* Stare intermediară între somn şi trezire, hipnoza implică în primul rând relaxare, care se manifestă la nivel biologic, cognitiv, fiziologic, sensorial, motor, comportamental şi emoţional *
În timpul procesului hipnotic se produce o inhibiţie a sistemului simpatic, o scădere a ratei pulsului şi a tensiunii arteriale, precum şi a ritmului respirator. Relaxarea poate reprezenta un scop în sine, scrie romanialibera.ro, un punct de plecare în inducţia procesului hipnotic, sau un mijloc de tratament.
Controlul stresului, foarte important
În psihoterapie, hipnoza este utilizată în stările de anxietate sau în fobii, când pacientul interpretează un stimul în mod disproporţionat, ca o ameninţare care capătă în imaginaţia sa un potenţial letal, punându-i în primejdie existenţa. Deoarece în cadrul procesului hipnotic se produc schimbări de percepţie, de memorie, ale tonusului muscular, precum şi reîncadrări în timp şi spaţiu, medicul şi psihologul pot utiliza aceste modificari în scopul tratării a numeroase boli. Bună parte din simptome, la prima vedere inexplicabile, au ca punct de plecare stresul. Concentrându-ne asupra stresului, folosind sugestia şi imaginaţia dirijată, putem obţine semnificative ameliorari în tulburări neurofiziologice, precum ulcerul gastric şi hipertensiunea arterială, în reacţii alergice - astmul bronşic sau urticaria, în tulburări neurologice - migrenele sau durerile migratoare.
Utilizări medicale multiple
Durerea poate fi diminuată sau eliminată prin hipnoză în oncologie, gastroenterologie, ginecologie. În sexologie, tratamentul prin hipnoză se asociază cu cel cognitiv-comportamental, respectiv cu desensibilizarea pacientului, printr-o expunere graduală, treptată, la factorii ameninţători, cu semnificaţii negative, reîncadrându-i într-o sferă imaginativă plăcută. Desensibilizarea şi sugestia (pozitivă sau negativă), pot da rezultate şi în scăderea ponderală. Alte beneficii ale tratamentului prin hipnoză le putem observa în bolile dermatologice, precum herpes simplex, alopecia, psoriasis, sau în tulburările urologice, precum enuresis nocturn. În oncologie, hipnoza este folosită pentru a contracara reacţiile neplăcute la chimioterapie şi în ameliorarea răspunsului neuroimunologic. Hipnoza poate fi utilă şi în combaterea ticurilor sau a obiceiurilor nocive ( sugerea degetului, rosul unghiilor, fumatul), în tulburări de alimentaţie - bulimia sau anorexia, în insomnii, în defecte de vorbire (bâlbâiala). În chirurgie, în pregătirea preoperatorie, înaintea anesteziei generale, epidurale sau locale, autohipnoza induce o stare de calm, iar post-operator vindecarea e mai rapidă, cu sângerare redusă.
Controlul stresului, foarte important
În psihoterapie, hipnoza este utilizată în stările de anxietate sau în fobii, când pacientul interpretează un stimul în mod disproporţionat, ca o ameninţare care capătă în imaginaţia sa un potenţial letal, punându-i în primejdie existenţa. Deoarece în cadrul procesului hipnotic se produc schimbări de percepţie, de memorie, ale tonusului muscular, precum şi reîncadrări în timp şi spaţiu, medicul şi psihologul pot utiliza aceste modificari în scopul tratării a numeroase boli. Bună parte din simptome, la prima vedere inexplicabile, au ca punct de plecare stresul. Concentrându-ne asupra stresului, folosind sugestia şi imaginaţia dirijată, putem obţine semnificative ameliorari în tulburări neurofiziologice, precum ulcerul gastric şi hipertensiunea arterială, în reacţii alergice - astmul bronşic sau urticaria, în tulburări neurologice - migrenele sau durerile migratoare.
