Cantitatea totală de colesterol din organism este de aproximativ 145 de grame. Majoritatea se găseşte în membranele celulare, unde acţionează ca un agent stabilizant. Aproximativ o treime se găseşte în membranele sistemului nervos - creier, măduva spinării. Restul participă la formarea acizilor biliari, produce hormoni sexuali şi ajută la formarea vitaminei D.
Organismul îşi fabrică singur colesterolul necesar şi nu are nevoie de nici un aport alimentar de acest fel. Dacă alimentele mâncate conţin o cantitate prea mare de grăsimi, colesterolul începe să se depună pe vasele de sânge, ceea ce duce la îngustarea arterelor. În final se poate ajunge până la anghină pectorală sau infarct miocardic.
Colesterolul crescut peste valorile normale este un factor de risc important care anunţă, uneori cu ani înainte, dezvoltarea unor boli cardiovasculare şi cerebrale. Colesterolul se depune pe interiorul pereţilor vaselor de sânge, formând plăci de aterom şi îngustează vasul, scăzând astfel debitul de sânge în teritoriul irigat de respectivul vas. De aceea nu mai ajunge suficient oxigen la ţesuturi, fenomen cunoscut sub numele de ischemie. Acest lucru se întâmplă cu precădere în ţesuturile mari consumatoare de oxigen, cum sunt creierul şi inima. De aceea, colesterolul crescut este factor de risc mai ales pentru accidentul cerebral vascular şi pentru cardiopatia ischemică, dar şi pentru alte numeroase afecţiuni.
Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mică este de 160 mg/dl pentru un tânăr. Este bine ca aceste lipoproteine să se găsească în cantitate cât mai mică. Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mare este de 45 mg/dl pentru bărbaţi şi în jur de 55 mg/dl pentru femei. Acest gen de lipoproteine e indicat să se găsească în cantitate cât mai mare.
Factori ce influenţează colesterolul
Există un "colesterol bun" (numit HDL-colesterol) şi un "colesterol rău" (numit LDL-colesterol). Riscul de apariţie al plăcilor de aterom depinde mai ales de raportul dintre colesterolul bun şi cel rău. Colesterolul creşte din două mari cauze: o predispoziţie moştenită genetic şi alimentaţia nesănătoasă. De foarte multe ori cele două cauze coexistă, adică nu numai că există predispoziţia moştenită, dar se moştenesc şi proastele obiceiuri alimentare, fapt cu grave urmări mai ales în condiţiile epocii moderne, caracterizată mai degrabă de sedentarism, chiar dacă îşi spune "a vitezei".
Trebuie spus că nici un aliment vegetal nu are colesterol. De aceea la vegetarieni riscul de creştere al colesterolului este neglijabil. Colesterol găsim numai în alimente de origine animală şi cu precădere în următoarele trei: carnea grasă, gălbenuşurile de ou şi smântâna. Cei care se ştiu predispuşi sau care deja au colesterol crescut ar face bine să elimine aceste produse din alimentaţie. Colesterolul alimentar provine în exclusivitate din produse animale: gălbenuşul de ou, produse lactate nedegresate, carne, untură şi slănină.
Colesterolul depinde şi de echilibrul energetic, reflectat de greutatea corporală, de vârstă, de activitatea fizică, de nivelul hormonului estrogen (femei). Activitatea fizică susţinută consumă acizii graşi şi previne acumularea lor în ficat.
Colesterolul devine din ce în ce mai periculos pe măsură ce înaintăm în vârstă. Acest lucru nu depinde neapărat de greutatea corporală la care ajungem, deşi la persoanele grase metabolismul este alterat si, prin urmare, riscul este mai mare. La femeile aflate la menopauză cantitatea de colesterol creşte datorită lipsei hormonului estrogen.
Foarte mult (aproape 50% din cazuri), contează şi moştenirea genetică.
Normalitatea, în limite variabile
O problemă relativ complicată o constituie noţiunea de "colesterol normal". Potrivit concepţiei clasice, limita maximă admisă a colesterolului în sânge era de 280 mg /100 ml, cu menţiunea că între valorile de 260 şi 280 se regăsea "intervalul de atenţie". Chiar dacă încă nu putem vorbi de hipercolesterolemie, persoana respectivă era de preferat să ţină o dietă sănătoasă şi să repete dozarea o dată la 6 luni. În ultimii ani, ca urmare a presiunii unor firme de medicamente, s-a ajuns să se coboare valoarea colesterolului considerată normală, astfel încât un număr cât mare de persoane să fie invitate să cumpere aceste pastile. În momentul de faţă, valorile pe care trebuie să le avem în vedere când ne facem analizele sunt, pentru adulţi : colesterol total <200 mg/dl; LDL colesterol <100 mg/dl ; HDL colesterol >60 mg/dl şi TG (trigliceride) <150 mg/dl. Pentru copiii între 4-19 ani, valorile normale sunt: colesterol total <170 mg/dl şi LDL cholesterol <110 mg/dl.
