* Primul care a încercat o astfel de terapie, în 1964, a fost Norman Cousins, ce a utilizat gândirea pozitivă şi râsul pentru a se vindeca de o boală gravă *
El a reuşit să trateze o boală articulară foarte dureroasă, considerată drept ireversibilă, vizionând comedii şi consumând vitamina C. Cousins a constatat că fiecare vizionare de 30 minute îi furniza 2 ore de repaus fără durere. După şase luni de “tratament”, s-a vindecat complet.
La începutul anilor 1980, doctorul Patch Adams îşi îngrijea pacienţii îmbrăcat în haine de clovn şi utiliza umorul şi râsul drept instrumente terapeutice. În prezent, unele spitale din străinătate oferă şedinţe de terapie prin râs animate de clovni profesionişti. În acestea, menţionează www.romedic.ro, medicii se deghizează şi utilizează instrumente de jucărie (de exemplu, un stetoscop care scoate bule) pentru a crea o senzaţie de complicitate cu pacienţii, în special copii. Unele spitale dispun de o “sală de râs” pentru adulţi, unde aceştia pot viziona comedii, citi cărţi sau benzi desenate, asculta CD-uri sau casete comice.
La începutul anilor 1980, doctorul Patch Adams îşi îngrijea pacienţii îmbrăcat în haine de clovn şi utiliza umorul şi râsul drept instrumente terapeutice. În prezent, unele spitale din străinătate oferă şedinţe de terapie prin râs animate de clovni profesionişti. În acestea, menţionează www.romedic.ro, medicii se deghizează şi utilizează instrumente de jucărie (de exemplu, un stetoscop care scoate bule) pentru a crea o senzaţie de complicitate cu pacienţii, în special copii. Unele spitale dispun de o “sală de râs” pentru adulţi, unde aceştia pot viziona comedii, citi cărţi sau benzi desenate, asculta CD-uri sau casete comice.
Râsul generează multiple beneficii pentru sănătate
Spre maturitate, uităm să mai râdem. Un copil râde de 40 ori pe zi, fără niciun motiv, în timp ce un adult râde în medie de 20 ori pe zi. Şcoala, serviciul, convenţiile sociale ne determină treptat să devenim serioşi şi să pierdem capacitatea de a râde în mod spontan. Este o adevărată pierdere, căci s-a demonstrat ştiinţific că simţul umorului şi râsul sunt excelente pentru sănătate şi constituie, printre altele, un antidot foarte eficient împotriva stresului.
Râsul favorizează oxigenarea organismului şi stimuleaza diafragmul, contribuind astfel la eliminarea reziduurilor prezente în plămâni. În plus, el măreşte capacitatea respiratorie şi reduce tensiunile musculare. Din punct de vedere cardiovascular, 20 secunde de râs intens echivalează cu 3 minute de mers rapid pe jos. Iar acest lucru este valabil chiar dacă râdem fără motiv sau din plăcere, ca şi cum ar fi vorba de o terapie.
Mai multe studii au concluzionat că râsul contribuie în mod considerabil la reducerea stresului, la creşterea toleranţei la durere (postchirurgicală, migrene, artrită), la reducerea presiunii arteriale şi la mărirea nivelului de endorfină (“hormonul fericirii”), precum şi a celulelor NK, a limfocitelor T şi a IgA secretorii – trei componente fundamentale ale sistemului imunitar. În general, studiile experimentale constau în vizionarea de comedii în paralel cu documentare şi apoi în compararea analizelor reacţiilor biochimice.
Râsul favorizează oxigenarea organismului şi stimuleaza diafragmul, contribuind astfel la eliminarea reziduurilor prezente în plămâni. În plus, el măreşte capacitatea respiratorie şi reduce tensiunile musculare. Din punct de vedere cardiovascular, 20 secunde de râs intens echivalează cu 3 minute de mers rapid pe jos. Iar acest lucru este valabil chiar dacă râdem fără motiv sau din plăcere, ca şi cum ar fi vorba de o terapie.
Mai multe studii au concluzionat că râsul contribuie în mod considerabil la reducerea stresului, la creşterea toleranţei la durere (postchirurgicală, migrene, artrită), la reducerea presiunii arteriale şi la mărirea nivelului de endorfină (“hormonul fericirii”), precum şi a celulelor NK, a limfocitelor T şi a IgA secretorii – trei componente fundamentale ale sistemului imunitar. În general, studiile experimentale constau în vizionarea de comedii în paralel cu documentare şi apoi în compararea analizelor reacţiilor biochimice.
Terapie de grup, combinată cu tehnici yoga
O şedinţă de terapie prin râs se desfăşoară în grup, de preferinţă dimineaţa, pentru a începe ziua în mod plăcut. Terapia include şi tehnici de râs provocat cu ajutorul exerciţiilor de stretching şi de respiraţie, care fac parte din tehnicile yoga.
Şedinţele încep de regulă prin exerciţii de încălzire şi de respiraţie profundă, în scopul de a destinde şi de a oxigena organismul. Urmează “exerciţiile de râs”, care sunt de fapt niste jocuri ce îşi propun să stârnească râsul şi să îl facă să devină contagios. De exemplu, “pacienţii” aruncă un balon imaginar de la unul la altul; fiecare începe să râdă atunci când prinde balonul, iar jocul continuă până când toată lumea râde cu hohote.
