Mişcare şi dietă pentru o inimă sănătoasă

„Motorul” întregului organism merită o atenţie specială şi continuă, „rateurile”sale fiind, adesea,  fatale.

La nivel mondial, cauza numărul 1 de mortalitate este reprezentată de bolile cardio-vasculare. Bolile de inimă ucid mai mulţi oameni decât următoarele patru cauze de mortalitate însumate, în fiecare an înregistrându-se peste 17 milioane de decese în lume. Inima este numită, pe bună dreptate, “motorul” întregului organism şi face lucruri extraordinare, deşi nu cântăreşte mai mult de 200-300 de grame. În mod normal, inima pompează de aproape 100.000 de ori în fiecare zi, de 35 de milioane de ori pe an şi de 2,5 miliarde de ori în viaţă. Într-o singură zi, sângele din corpul nostru “călătoreşte” 19.000 de kilometri.
Specialişti ai Societăţii române de Cardiologie, citaţi de eva.ro, amintesc faptul că "nu este un secret că grăsimile din alimentaţia noastră sunt cele care cauzează cele mai multe dintre bolile de inimă. Aşa că, un prim pas pentru o inimă sănătoasă şi o viaţă îndelungată presupune reducerea consumului de grăsimi saturate, care pot fi înlocuite cu aşa numitele grăsimi bune, vegetale, care au un rol important în reducerea nivelului colesterolului rău (LDL) din sânge".

Incidenţa bolilor cardiovasculare, înjumătăţită

Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că se poate ajunge la o astfel de performanţă dacă:

- aveţi o valoare redusă a tensiunii arteriale (sub 140/90 mmHg);

- aveţi o greutate corporală normală;

- renunţaţi la fumat;

- dacă nivelul colesterolului total este în limite normale (sub 190 mg/dl);

- alegeţi o alimentaţie sănătoasă;

- aveţi activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi);

- evitaţi stresul excesiv.
Mişcarea fizică zilnică, obligatorie

Multe studii au dovedit că practicarea unor activităţi fizice diminuează riscurile afecţiunilor cardiovasculare. Un program regulat de exerciţii vă menţine corpul sănătos. Un organism antrenat zilnic rezistă în faţa bolilor mult mai bine decât unul neantrenat.
De exemplu, exerciţiile aerobice înglobează activităţi fizice - precum plimbările, joggingul, biciclismul, înotul etc. - în urma cărora inima îşi menţine sănătatea pentru o perioadă îndelungată de timp. Desigur, nu uitaţi să vorbiţi cu medicul înainte de a începe seria exerciţiilor de rutină.
Dieta recomandată cardiacilor

Potrivit ghidului european de prevenţie a bolilor cardiovasculare, bolnavii de inimă trebuie să evite: carnea grasă, grăsimile, untul, zahărul rafinat, uleiul fabricat prin presare la cald, pâinea albă, sarea, piperul, ardeiul iute, ghimbirul, măghiranul sau curry.
Pe de altă parte, pentru bolile cardiace este necesară o alimentaţie bogată în elemente nutritive ca: fibre, acizi graşi esenţiali, vitamina K şi magneziu, care sunt factori de protecţie împotriva bolilor cardiace. Mai mult, cardiacii trebuie să facă exerciţii de respiraţie, care sunt factori de protecţie, dar şi de prevenire a bolilor cardiace.
Merită reţinute şi alimentele recomandate pentru cardiaci: uleiul presat la rece, sâmburii de caise, soia, fasole, cerealele integrale, mere, piersici, cătina, măceşe, lămâie, grepfrut, strugurii roşii, urzica, frunze de pătrunjel, leuştean şi ţelină, usturoi, fenicul, chimen, rozmarin, scorţişoară şi peşte (mai ales peştii de Ocean, care sunt bogaţi în acizi graşi omega 3).
Totodată, cardiacii au voie să consume smântână sau lapte pasteurizat crude. Indicat este şi consumul unui gălbenuş de ouă, tot crud, deoarece conţine lecitină, care anihilează colesterolul.

Produsele stupului, buni prieteni ai inimii

Un medicament natural care nu trebuie să lipsească din dulapul bolnavului de inimă este lăptişorul de matcă. Acesta are puteri miraculoase, deoarece pe lângă faptul că este un bun tonic cardiac, previne şi astenia nervoasă, oboseala, hepatita. Un alt aliment miraculos este mierea. Acesta ajută muşchiul cardiac slăbit, diminuând oboseala şi durerile din regiunea inimii. Se recomandă o lingură de miere diluată în ceai de păducel sau talpa-gâstei, cu 2 ore înainte de masă.

Ceaiuri indicate în afecţiunile cardiovasculare

Tot în ghidul european de prevenţie al bolilor cardiovasculare au fost enumerate cele mai  bune plante pentru ceaiuri, care ajută, previn sau tratează afecţiunile cardiovasculare:

- ceai de păducel, indicat pentru afecţiuni de origine nervoasă, aritmii, angină pectorală, arterioscleroză, hipertensiune, tensiune oscilantă;

- patlagina, ce are rol hipotensor, curăţând sistemul circulator; ajută şi afecţiuni precum ateroscleroza şi hipercolesterolemie;

- rădăcina şi frunzele de păpădie - tonice circulatorii;

- traista-ciobanului - ce reglează tensiunea arterială;

- talpa-gâştei, indicată în lupta împotriva durerilor şi tahicardie;

- vâsc (se macerează la rece o cantitate foarte mică, deoarece în caz contrar devine toxic); ajută în hipertensiune, ateroscleroză şi tulburări circulatorii;

- coacăz negru - hipotensor, aterosclerotic şi diuretic;

- coada-calului, bogată pe lângă alte minerale şi în potasiu şi siliciu.

 Valeriana calmează atacurile de panică

 Este o plantă folosită de secole pentru efectele calmante asupra sistemului nervos şi tensiunii arteriale. Este utilă pentru calmarea simptomelor din atacurile de panică, tensiune, dureri de cap şi insomnie. Ceaiul se administrează treptat, în cursul zilei sau seara la culcare. Din cauza gustului neplăcut se preferă tinctura de valeriană. (Carmen Moraru, Monitorul de Botosani, Pagina Medicala)