimente sunt: smântâna, iaurtul, laptele dulce şi untul clarifiat. Untul clarifiat se obţine din untul din comerţ, care este încălzit într-o cratiţă la foc mic până se încinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, până când devine limpede, moment în care este luat de pe foc şi turnat într-un alt vas, fără sedimentele de pe fundul cratiţei. Acest unt clarifiat este foarte hrănitor şi în cea mai mare parte a cazurilor este excelent tolerat de stomac, fiind un protector gastric;
* Introduceţi condimentele "reci": fenicul, coriandru şi chimen, care sunt calmante gastrice, preferabile condimentelor clasice (sare, piper, diferite pudre din comerţ, care conţin amelioratori de gust şi aromă);
* Încercaţi dieta lichidă. Dacă aveţi deja crize de gastrită, este bine să recurgeţi la alimente uşoare, bine fierte, lichide. Cele mai bune sunt supele-cremă din rădăcinoase (ţelină, pătrunjel, morcov, păstârnac) şi piureurile, care vor fi gătite fără ulei şi condimentate cu sare în cantităţi moderate. Alte două “elixiruri” lichide sunt sucurile proaspete, obţinute casnic, din cartofi şi varză, care protejează stomacul şi alină durerea.
Obligeana
Este, fără
îndoială, regina plantelor folosite în tratamentul bolilor de stomac. Mulţi
medici au relatat că folosirea obligenei, fără nici un alt tratament, a
rezolvat cazuri de gastrită extrem de refractare la alte tipuri de terapie,
alopată sau naturistă. Şi asta pentru că pe lângă faptul că are efecte
antibacteriene şi calmante gastrice foarte puternice, obligeana are o subtilă
acţiune de armonizare la nivel psihic, în condiţiile în care stresul şi nervozitatea
constituie cauza numărul unu în apariţia acestei boli. Obligeana se
administrează astfel: o jumătate de linguriţă de pulbere (obţinută prin
măcinarea rădăcinii de obligeană cu râşniţa electrică de cafea) se ia pe
stomacul gol de patru ori pe zi, de preferinţă înainte de mese. Obligeana este
contraindicată în cazurile în care durerile de stomac sunt însoţite de o
senzaţie puternică de vomă, caz în care este bine să folosim muşeţelul.