Organismul îşi fabrică singur colesterolul necesar şi nu are nevoie de nici un aport alimentar de acest fel. Dacă alimentele mâncate conţin o cantitate prea mare de grăsimi, colesterolul începe să se depună pe vasele de sânge, ceea ce duce la îngustarea arterelor. În final se poate ajunge până la anghină pectorală sau infarct miocardic.
Colesterolul crescut peste valorile normale este un factor de risc important care anunţă, uneori cu ani înainte, dezvoltarea unor boli cardiovasculare şi cerebrale. Colesterolul se depune pe interiorul pereţilor vaselor de sânge, formând plăci de aterom şi îngustează vasul, scăzând astfel debitul de sânge în teritoriul irigat de respectivul vas. De aceea nu mai ajunge suficient oxigen la ţesuturi, fenomen cunoscut sub numele de ischemie. Acest lucru se întâmplă cu precădere în ţesuturile mari consumatoare de oxigen, cum sunt creierul şi inima. De aceea, colesterolul crescut este factor de risc mai ales pentru accidentul cerebral vascular şi pentru cardiopatia ischemică, dar şi pentru alte numeroase afecţiuni.
Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mică este de 160 mg/dl pentru un tânăr. Este bine ca aceste lipoproteine să se găsească în cantitate cât mai mică. Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mare este de 45 mg/dl pentru bărbaţi şi în jur de 55 mg/dl pentru femei. Acest gen de lipoproteine e indicat să se găsească în cantitate cât mai mare.
Factori ce influenţează colesterolul
Există un "colesterol bun" (numit HDL-colesterol) şi un "colesterol rău" (numit LDL-colesterol). Riscul de apariţie al plăcilor de aterom depinde mai ales de raportul dintre colesterolul bun şi cel rău. Colesterolul creşte din două mari cauze: o predispoziţie moştenită genetic şi alimentaţia nesănătoasă. De foarte multe ori cele două cauze coexistă, adică nu numai că există predispoziţia moştenită, dar se moştenesc şi proastele obiceiuri alimentare, fapt cu grave urmări mai ales în condiţiile epocii moderne, caracterizată mai degrabă de sedentarism, chiar dacă îşi spune "a vitezei".
Trebuie spus că nici un aliment vegetal nu are colesterol. De aceea la vegetarieni riscul de creştere al colesterolului este neglijabil. Colesterol găsim numai în alimente de origine animală şi cu precădere în următoarele trei: carnea grasă, gălbenuşurile de ou şi smântâna. Cei care se ştiu predispuşi sau care deja au colesterol crescut ar face bine să elimine aceste produse din alimentaţie. Colesterolul alimentar provine în exclusivitate din produse animale: gălbenuşul de ou, produse lactate nedegresate, carne, untură şi slănină.
Colesterolul depinde şi de echilibrul energetic, reflectat de greutatea corporală, de vârstă, de activitatea fizică, de nivelul hormonului estrogen (femei). Activitatea fizică susţinută consumă acizii graşi şi previne acumularea lor în ficat.
Colesterolul devine din ce în ce mai periculos pe măsură ce înaintăm în vârstă. Acest lucru nu depinde neapărat de greutatea corporală la care ajungem, deşi la persoanele grase metabolismul este alterat si, prin urmare, riscul este mai mare. La femeile aflate la menopauză cantitatea de colesterol creşte datorită lipsei hormonului estrogen.
Foarte mult (aproape 50% din cazuri), contează şi moştenirea genetică.
