* Considerat "creierul" sistemului digestiv, ficatul trebuie să facă faţă cu brio la tot ceea ce mestecăm şi înghiţim * Are o misie atât de importantă pentru că este capabil să determine care dintre substanţele ingerate sunt cu adevărat necesare pentru organism, unicitatea fiindu-i conferită şi de functiile multiple pe care le îndeplineşte şi de faptul că se poate regenera. Din păcate, există numeroşi factori de risc ce pot conduce la apariţia bolilor hepatice. Ficatul le poate crea probleme celor cu o alimentaţie nepotrivită, care iau zilnic medicamente, care au dezvoltat în trecut o hepatită sau un icter, sau celor care se confruntă cu diabetul zaharat şi colesterolul ridicat. Cei ce lucrează într-un mediu toxic prezintă un risc mult mai ridicat de a face o boală de ficat, obezitatea fiind şi ea contraindicată la ficat.
Un lucru important de ştiut depre bolile hepatice este că aproximativ 50% dintre pacienţi sunt asimptomatici. Cele mai frecvente simptome sunt nespecifice, cum ar fi oboseala sau fatigabilitatea excesivă, modificări ale atenţiei, ocazional mâncărimi. Simptome mai specifice sunt icterul sau colorarea în galben a sclerelor şi pielii, urina închisă la culoare, scaunul deschis la culoare, sângerări la nivelul tubului digestiv, confuzie mentală şi ascita (retenţia lichidiană în abdomen).
Hepatitele A şi B se pot previn prin vaccinare
În momentul actual, există pe piaţă vaccinuri antihepatitice A şi B. Hepatita B este o boală care ar putea fi complet eradicată prin vaccinarea universală. Acum sunt în desfăsurare noi serii de vaccinare. Se încearcă vaccinarea tuturor copiilor până la vârsta gimnaziului. Grupele de adulţi cu risc înalt, cum ar fi cei care lucrează în sfera medicală, dependenţii de droguri cu administrare intravenoasă, cei cu viaţă sexuală promiscuă şi cei cu multipli parteneri sexuali, ar trebui, de asemenea, vaccinaţi. Vaccinul antihepatitic A este recomandat la anumiţi copii, de aceea trebuie discutat cu pediatrul fiecăruia. Adulţii şi copii care călătoresc în zone unde hepatita A este epidemică, sau în ţările în curs de dezvoltare şi în ţările subdezvoltate, trebuie vaccinaţi înainte de plecare în aceste destinaţii. Orice pacient care are o boală hepatică, cum ar fi hepatita B şi în particular hepatita C sau ciroza, ar trebui vaccinaţi antihepatitic A şi B, dacă ei nu sunt deja imuni.
Dieta pentru bolnavii de ficat
Regimul alimentar în bolile de ficat este diferenţiat în funcţie de boală şi bolnav: regimul alimentar în ciroză este mai restrictiv, în timp ce regimul alimentar în hepatita cronică este mult mai lax. Alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent şi gastrite/ulcer), necesită regim alimentar suplimentar deosebit, în funcţie de boală. Starea de moment a bolnavului, conform www.hepatite.ro, poate impune că în unele momente regimul poate fi mai larg, iar în altele mai restrictiv.
Principii generale de regim:
- Alimentaţie bogată în glucide (dulciuri/făinoase);
- Consum moderat de grăsimi, în special animale;
- Proteine în cantitate normală - mai reduse în ciroză cu encefalopatie (tulburări de memorie şi conştienţă);
- Sare în cantitate normala în hepatite, redusă sau zero în ciroze cu lichid;
- Lichidele - după sete;
- Renunţarea totală la alcool.
