 |
Femeile sunt cele mai expuse, mai ales între
30 şi 40 de ani. Migrena cea mai frecventă cuprinde crize cu dureri de cap care se
instalează treptat, durează multe ore sau zile, se întinde de la jumătatea
dreaptă sau stângă a craniului şi este resimţită de multe ori în formă de
pulsaţii. I se mai asociază şi alte semne: tulburări digestive (greţuri,
vărsături, uneori), intoleranţă la lumină (fotofobie), intoleranţă la zgomot,
agravarea durerilor de cap în cursul unui efort fizic. Migrena oftalmică este o altă formă de migrenă, în care durerile de cap sunt precedate
de apariţia unor puncte luminoase şi de imposibilitatea, pentru ambii ochi, de
a vedea la dreapta sau la stânga. “Migrenele
repetate trebuie să vă pună pe gânduri, pasul următor fiind apelarea la un
specialist, care să descopere cauza, pe care e bine să o evitaţi. Dacă e vorba
de o colecistopatie, de exemplu, e nevoie de modificarea regimului alimentar. E
important şi să excludem o posibilă cauză organică, cum ar fi o tumoră. În mod
obişnuit, e bine să asigurăm un microclimat corespunzător şi tratament
simptomatic”, precizează dr. Doina Darie, medic primar medicină de
familie.
Migrenele copiilor, mai scurte
 |
Aproximativ 5% dintre ei
pot fi afectaţi de migrenă, atât băieţi, cât şi fete. Crizele lor sunt adesea mai scurte decât cele ale
adulţilor, cu dureri de cap localizate la frunte şi cu tulburări digestive
predominante. Copiilor cu migrene li se recomandă repausul - somnul fiind cea
mai simplă modalitate de ameliorare a situaţiei. Medicaţia trebuie obligatoriu
prescrisă de medic. Pentru copiii mai mari, acupunctura şi reflexoterapia pot
fi de ajutor.
Data fiind vârsta mică a pacienţilor, va fi nevoie de mai multe tipuri de
analize, la medici de diferite specialităţi, pentru un diagnostic precis.
Alimentele nesănătoase, frecventă cauză a
migrenelor
Până când vă
găsiţi o dietă care să vă cauzeze cât mai puţine probleme de sănătate, e bine
să ştiţi că la primele semne ale unei dureri de cap e bine să luaţi ghimbir (1/2
linguriţă sau 500 mg). Ghimbirul are cantităţi mici de antihistamină şi este
anti-inflamator. Luaţi suplimente de multivitamine, care să includă vitamina B
şi antioxidanţi. Deficienţele vitaminice pot fi o cauză a migrenelor.
Tot legat de
alimentaţie, nu trebuie:
- Să staţi nemâncaţi
perioade mai lungi de 4-5 ore sau să uitaţi să beţi suficiente lichide. Nivelul
scăzut de zahăr din sânge sau deshidratarea pot fi alte cauze ale migrenelor;
• Să consumaţi
produse cu mulţi conservanţi, în special nitriţi şi sulfiţi. Cele mai multe
vinuri, multe fructe uscate şi conservate conţin sulfiţi. Este de preferat să
nu consumaţi produse conservate, alimente intens procesate sau mâncare
chinezească. Concentraţi-vă asupra produselor proaspete, naturale. De asemenea,
evitaţi afumăturile, cum sunt: costiţa, şunca, salamul, cârnaţii, hot-dog-urile
şi peştele afumat, deoarece au un conţinut ridicat de nitraţi;
• Să mâncaţi
alimente care conţin îndulcitori artificiali, în special Aspartam, întâlnit în
băuturile „light", bomboane sau gumă de mestecat;
• Să consumaţi
legume uscate, în special fasole uscată şi linte;
• Să consumaţi anumite
produse lactate, incluzând brânza şi caşcavalul afumate, laptele integral,
smântâna şi iaurtul;
• Să mâncaţi
nuci, alune, seminţe de floarea soarelui sau de dovleac;
• Să consumaţi
alimente fermentate sau marinate – evitaţi măslinele, chili-ul, piperul, chiar
şi sosul de soia;
• Să consumaţi
anumite fructe – papaya, fructul pasiunii, smochine, curmale, stafide, citrice.
Nu consumaţi mai mult de o banană pe zi;
• Să folosiţi
oţet, cu excepţia celui alb sau de mere. Evitaţi, de asemenea, muştarul,
maioneza şi ketchup-ul;
• Să consumaţi în
cantităţi mari ceapă, ciocolată, alcool sau vin roşu.
Gesturile simple, utile
Puteţi ameliora o migrenă inducând o presiune pe tâmplă dinspre partea dureroasă ori aplicând pe cap comprese cu gheaţă sau fierbinţi. Alte remedii simple sunt purtatul de lentile colorate, băutul unei cafele tari sau mâncatul unei bucăţi de zahăr. Toate acestea pot fi de ajutor. Dormitul în loc lipsit de zgomot şi de lumină poate linişti adesea o migrenă. Pentru unele migrene, specifice, există un tratament particular. Acesta este cazul migrenelor care nu survin decât în momentul fluxului menstrual, care pot fi prevenite prin aplicarea unui gel cu estrogeni.
Puteţi ameliora o migrenă inducând o presiune pe tâmplă dinspre partea dureroasă ori aplicând pe cap comprese cu gheaţă sau fierbinţi. Alte remedii simple sunt purtatul de lentile colorate, băutul unei cafele tari sau mâncatul unei bucăţi de zahăr. Toate acestea pot fi de ajutor. Dormitul în loc lipsit de zgomot şi de lumină poate linişti adesea o migrenă. Pentru unele migrene, specifice, există un tratament particular. Acesta este cazul migrenelor care nu survin decât în momentul fluxului menstrual, care pot fi prevenite prin aplicarea unui gel cu estrogeni.
