 |
| Foto: www.facebook.com |
Meteosensibilitatea este
de trei ori mai frecventă în cazul femeilor decât al bărbaţilor, fiind mai des
întâlnită în cazul persoanelor care locuiesc în oraşe. Se presupune că se
întâmplă acest lucru din cauză că îşi petrec mult timp în spaţii închise, iar
organismul şi-a pierdut capacitatea de adaptare la transformările impuse de
vreme. “Fiecare organism are particularităţile lui. Polireumatismalii resimt
primii schimbările de temperatură, iar când vine vorba de femei, e foarte
important ciclul biologic. Într-un fel se manifestă meteosensibilitatea într-o
perioadă de normalitate şi cu totul altfel în timpul menstrelor, a alăptării sau
în adolescenţă”, precizează dr. Doina Darie, medic primar medicină de familie.
Cauze şi simptome
Meteosensibilitatea este declanşată de câmpurile electromagnetice care însoţesc schimbările meteorologice, dar şi de starea generală de sănătate. Câmpurile electromagnetice duc la variaţii ale tensiunii arteriale şi probleme circulatorii, dureri de cap şi stări de epuizare fizică, somnolenţă, depresii, ameţeli, dificultăţi de concentrare, dureri osteoarticulare. Copiii care suferă de meteosensibilitate sunt somnolenţi şi iritabili.
Cauze şi simptome
Meteosensibilitatea este declanşată de câmpurile electromagnetice care însoţesc schimbările meteorologice, dar şi de starea generală de sănătate. Câmpurile electromagnetice duc la variaţii ale tensiunii arteriale şi probleme circulatorii, dureri de cap şi stări de epuizare fizică, somnolenţă, depresii, ameţeli, dificultăţi de concentrare, dureri osteoarticulare. Copiii care suferă de meteosensibilitate sunt somnolenţi şi iritabili.
Cardiacii, puternic
afectaţi
La bolnavii de ischemie cardiacă, meteosensibilitatea se manifestă frecvent când apar câmpurile de presiune atmosferică joasă, la schimbări bruşte de temperatură şi în timpul arşiţei. Cea mai periculoasă pentru cardiaci este canicula prelungită. În astfel de situaţii, creşte riscul apariţiei crizelor de anghină pectorală, de aritmie, precum şi riscul producerii unui infarct. Tratamentul presupune următoarele etape:
La bolnavii de ischemie cardiacă, meteosensibilitatea se manifestă frecvent când apar câmpurile de presiune atmosferică joasă, la schimbări bruşte de temperatură şi în timpul arşiţei. Cea mai periculoasă pentru cardiaci este canicula prelungită. În astfel de situaţii, creşte riscul apariţiei crizelor de anghină pectorală, de aritmie, precum şi riscul producerii unui infarct. Tratamentul presupune următoarele etape:
1. Cura de teren, ce se
face măcar de trei ori pe săptămână. Constă într-o plimbare în pas vioi (astfel
încât inima să nu fie solicitată în exces), dimineaţa în parc sau, dacă este
posibil, în pădure. Cura poate fi completată de respiraţia controlată, care
presupune inspiraţie si expiraţie lente şi profunde. Zilnic este recomandat să
se faca 50 de respiraţii complete succesive (în mai multe reprize), cât mai
relaxate, menite să stabilizeze ritmul cardiac şi să crească în mod natural
capacitatea de efort;
2. Alimentaţia va fi
săracă în carne şi grăsimi saturate, fără alcool, şi cât mai bogată în legume şi
fructe. Ca plantă adaptogenă se recomandă talpa-gâştei, eficientă drept
calmant, anti-aritmic şi vasodilatator coronarian. Se administrează sub formă
de tinctură, 4 linguriţe pe zi.
Temperaturile de peste 30ºC şi soarele puternic, precum şi câmpurile atmosferice de presiune joasă sunt principali inamici ai hipertensivilor.
Temperaturile de peste 30ºC şi soarele puternic, precum şi câmpurile atmosferice de presiune joasă sunt principali inamici ai hipertensivilor.
1. În astfel de perioade se
recomandă eliminarea cărnii şi produselor din carne, a condimentelor (piper
negru şi alb, ardei şi mustar iute), a sării de bucatarie, a mâncărurilor
servite la temperaturi ridicate. În schimb, se vor consuma salate de crudităţi, lactate sărace în calorii,
cereale integrale, miere şi polen de albine;
2. Pentru
hipertensivi este importantă cultura fizică medicală, cu ajutorul unui
specialist, care va ajuta pacientul să-şi menţină o capacitate de efort
ridicată şi îl va face să conştientizeze limitele până la care organismul
permite o solicitare fizică, fără a apărea riscuri majore;
3. Se recomandă
plantele diuretice: boabele de ienupăr, cozile de cireşe, florile de soc, care
vor ajuta organismul în perioadele calde, când consumul de lichide este
ridicat, să menţină nivelul apei la cote normale. Este indicată şi tinctura de valeriană, câte 50
de picături, de 3-4 ori pe zi.