Alimente permise:
- Ciorbe şi supe de carne de pui, vită, de legume, neprăjite, de ovăz, de orez, griş, perişoare, găluşti;
- Sote-uri şi piureuri de legume - fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, sfeclă, roşii, sub formă de salate sau pregătite fără ceapă, ori rântaşuri cu unt sau ulei nefiert;
- Cartofi natur, piure, copţi în coajă cu puţin unt sau ulei, cu brânză de vacă;
- Carne friptă: pui, vită, iepure de casă, curcan, carne slabă, fără piele şi grăsime, peşte slab alb rasol simplu sau împănat cu legume, perişoare sau chiftele fierte, peşte slab, fiert, rasol cu legume;
- Mezeluri: şuncă de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat;
- Peşte slab (şalău, ştiucă, biban);
- Grăsimi: unt, ulei de floarea soarelui sau de măsline neprăjit;
- Ouă fierte moi (două/săptămână); albuş sub formă de omletă în abur sau sufleuri, omletă dietetică;
- Sosuri fără grăsime prăjită, sos alb de roşii sau de zarzavat;
- Lapte şi lactate: lapte dulce slab cu cafea, lapte bătut, iaurt slab, kefir, brânză dulce de vacă, caş, urdă, telemea desărată;
- Paste făinoase de orice fel;
- Pâine veche de o zi, biscuiţi simpli (populari), chifle, mămăliguţă;
- Dulciuri şi prăjituri: pregătite cu puţine ouă şi foarte puţină grăsime, prăjituri uscate, prăjituri cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmeladă, plăcintă cu mere sau brânză dulce; gemuri, dulceţuri, miere;
- Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, căpşuni, zmeură, pepene verde, struguri, smochine;
- Băuturi: apă plată - preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume;
- Condimente: pătrunjel, mărar, leuştean, dafin, cimbru, chimen, ţelină, lămâie, sare normal, dacă nu este contraindicată (în ciroza).
Se recomandă 5-6 mese pe zi, mai reduse cantitativ.
Alimente interzise
- Supe grase de porc, raţă, gâscă, afumături;
- Ciorbă de burtă, fasole, afumături, porc;
- Legume: fasole şi mazăre uscată, varză, vinete, roşii în cantităţi mari şi necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă, usturoi, ţelină, praz, murături;
- Carne: de porc, raţă, gâscă, vânat, carnea prăjită, carnea conservată prin afumare, mezeluri, şuncă grasă, organe (creier, rinichi, ficat, plămâni);
- Peşte gras (nisetru, cegă, somn, morun, sardele, heringi), icre de peşte, raci, fructe de mare, peşte afumat, conserve de peşte;
- Grăsimi: untură, slănină, kaiser şi similare;
- Ouă: omletă, ochiuri prăjite, maioneză;
- Lapte şi lactate: lapte gras, brânzeturi fermentate, smântână;
- Pâine caldă, pâine neagră, biscuiţi preparaţi cu grăsime sau cacao;
- Dulciuri şi prăjituri: cu creme grase, pregătite cu ouă, cacao, frişcă ori grăsime, tort, îngheţată, ciocolată;
- Fructe cu coajă şi sâmburi: nuci, alune, migdale, măsline sarate;
- Condimente: piper, hrean, boia, dafin, muştar, oţet;
- Băuturi: cafea, băuturi pe bază de cola, alcool (bere, vin, ţuică, etc.), băuturi gazoase (dacă există meteorism).
Tratamente naturiste pentru ficat
Utilizarea unui larg sortiment de plante medicinale, testate şi recomandate de-a lungul secolelor, cu proprietăţi calmante, antispastice, antiinflamatoare, diuretice, coleretice (stimulează formarea bilei) şi colagoge (facilitează evacuarea bilei) poate asigura ameliorarea sau vindecarea frecventelor boli de ficat. Sunt necesare tratamente de lungă durata cu infuzii sau decocturi calde, după care bolnavul va sta culcat, timp de 20-30 minute, pe partea dreaptă, pentru a permite ca lichidele ingerate să treacă uşor prin canalul coledoc. Pentru eliminarea toxinelor din ficat şi refacerea celulelor hepatice se consumă, atât preventiv cât şi curativ, următoarele plante cu acţiune hepato-protectoare:
- anghinare şi sulfină, cu efecte: de regenerare a celulelor sclerozate, reducerea conţinutului de grăsimi şi stimularea funcţiei de eliminare a toxinelor din ficat;
- armurariu, cu efecte în cazul sechelelor rămase după hepatită cronică şi ciroză şi de protejare a ficatului faţă de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice), datorită conţinutului în silimarină - substanţă care reface ţesutul lezat;
- gălbenele cu proprietăţi antibacteriene şi antitoxice;
- coada şoricelului şi sunătoare, cu efecte antiinflamatoare, antispastice, diuretice şi coleretice;
- cicoarea, ţintaura (fierea pământului) şi pufuliţa, cu rol în stimularea funcţiilor celulelor cirozate.
În fiecare primăvară este necesară o cură de păpădie. E indicat consumul zilnic a câte 6-8 tije, cu efecte în curăţirea sângelui de toxine şi dublarea cantităţii de bilă, secretată într-un interval de 30 minute.
