 |
Această neplăcere
este cauzată de cele mai multe ori de polen şi puf de păpădie, dar şi de alţi
factori, precum particulele de praf, mucegaiul sau părul de animale.
Simptomatologie, funcţie de vârstă
“Cele mai
răspândite simptome sunt înroşirea ochilor, lăcrimarea, furnicături, strănut,
iar în cazurile mai severe poate interveni şocul anafilactic - o reacţie
violentă a organismului, care poate pune viaţa în pericol”, precizează Dana
Dascăl, medic rezident medicină de familie. Oricât de supărătoare ar fi
manifestările cauzate de alergii, ele pot fi agravate dacă persoana afectată
inhalează fum de ţigară ori simte miros de parfum, soluţii de curăţat sau
vopsea proaspătă. În cazul copiilor, tipologia şi gradul de severitate al
alergiilor variază în funcţie de vârstă. Pentru micuţii cu vârsta de până la
cinci ani, simptomele sunt mai puţin vizibile, mai ales că ei sunt foarte
sensibili şi au reacţii asemănătoare alergiilor aproape de fiecare dată când
sunt scoşi la plimbare. Pentru copiii care au depăşit vârsta de cinci ani,
simptomele menţionate sunt ceva mai violente şi, de cele mai multe ori,
însoţite de tuse cronică, eczeme şi congestii ale mucoasei nazale. Într-o faza avansată pot apărea probleme ale urechii medii, infecţii
ale sinusurilor şi astm. De
cele mai multe ori, simptomele diferitelor tipuri de alergii pot fi confundate
cu cele ale unei simple răceli. Dacă acestea sunt rezistente la tratamentul
obişnuit şi persistă mai mult de trei luni, cel mai probabil este vorba despre
o formă de alergie.
Imunitate în scădere
O serie de studii au evidenţiat faptul că peste 50% dintre copiii cu vârsta de peste cinci ani prezintă simptome de alergie, iar numărul lor este în creştere. În primul rând, la cauze putem nominaliza o tendinţă generalizată de scădere a imunităţii. Oricât de ciudat ar putea părea acest lucru, oamenii sunt “programaţi genetic” pentru a contracta diferite forme de alergie. Însă, având în vedere faptul că sistemul imunitar al copiilor din ziua de azi este mult mai vulnerabil decât al celor de la jumătatea secolului trecut, de exemplu, nu este greu de înteles de ce alergiile şi-au găsit un mediu prolific pentru a se manifesta. Chiar dacă, odată contractate, alergiile nu mai dispar, pe măsură ce prichindeii cresc, simptomele devin tot mai puţin supărătoare - sau, în cel mai rău caz, nu se mai agravează.
O serie de studii au evidenţiat faptul că peste 50% dintre copiii cu vârsta de peste cinci ani prezintă simptome de alergie, iar numărul lor este în creştere. În primul rând, la cauze putem nominaliza o tendinţă generalizată de scădere a imunităţii. Oricât de ciudat ar putea părea acest lucru, oamenii sunt “programaţi genetic” pentru a contracta diferite forme de alergie. Însă, având în vedere faptul că sistemul imunitar al copiilor din ziua de azi este mult mai vulnerabil decât al celor de la jumătatea secolului trecut, de exemplu, nu este greu de înteles de ce alergiile şi-au găsit un mediu prolific pentru a se manifesta. Chiar dacă, odată contractate, alergiile nu mai dispar, pe măsură ce prichindeii cresc, simptomele devin tot mai puţin supărătoare - sau, în cel mai rău caz, nu se mai agravează.
Modalităţi
de evitare a reacţiilor alergice
“Profilaxia alergiilor
este primară – prin evitarea cauzelor şi secundară – prin administrarea de
antihistaminice pe perioada acutizării”, subliniază Dana Dascăl. Pentru profilaxia primară, respectaţi următoarele reguli:
- nu ieşiţi din casă prea devreme dimineaţa
şi nici în orele târzii ale după-amiezii;
- închideţi geamurile
şi folosiţi instalaţia de aer condiţionat - atât acasă, cât şi în maşină;
utilizaţi filtrele pentru polen la sistemul de aer condiţionat al maşinii;
- uscaţi hainele
în uscător, nu pe sârmă, pentru a preveni depunerea particulelor de polen;
- spălaţi-vă pe
cap în fiecare seară, fiindcă particulele de polen se depun mai ales pe firul
de păr şi sunt insesizabile cu ochiul liber;
- închideţi geamurile
şi folosiţi instalaţia de aer condiţionat - atât acasă, cât şi în maşină;
utilizaţi filtrele pentru polen la sistemul de aer condiţionat al maşinii;- uscaţi hainele
în uscător, nu pe sârmă, pentru a preveni depunerea particulelor de polen;- spălaţi-vă pe
cap în fiecare seară, fiindcă particulele de polen se depun mai ales pe firul
de păr şi sunt insesizabile cu ochiul liber;
- evitaţi: excursiile la pădure în perioada
de polenizare, mirositul florilor, îngrijirea florilor din grădini şi aerisirea
camerei dimineaţa;
- dacă acarienii sunt responsabili,
suprimaţi mochetele, utilizaţi lenjerii specifice şi evitaţi plusurile;
- în privinţa pisicilor, câinilor,
hamsterilor, cel mai bun lucru este separarea. Sau, cel puţin nu permiteţi
animalului să intre în camerele de locuit;
- evitaţi
plimbările după furtuni sau ploi scurte, când concentraţia de polen este mult
mai ridicată (scade doar după o ploaie îndelungată).