Normalitatea, în limite variabile
O problemă relativ complicată o constituie noţiunea de "colesterol normal". Potrivit concepţiei clasice, limita maximă admisă a colesterolului în sânge era de 280 mg /100 ml, cu menţiunea că între valorile de 260 şi 280 se regăsea "intervalul de atenţie". Chiar dacă încă nu putem vorbi de hipercolesterolemie, persoana respectivă era de preferat să ţină o dietă sănătoasă şi să repete dozarea o dată la 6 luni. În ultimii ani, ca urmare a presiunii unor firme de medicamente, s-a ajuns să se coboare valoarea colesterolului considerată normală, astfel încât un număr cât mare de persoane să fie invitate să cumpere aceste pastile. În momentul de faţă, valorile pe care trebuie să le avem în vedere când ne facem analizele sunt, pentru adulţi : colesterol total <200 mg/dl; LDL colesterol <100 mg/dl ; HDL colesterol >60 mg/dl şi TG (trigliceride) <150 mg/dl. Pentru copiii între 4-19 ani, valorile normale sunt: colesterol total <170 mg/dl şi LDL cholesterol <110 mg/dl.
Dieta recomandată şi alimentele prohibite
Pentru a nu avea probleme cu colesterolul e indicat să consumaţi:
- Alimente cu conţinut scăzut în grăsimi saturate: uleiuri vegetale, fructe, legume, cereale, produse lactate cu conţinut scăzut în grăsimi;
- Alimente cu grăsimi nesaturate: ulei de măsline, ulei de soia şi de floarea soarelui;
- Alimente cu cantitate scăzută de colesterol: orice alimente de origine vegetală.
- Alimente cu conţinut scăzut în grăsimi saturate: uleiuri vegetale, fructe, legume, cereale, produse lactate cu conţinut scăzut în grăsimi;
- Alimente cu grăsimi nesaturate: ulei de măsline, ulei de soia şi de floarea soarelui;
- Alimente cu cantitate scăzută de colesterol: orice alimente de origine vegetală.
Poate cel mai important aliment care scade riscul apariţiei plăcilor de aterom, mai important chiar decât regimul vegetarian, este peştele. În România se mănâncă mult prea puţin peşte faţă de cât ar trebui şi faţă de alte ţări cu care facem mereu comparaţie. Nimic nu este mai important decât consumul regulat de peşte (minimum două kg pe săptămână) pentru menţinerea unor valori adecvate ale colesterolului. Aceasta deoarece peştele conţine "colesterol bun", care se opune asimilării "colesterolului rău". De aceea în materie de colesterol avem paradoxul peştelui: cu cât este mai gras (somn, somon etc), cu atât este mai sănătos.
Alimente nerecomandate:
- carne roşie, organe, mezeluri, ouă, maioneze, creme, dulciuri rafinate;
- alimente cu conţinut crescut de grăsimi saturate: unt, grăsime, frişcă, smântână, slănină.
Alimente nerecomandate:
- carne roşie, organe, mezeluri, ouă, maioneze, creme, dulciuri rafinate;
- alimente cu conţinut crescut de grăsimi saturate: unt, grăsime, frişcă, smântână, slănină.
Două plante folosite mult drept condimente au proprietatea de a scădea semnificativ colesterolul: usturoiul şi cimbrul. Dintre fructe, cel mai mult merele au această proprietate. În cazul în care regimul singur, respectat timp de trei luni, nu este suficient pentru menţinerea sub control a valorilor colesterolului, este necesară prezentarea la medic pentru un consult. Dintre metodele naturiste, cel mai mare succes îl are fitoterapia.
Sfaturi utile
Sfaturi utile
Pentru menţinerea colesterolului “sub control”, este recomandată reducerea greutăţii corporale atunci când colesterolul crescut este însoţit şi de o greutate mai mare decât cea normală. “Este important să vă modificaţi stilul de viaţă. Să vă lăsaţi de fumat, să evitaţi consumul de alcool şi să combateţi sedentarismul prin efectuarea în fiecare zi, cinci zile pe săptămână, a 30 – 60 minute de activitate fizică”, precizează dr. Dana Dascăl, medic rezident medicină de familie.
Fasolea
Această legumă se dovedeşte un aliment valoros în perioada iernii, mai ales pentru persoanele cu anemie. Considerată de nutriţionişti „un rezervor” de substanţe hrănitoare (vitamine din complexul B, acid folic, potasiu, magneziu, seleniu, proteine), fasolea are un conţinut caloric modest, doar 120 de calorii la o cană de iahnie. De aceea, este recomandată şi în curele de slăbire. Boabele de fasole au avantajul că au glucide bune, care nu cresc brusc valoarea glicemiei. Specialiştii menţionează că dieta cu fasole scade riscul de apariţie a cancerului de colon, de sân, precum şi nivelul colesterolului „rău” din sânge. Deoarece conţine mult sodiu, în orice reţetă, sarea trebuie înlocuită cu condimente. (Carmen Moraru, Monitorul de Botoşani, Pagina medicală)