Utilizări medicale multiple
Durerea poate fi diminuată sau eliminată prin hipnoză în oncologie, gastroenterologie, ginecologie. În sexologie, tratamentul prin hipnoză se asociază cu cel cognitiv-comportamental, respectiv cu desensibilizarea pacientului, printr-o expunere graduală, treptată, la factorii ameninţători, cu semnificaţii negative, reîncadrându-i într-o sferă imaginativă plăcută. Desensibilizarea şi sugestia (pozitivă sau negativă), pot da rezultate şi în scăderea ponderală. Alte beneficii ale tratamentului prin hipnoză le putem observa în bolile dermatologice, precum herpes simplex, alopecia, psoriasis, sau în tulburările urologice, precum enuresis nocturn. În oncologie, hipnoza este folosită pentru a contracara reacţiile neplăcute la chimioterapie şi în ameliorarea răspunsului neuroimunologic. Hipnoza poate fi utilă şi în combaterea ticurilor sau a obiceiurilor nocive ( sugerea degetului, rosul unghiilor, fumatul), în tulburări de alimentaţie - bulimia sau anorexia, în insomnii, în defecte de vorbire (bâlbâiala). În chirurgie, în pregătirea preoperatorie, înaintea anesteziei generale, epidurale sau locale, autohipnoza induce o stare de calm, iar post-operator vindecarea e mai rapidă, cu sângerare redusă.
Rezultate notabile în stomatologie
În vara anului trecut, revistamagazin.ro scria despre britanicul Leslie Mason, care a suferit o dificilă extracţie dentară, preferând hipnoza în locul clasicei anestezii. Stomatologul Mike Gow din Glasgow, cel care a efectuat extracţia dentară, nu era la prima experienţă de acest gen. O altă pacientă a sa, Amanda Maxwell, a suferit o complexă intervenţie pentru îndepărtarea unui dinte, care a fost înlocuit cu o coroană, femeia aflându-se în stare de hipnoză. Patru şuruburi de titan i-au fost introduse în maxilar. O asemenea operaţie ar fi, în mod obişnuit, extrem de dureroasă şi ar necesita chiar anestezie generală. Dar Amanda a declarat că nu a simţit decât „câteva pişcături”. Tehnica la care apelează dentistul britanic se numeşte „transa luminoasă”. El îi cere pacientului să respire profund şi cât mai rar, imaginându-şi că se află într-un loc splendid, de pildă pe o plajă însorită. Apoi, pacientul este rugat să realizeze o scală a durerii, cu valori de la 1 la 10 şi, în cazul în care nivelul 6 este depăşit, să ceară aplicarea anestezicului. Dar la nici unul dintre pacienţi cifra de pe scala durerii n-a fost mai mare de 3.
O tehnică cu “antecedente”, care recâştigă teren
Metodele de eliminare a durerii prin folosirea controlului mental nu constituie un capitol nou în istoria medicinii. În 1836, medicul francez Jean-Victor Oudet a devenit primul dentist care a scos dinţi folosind „mesmerismul” - tot o formă de hipnoză. Câţiva ani mai târziu, scoţianul James Esdaile a apelat la aceeaşi metodă în cazul unor amputări de membre. Dar descoperirea unor puternice substanţe anestezice a aruncat asemenea tehnici în obscuritate. La aproape două secole, hipnoza revine în actualitate, mai ales din cauza pericolelor asociate anesteziei. La spitalul universitar din Liege metoda a fost folosită până în prezent pe circa 6000 de persoane şi s-a efectuat chiar o histerectomie, deşi, este adevărat, pacienta a beneficiat şi de o anestezie uşoară. Englezoaica Pippa Plaisted a suferit o operaţie de cancer mamar, la Londra şi, deşi s-a simţit obosită după dificila intervenţie, nu a avut nici unul dintre efectele adverse cauzate de anestezia generală clasică.