- Ceai din flori
de muşeţel - se bea o cană
după mesele principale;
- Ceai din frunze
de mentă - se pun comprese
fierbinţi pe frunte din ceaiuri concentrate (2-3 linguriţe la o cană cu apă);
- Ceai de dediţel - se beau două căni pe zi, din o
linguriţă de plantă uscată la o cană cu apă clocotită;
- Ceai de iasomie - este calmant şi aromat. Se pun două
linguriţe de flori la o cană cu apă şi se beau două sau trei căni pe zi.
Mierea şi otetul iau durerea cu mâna
Apiterapia constă
în două linguriţe de miere, care
se iau înainte de fiecare masă. Datorită mineralelor pe care le conţine, mierea
echilibrează organismul şi îi oferă energie. Pentru îndepărtarea rapidă a durerii de cap, se folosesc inhalaţiile
cu oţet de mere. Puneţi la încălzit
un vas cu oţet diluat pe jumătate cu apă, iar când începe să se încălzească,
inhalează vaporii care se degajă ţinând un prosop deasupra capului. Un
tratament "băbesc" îl reprezintă tampoanele cu vata îmbibată în spirt
care se ţin în ureche câteva ore.
Acupunctura vă scapă de migrene
Potrivit unui raport de analiză a 33 de studii efectuate pe un eşantion de
6.737 de pacienţi, terapia alternativa este la fel de eficientă ca şi
calmantele în lupta împotriva migrenelor.
Potrivit oamenilor de ştiinţă citaţi de The Telegraph, nu contează cine face acupunctură, pentru că indiferent că este vorba de un amator sau de un profesionist, ambele metode conţin un puternic efect placebo.
De cele mai multe ori, migrenele apar din cauza unei circulaţii cerebrale deficitare şi a unei slabe oxigenări cerebrale. Toxinele acumulate în creier şi incapacitatea organismului de a le elimina duc la stimularea în exces a receptorilor din pereţii vaselor cerebrale şi la apariţia durerii. Prin acupunctură şi extracte din plante se facilitează eliminarea acestor toxine, se reface elasticitatea vaselor cerebrale şi se îmbunătăţesc atât circulaţia cerebrală, cât şi oxigenarea cerebrală, ceea ce va duce la dispariţia durerilor.
Acupunctura este o strategie de luptă mai sănătoasă în lupta contra durerii, pentru că are mult mai puţine efecte secundare decât medicamentele.
 |
Potrivit oamenilor de ştiinţă citaţi de The Telegraph, nu contează cine face acupunctură, pentru că indiferent că este vorba de un amator sau de un profesionist, ambele metode conţin un puternic efect placebo.
De cele mai multe ori, migrenele apar din cauza unei circulaţii cerebrale deficitare şi a unei slabe oxigenări cerebrale. Toxinele acumulate în creier şi incapacitatea organismului de a le elimina duc la stimularea în exces a receptorilor din pereţii vaselor cerebrale şi la apariţia durerii. Prin acupunctură şi extracte din plante se facilitează eliminarea acestor toxine, se reface elasticitatea vaselor cerebrale şi se îmbunătăţesc atât circulaţia cerebrală, cât şi oxigenarea cerebrală, ceea ce va duce la dispariţia durerilor.
Acupunctura este o strategie de luptă mai sănătoasă în lupta contra durerii, pentru că are mult mai puţine efecte secundare decât medicamentele.
Levănţica
Infuzia de flori
de levănţică este recomandată de medici în cazul migrenelor, a afecţiunilor
cardiace pe sistem nervos, în durerile de stomac, balonări, stări de anxietate
şi în insomnie. Pentru a îndepărta migrenele şi a căpăta o stare de relaxare şi
odihnă, se folosesc ceaiuri preparate din două linguriţe de flori la o cană cu
apă clocotită. Se lasă un sfert de ceas şi se bea apoi fierbinte, îndulcit cu
miere după gust. Acelaşi ceai, dar ceva mai concentrat (5-6 linguriţe la o cană)
se poate folosi extern, în tratamentul arsurilor superficiale sau în cazul unor
răni uşoare, ca antispetic şi cicatrizant.
Levănţica mai e
utilă şi în următoarele variante:
1. Infuzie concentrată din
flori uscate: cinci linguriţe
la o cană de apă clocotită; se foloseşte numai extern, pentru spălarea şi
dezinfectarea rănilor şi ulceraţiilor;
2. Macerat de flori uscate în alcool: se folosesc 40 de grame de flori uscate la un
litru de spirt. Se lasă două
săptămâni la temperatura camerei, agitând sticla din când în când. Alcoolul
rezultat se foloseşte pentru spălarea arsurilor, sau pentru comprese puse pe
lovituri;
3. Tinctura din flori în
alcool: se prepară din 200 de
grame de flori uscate de levănţică la un litru de alcool alimentar, îndoit pe
jumătate cu apă distilată; se lasă doar patru zile, agitând vasul; se filtrează
apoi şi se foloseşte în tratamentul diferitelor afecţiuni ale gurii şi gâtului
(gargară);
4. Baie cu levănţică: florile uscate se
leagă în săculeţi de pânză; doi-trei săculeţi se scufundă în apa fierbinte din
cada de baie, baia căpătând astfel efecte tonice şi revigorante datorită uleiurilor
volatile care se degajă;
5.
Macerat în ulei: 25 de grame de flori
de levănţică se lasă la soare câteva zile într-un vas cu un litru de ulei de măsline;
cu uleiul obţinut şi strecurat se ung eczemele, coşurile acneice, ulceraţiile
pielii;