Manifestările
climatice extreme sporesc anxietatea
Omul obişnuit, în timpul caniculei prelungite, a ploilor care produc inundaţii şi a variaţiilor bruşte de temperatură resimte un disconfort psihic tradus prin stări de teamă sau nelinişte fără motiv aparent, reacţii exagerate la stimuli de stres obişnuiţi, insomnie, incapacitate temporară de a lua decizii etc. Într-un timp în care mijloacele media ne bombardează cu informaţii apocaliptice despre schimbările de climă, e important să avem grija de igiena mentală, urmând o serie de sfaturi cu caracter general:
Omul obişnuit, în timpul caniculei prelungite, a ploilor care produc inundaţii şi a variaţiilor bruşte de temperatură resimte un disconfort psihic tradus prin stări de teamă sau nelinişte fără motiv aparent, reacţii exagerate la stimuli de stres obişnuiţi, insomnie, incapacitate temporară de a lua decizii etc. Într-un timp în care mijloacele media ne bombardează cu informaţii apocaliptice despre schimbările de climă, e important să avem grija de igiena mentală, urmând o serie de sfaturi cu caracter general:
- Nu vă
uitaţi la televizor mai mult de 1/2 oră - 1 oră pe zi, deoarece uitatul
prelungit sensibilizează excesiv psihicul şi îi conferă receptivitate exagerată
la stimulii climatici;
- Rămâneţi
doar timpul strict necesar în faţa calculatorului;
-
Petreceţi-vă cât mai mult timp în natură, eventual făcând sport în aer curat;
- Formaţi-vă
propria imagine despre lucrurile care vă interesează şi nu lăsaţi pesimiştii să
vă dea impresia că totul este un dezastru;
- În orice moment
dificil, identificaţi trei laturi bune ale situaţiei prezente.
Depresiile, accentuate de perioadele climatice dificile
Frecvent, depresia se declanşează când vremea se răceşte, devine umedă şi noroasă, sau când lumina îşi pierde din intensitate. În faze incipiente se recomandă mersul pe munte, în pădure sau pe malul unui lac şi exerciţiile în aer liber. Mâncarea caldă, proaspătă, bogată în calorii şi condimentată ajută la depăşirea paselor depresive induse de vreme. Ca remediu pe termen lung, se recomandă o combinaţie de busuioc + sunătoare. Cele două plante se macină cu râşniţa de cafea, iar pulberile obţinute se combină în proporţii egale. Se administrează 4 grame din preparatul obţinut, de 3-4 ori/ zi, în cure de 2 luni cu 10 zile pauză.
Insomniile, generate de sensibilitatea la variaţii climatice
Depresiile, accentuate de perioadele climatice dificile
Frecvent, depresia se declanşează când vremea se răceşte, devine umedă şi noroasă, sau când lumina îşi pierde din intensitate. În faze incipiente se recomandă mersul pe munte, în pădure sau pe malul unui lac şi exerciţiile în aer liber. Mâncarea caldă, proaspătă, bogată în calorii şi condimentată ajută la depăşirea paselor depresive induse de vreme. Ca remediu pe termen lung, se recomandă o combinaţie de busuioc + sunătoare. Cele două plante se macină cu râşniţa de cafea, iar pulberile obţinute se combină în proporţii egale. Se administrează 4 grame din preparatul obţinut, de 3-4 ori/ zi, în cure de 2 luni cu 10 zile pauză.
Insomniile, generate de sensibilitatea la variaţii climatice
1. În insomnia produsă de temperaturile ridicate se recomandă cu 1/2 oră înainte de
culcare o cană cu infuzie de salvie şi menta. Dacă aerul în dormitor e prea
cald, se recomandă o repriză de relaxare sau de somn scurt (maxim o oră) în aer
liber, pe balcon sau pe terasă. Altă soluţie este aerul condiţionat, cu
condiţia să fie pus în funcţie cu 5 ore înainte de culcare, astfel încât în
momentul somnului aparatul să fie oprit;
2. La insomnia produsă de presiunea atmosferică scăzută este benefică respiraţia abdominală
profundă, câte 30-50 de execuţii înainte de culcare. Suplimentar, e bună o cană
de infuzie de sunătoare şi talpa-gâştei;
3. Insomnia produsă de intensificările vântului se tratează cu un masaj cu ulei de măsline sau
cu o cremă hidratantă, înainte de culcare. Eficientă este şi relaxarea pe
fundalul muzicii terapeutice, ce conţine zgomote din natură: susur de izvor,
foşnet de frunze, ciripit de păsări. Camera de somn va fi aromatizata cu ulei volatil de lavandă.
4. În cazul insomniei produse de turbulenţe atmosferice se recomandă 1 - 2 linguriţe de tinctură
de valeriană, înainte de culcare şi aromatizarea dormitorului cu ulei volatil
de brad sau de pin.