Naşterea prin hipnoză
În opinia specialiştilor, gravida aflată în transă hipnotică este într-o stare de relaxare profundă (asemănătoare cu reveriile pe care le avem ziua, când stăm în pat şi visăm cu ochii deschişi), şi astfel uterul produce contracţii mai eficiente, fără a întâmpina rezistenţă din partea muşchilor înconjurători. Această stare permite utilizarea mai eficientă a capacităţilor interioare de a reduce nivelul anumitor senzaţii - durere, frică, anxietate - şi a le potenta pe altele - sentimentul de confort, relaxare şi linişte interioară. Gravidele ce vor să nască cu ajutorul hipnozei au trei opţiuni la îndemână: fie învaţă autohipnoza, fie ascultă un CD cu un scenariu de hipnoză, fie aduc un psihoterapeut în sala de naşteri, care induce transa hipnotică şi mediază comunicarea cu medicul. Psihoterapeutul specializat în hipnoză Sorina Voicu, citat de www.topsanatate.ro, precizează beneficiile pe care le aduce naşterea prin hipnoză:
- elimină sau reduce încordarea, anxietatea şi durerea înainte, în timpul şi după naştere prin pregătiri anterioare, relaxare, anestezie hipnotică şi sugestii posthipnotice de refacere după naştere;
- diminuează oboseala fizică şi mentală din timpul naşterii;
- poate fi o opţiune pentru gravidele care suferă de diverse alergii şi nu pot apela la anestezie;
- contracţiile uterine nu sunt influenţate (analgezicele exercită o acţiune depresivă asupra muşchilor uterului). Hipnoza nu interferează cu mecanismele normale ale travaliului, ci le facilitează;
- reduce pierderile de sânge şi riscul de apariţie al complicaţiilor;
- scurtează prima etapă a travaliului cu câteva ore;
- diminuează trauma naşterii pentru bebeluş.
Atenţie la contraindicaţii
Evident, nu trebuie ignorate nici pericolele hipnozei, chiar dacă ele sunt reduse ca număr. În eventualitatea unei contraindicaţii, personalul calificat va evita hipnoza, chiar dacă pacientul o va solicita. Câteva măsuri de precauţie sunt totuşi recomandate: medicul va trata doar în propriul său domeniu de activitate, va acumula în prealabil noţiunile psihologice necesare, va acorda atenţie deosebită limbajului eufemistic, folosind tehnici permisive şi sugestii cât mai simple şi familiare şi va coopera, în caz de necesitate, cu psihiatri şi psihologi. De asemenea, nu va încheia nicio şedinţă de tratament fără de hipnotizare şi reîncadrarea pacientului în mediul înconjurător.
Evident, nu trebuie ignorate nici pericolele hipnozei, chiar dacă ele sunt reduse ca număr. În eventualitatea unei contraindicaţii, personalul calificat va evita hipnoza, chiar dacă pacientul o va solicita. Câteva măsuri de precauţie sunt totuşi recomandate: medicul va trata doar în propriul său domeniu de activitate, va acumula în prealabil noţiunile psihologice necesare, va acorda atenţie deosebită limbajului eufemistic, folosind tehnici permisive şi sugestii cât mai simple şi familiare şi va coopera, în caz de necesitate, cu psihiatri şi psihologi. De asemenea, nu va încheia nicio şedinţă de tratament fără de hipnotizare şi reîncadrarea pacientului în mediul înconjurător.
În ciuda succeselor înregistrate, savanţii rămân totuşi sceptici, unii argumentând că pacienţii sunt deliberat aleşi de către doctorii „pro-hipnoză”, pentru susceptibilitatea la hipnotism. De pildă, profesorul Chris French, psiholog la Universitatea Goldsmiths din Londra citat de revistamagazin.ro, consideră că „unii oameni pot rezista unor dureri extrem de mari fiindcă pot îndepărta mental aceste dureri. Acest lucru nu are nimic de-a face cu hipnoza. În altă ordine de idei, să nu uităm că la majoritatea operaţiilor se foloseşte şi un anestezic local. Majoritatea receptorilor durerii se află în piele şi nu în interiorul corpului, deci principala sursă de durere este totuşi anesteziată. Nu sunt total sceptic faţă de hipnoză dar nici nu cred că este atât de miraculoasă precum pare”.