Imunoterapia
O
soluţie pentru reducerea simptomelor alergiei pe o perioadă mai lungă de timp
este şi imunoterapia. Aceasta se realizează prin injectarea subcutanată a unor
cantităţi progresiv crescute de alergen. Dupa câteva luni de tratament de obişnuire, pe timpul cărora dozele cresc
progresiv, vor urma mai mulţi ani de tratament de întreţinere. Desensibilizarea se face obligatoriu sub supraveghere medicală,
deorece există riscul alergiei generalizate. Durata totală a tratamentului presupune
aproximativ 3 ani sau chiar mai mult. De puţină vreme, este posibilă utilizarea
unor picături care se pun sub limbă, numai că e vorba de o tehnică
costisitoare. În viitor, desensibilizarea se va putea face prin pulverizare. Imunoterapia funcţionează eficient şi în cazul rinitelor
alergice provocate de febra fânului, împotriva cărora oferă protecţie pe durata
a 12 luni.
Cum prevenim alergiile
Prevenţia este cel mai bun tratament pentru alergii, în măsura în care acest
lucru este posibil. Identificând exact la ce sunteţi alergici, puteţi limita
reacţia alergică fără ajutor medical. Dacă ştiţi ce substanţă e alergenă,
evitaţi-o ori de câte ori este posibil. Citiţi etichetele alimentelor pentru a
vedea care sunt ingredientele şi pentru a identifica prezenţa posibililor
agenţi declanşatori alimentari. La restaurant, întrebaţi personalul ce conţine
mâncarea comandată. Dacă sunteţi alergici la medicamentele uzuale - penicilina,
aspirina, algocalmin, xilina - purtaţi la dumneavoastră un card sau orice
altceva unde să aveţi notată această informaţie, pentru ca personalul medical
să nu vă administreze aceste substanţe în situaţii de urgenţă. De asemeni,
informaţi de fiecare dată medicul care vă consultă că sunteţi alergic.
Farmacia verde
Cele mai recomandate remedii naturale pentru combaterea alergiilor sunt
ceaiul şi tinctura de trei-fraţi-pătaţi. Panseluţele sălbatice, cum mai sunt
denumite aceste plante, înfloresc în lunile mai - august. De la
trei-fraţi-pătaţi se utilizează doar partea aeriană, care se usucă în straturi
subţiri, la umbră şi se păstrează în pungi de hârtie sau pânză. Planta este
folosită pentru prevenirea şi tratarea alergiilor de orice fel, inclusiv a
astmului bronşic şi a bronşitei alergice. Intern, se foloseşte infuzie dintr-o
linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se beau 2 - 3 cani pe zi.
Extern, infuzia se aplică sub formă de comprese pe zonele bolnave, de două ori
pe zi. Tinctura 10% se administrează intern, câte 30 de picături de 3 ori pe
zi, diluate în 100 ml apă. Pe lângă principala acţiune antialergică,
trei-fraţi-pătaţi acţionează şi ca diuretic şi expectorant. Fluidifică secreţiile
bronhice şi vindecă afecţiunile renale, tusea şi gripa. În doze mari, planta
are efecte purgative şi vomitive. Gustul neplăcut amărui poate fi mascat cu
ceaiuri aromatice, atenuat cu miere şi lămâie. La copii, infuzia se ia cu lapte
şi se îndulceşte cu miere sau zahăr. La copiii mici şi foarte mici, nu se
administrează intern preparate din trei-fraţi-pătaţi, mai ales din planta
proaspătă. Pentru
calmarea alergiilor, puteţi recurge şi la aromoterapie, utilizând extracte de
fructe şi flori ce pot fi adăugate în apa de baie sau în uleiurile de corp
(muşeţelul, iasomia, lămâia, salvia, eucaliptul, ghimbirul, portocala, menta şi
rozmarinul). Indicat e şi să folosiţi suplimente naturale, care au efect de
limitare a secreţiei de histamine, precum preparate pe bază de afine, coacăze,
ceapă sau hrean şi să consumaţi alimente bogate în vitamine, zinc şi seleniu,
care pot ameliora simptomele alergiilor de primăvară (peşte, soia, ciuperci,
usturoi, ceapă, ridichi), dar şi alimente bogate în cobalt şi mangan: cereale,
legume şi fructe seci, peşte, soia, ciuperci, usturoi, ceapă, ridichi.
Soluţii
alternative
În medicina chinezească, diagnosticul se pune după ce practicianul ia pulsul
“în cele 12 meridiane ale corpului” şi se examinează limba. Fiecărui organ îi
corespunde o parte a limbii. Dacă limba este încărcată sau are culoarea
schimbată, ceva este în neregulă. Acupunctura foloseşte ace din oţel
inoxidabil, argint sau aur, care sunt inserate în piele în anumite puncte.
Pentru tratarea alergiilor, acupunctura se combină cu plantele chinezeşti.
Presopunctura se bazează pe acelaşi principiu ca şi acupunctura, dar se
acţionează cu degetele, nu cu acele pentru restabilirea echilibrului.
Homeopatia propune o altfel de soluţie în tratarea alergiilor: organismul se
poate vindeca singur! Astfel se prescrie un tratament care produce aceleaşi
efecte ca şi alergia pentru a stimula puterea de vindecare a organismului. Se
fac şi desensibilizări homeopatice. Terapiile complementare precum
reflexoterapia, hidroterapia oferă, de asemeni, soluţii pentru combaterea
alergiilor.