Migrene
“meteosensibile”
Cel mai des, migrena apare când se manifestă câmpurile de presiune atmosferică scăzută şi când este vânt şi frig. Pe termen mediu şi lung, se recomandă acupunctura, 10-12 şedinţe de echilibrare energetică. Din farmacia verde, infuzie caldă, îndulcită cu miere, de roiniţă şi obligeana - administrată sub formă de pulbere, 3 linguriţe rase pe zi. Când migrena este produsă de frig şi vânt, e indicat un tratament popular: un săculeţ de pânză se umple cu sare, caldă cât se poate suporta, ce apoi se aplică pe zona dureroasă, menţinându-se până durerea este eliminată. Dacă migrena este corelată cu probleme biliare, se administrează 4 doze a câte 50 de picături de tinctură de pelin.
Probleme cu imunitatea
Mulţi, când vremea se răceşte brusc şi vântul prezintă intensificări, devin vulnerabili la gripă şi guturai, bronşite, cistită, nefrită. O soluţie e încălzirea corpului, în special cu ajutorul exerciţiilor fizice, care intensifică arderile de calorii şi măresc rezistenţa organismului. Apoi, călirea cu duşuri reci, de scurtă durată (maxim 120 secunde) şi plimbări în aer liber. Dintre plante, sunt recomandate rădăcina de iarbă mare sub formă de pulbere, câte un gram de trei ori pe zi (când scăderea imunităţii apare mai ales la nivelul căilor respiratorii) şi boabe de ienupăr, 1 - 2 linguriţe mărunţite pe zi (când e afectată imunitatea pe segmentul reno-urinar şi digestiv). Fructele de măceş sub formă de pulbere, 4-6 linguriţe pe zi, sunt recomandate persoanelor sensibile la frig.
Cel mai des, migrena apare când se manifestă câmpurile de presiune atmosferică scăzută şi când este vânt şi frig. Pe termen mediu şi lung, se recomandă acupunctura, 10-12 şedinţe de echilibrare energetică. Din farmacia verde, infuzie caldă, îndulcită cu miere, de roiniţă şi obligeana - administrată sub formă de pulbere, 3 linguriţe rase pe zi. Când migrena este produsă de frig şi vânt, e indicat un tratament popular: un săculeţ de pânză se umple cu sare, caldă cât se poate suporta, ce apoi se aplică pe zona dureroasă, menţinându-se până durerea este eliminată. Dacă migrena este corelată cu probleme biliare, se administrează 4 doze a câte 50 de picături de tinctură de pelin.
Probleme cu imunitatea
Mulţi, când vremea se răceşte brusc şi vântul prezintă intensificări, devin vulnerabili la gripă şi guturai, bronşite, cistită, nefrită. O soluţie e încălzirea corpului, în special cu ajutorul exerciţiilor fizice, care intensifică arderile de calorii şi măresc rezistenţa organismului. Apoi, călirea cu duşuri reci, de scurtă durată (maxim 120 secunde) şi plimbări în aer liber. Dintre plante, sunt recomandate rădăcina de iarbă mare sub formă de pulbere, câte un gram de trei ori pe zi (când scăderea imunităţii apare mai ales la nivelul căilor respiratorii) şi boabe de ienupăr, 1 - 2 linguriţe mărunţite pe zi (când e afectată imunitatea pe segmentul reno-urinar şi digestiv). Fructele de măceş sub formă de pulbere, 4-6 linguriţe pe zi, sunt recomandate persoanelor sensibile la frig.
Durerile
articulare şi sciatica
La mulţi reumatici, schimbarea de vreme este anunţată prin dureri puternice, cel mai bun remediu preventiv fiind cura balneară. “Un bolnav cronic, în mod obişnuit, face profilaxie şi depăşeşte altfel schimbările de temperatură”, precizează dr. Doina Darie. În practică, s-a observat că o cură de 18 zile conferă, pe aproximativ un an, imunitate la durerile articulare declanşate de meteosensibilitate. Acasă puteţi încerca băi de plante cu infuzie de ciocul cucoarei, cetini de brad, sau boabe de ienupăr. Indicat e şi maceratul de muguri de coacăz negru şi rădăcina de lemn-dulce.
La mulţi reumatici, schimbarea de vreme este anunţată prin dureri puternice, cel mai bun remediu preventiv fiind cura balneară. “Un bolnav cronic, în mod obişnuit, face profilaxie şi depăşeşte altfel schimbările de temperatură”, precizează dr. Doina Darie. În practică, s-a observat că o cură de 18 zile conferă, pe aproximativ un an, imunitate la durerile articulare declanşate de meteosensibilitate. Acasă puteţi încerca băi de plante cu infuzie de ciocul cucoarei, cetini de brad, sau boabe de ienupăr. Indicat e şi maceratul de muguri de coacăz negru şi rădăcina de lemn-dulce.
Crizele de
sciatică apar când afară se răceşte şi este vânt, alt factor agravant fiind
umezeala atmosferică. Prevenirea crizelor se face cu ajutorul gimnasticii medicale
sau prin acupunctură. Un tratament popular e cel cu frunze proaspete de urzică,
aplicate pe piele, în zona dureroasă, 1-3 minute. După, spatele se acoperă cu un material călduros,
din lână. Alt remediu este plasturele cu rădăcina de ghimbir, tăiată felii
subţiri şi aplicată 1-3 ore pe pielea din zonele dureroase, cu o bandă adezivă.