Dacă vreţi să introduceţi mai mult umor în viaţa dumneavoastră, există mii de trucuri pentru a realiza acest lucru (de la notarea celor mai bune glume pe care le auziţi şi până la exagerea intenţionată, pentru a repune lucrurile în perspectivă). Nu uitaţi nici că umorul la locul de muncă ameliorează calitatea relaţiilor, spiritul de echipă, comunicarea şi reduce riscurile de epuizare profesională.
Consultaţi medicul înainte de terapie
Una e să râdeţi ocazional şi alta să faceţi o terapie prin care minim o jumătate de oră pe zi se râde. Patologiile care pot ridica suspiciuni privind practica terapiei prin râs sunt: ptoza unor organe (“căderea” de la locul lor anatomic - spre exemplu ptoza renală, frecventă la persoanele care ţin diete drastice şi slăbesc multe kilograme în timp scurt, topind şi grăsimea din jurul rinichilor, singura cu rol de suspendare), glaucomul, herniile abdominale, hipertensiunea arterială, hemoroizii, unele afecţiuni cardiovasculare, în pericol fiind şi cei ce au suferit o operaţie abdominală, sau femeile gravide, cu o sarcină ce presupune riscuri.
“Yoga râsului”
În 1995, a fost creat în India primul “club de râs” - de către doctorul Madan Kataria. Noua abordare, numită “yoga râsului”, promovează râsul fără niciun motiv, doar pentru relaxare, eliberarea de tensiuni şi de inhibiţii şi pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive în viaţă. Încă de la crearea sa, această metodă a avut un imens succes - demonstrat de cele peste 1000 cluburi de râs din întreaga lume.
Râsul, componentă a curelor de slăbire
Una dintre cele mai noi şi distractive metode de slăbit este "laughtercising" sau terapia prin râs. Tehnica presupune 10 minute de râs viguros, zilnic.
Două studii publicate în 2006 de Colegiul American de Cardiologie recomandă ca oamenii să râdă regulat. Doctorul Michael Miller de la Universitatea din Maryland susţine că "avem nevoie de 30 minute de exerciţii fizice de două ori pe săptămână şi 15 minute de râs zilnic pentru menţinerea sănătăţii".
Metoda "Laughercising", scrie www.mayra.ro, a fost creată de Betty Hoeffner, cofondator al Hey U.G.L.Y., o organizaţie non-profit ce are drept scop ajutarea adolescenţilor care se confruntă cu tulburări de nutriţie, violenţă, abuz de substanţe interzise şi sinucidere. "A râde nu e aşa simplu cum am fi tentaţi să credem. În primul rând trebuie să-ţi laşi ego-ul deoparte, întrucât s-ar putea să ţi se pară caraghios să râzi aşa...ca prostu’. Apoi trebuie să te antrenezi să râzi 10 minute fără întrerupere. Odată ce ai devenit specialist, vei putea să râzi plenar instantaneu. Vei râde fără oprire până muşchii tăi abdominali vor începe să te doară. Vei aduna aşa de multă energie râzând, încât te vei trezi că dai cu aspiratorul la 10 seara. Foloseşte-l şi o să slăbeşti negreşit".
William F. Fry, professor asociat la Clinica de Psihiatrie de la Universitatea din Stanford sustine că dacă râdem de 100-200 ori e ca şi cum am alerga 10 minute. Când ceva ţi se pare amuzant, râzi. Când râzi, corpul tău reacţionează. Se flexează mai întâi şi apoi se relaxează. 15 muşchi faciali sunt puşi la lucru atunci când te bucuri. Si nu numai. Pulsul şi respiraţia cresc brusc, oxigenând sângele. În plus, creierul experimentează o scădere a percepţiei durerii, datorată producerii de endorfine ce suprimă durerea şi produc plăcere.
William F. Fry, professor asociat la Clinica de Psihiatrie de la Universitatea din Stanford sustine că dacă râdem de 100-200 ori e ca şi cum am alerga 10 minute. Când ceva ţi se pare amuzant, râzi. Când râzi, corpul tău reacţionează. Se flexează mai întâi şi apoi se relaxează. 15 muşchi faciali sunt puşi la lucru atunci când te bucuri. Si nu numai. Pulsul şi respiraţia cresc brusc, oxigenând sângele. În plus, creierul experimentează o scădere a percepţiei durerii, datorată producerii de endorfine ce suprimă durerea şi produc plăcere.
În competiţie cu terapiile tradiţionale
Există diverse metode de combatere a stresului şi a problemelor de sănătate asociate lui: psihanaliza, psihoterapiile, tehnicile comportamentale, medicamentele (anxioliticele şi antidepresivele), relaxarea, yoga. Toate sunt importante, utile şi, uneori, eficiente.
Totuşi, cea mai simplă şi mai la îndemână este tot terapia prin râs. Râsul înseamnă sănătate încă din Antichitate. La indienii sioux din America de Nord, la apaşi, comanşi si alţii existau nişte clovni vindecători al căror rol era să-i facă periodic să râdă pe ceilalţi membrii ai comunităţii, alungând în felul acesta spiritele rele. Şi regii îsi aveau bufonii lor.
Totuşi, cea mai simplă şi mai la îndemână este tot terapia prin râs. Râsul înseamnă sănătate încă din Antichitate. La indienii sioux din America de Nord, la apaşi, comanşi si alţii existau nişte clovni vindecători al căror rol era să-i facă periodic să râdă pe ceilalţi membrii ai comunităţii, alungând în felul acesta spiritele rele. Şi regii îsi aveau bufonii lor.
