Cum putem atenua efectele gerului

* Atunci când sunt temperaturi scăzute şi nu putem evita ieşirea din casă, e de preferat să o facem cu maxim de precauţie *
Când e ger, au de suferit mai ales bolnavii de angină pectorală. Pentru ei, se recomandă ca atunci când ies afară, de la cald la frig, să pună sub limbă o pastilă de nitroglicerină. Astfel, pot evita inclusiv riscul unui stop cardiac. De asemenea, trebuie să fie foarte atenţi pacienţii care suferă de arterită şi care au vasele de sânge de la picioare înfundate. Dacă nu pot evita ieşirile în frig, trebuie să folosească încălţăminte călduroasă şi largă, care să nu le producă la nivelul degetelor de la picioare răni care nu se mai vindecă. E recomandat să încalţe şi şosete de lână, fără elastic sau cu elasticul tăiat, pentru ca nici acela să nu le stânjenească, în vreun fel, circulaţia sanguină. De altfel, tuturor bolnavilor cronici li se recomandă să evite expunerile îndelungate la frig, dar şi aglomeraţiile în mijlocul cărora ar putea contracta diverse virusuri. Bolile bronhopulmonare cu care s‑ar putea molipsi, agravează bolile cronice. Spre exemplu, dacă la diabet zaharat sau ciroză se adaugă şi o infecţie bronho‑pulmonară, ea se decompensează şi se poate ajunge, urgent, la internare.

Atenţie la degerături
Faţa, urechile, mâinile şi picioarele se înroşesc mai ales la temperaturi mai mici de -10 grade, deoarece circulaţia sangvină spre acestea este redusă sau absentă din cauza gerului. Degerăturile apar mai des la persoanele care lucrează în frig, la cele care călătoresc sau practică sporturi de iarnă. Pentru a vă proteja, trebuie să purtaţi neapărat mănuşi, fular, căciulă şi ciorapi groşi, din bumbac sau lână. În­călţă­mintea trebuie să aibă talpa groasă şi să fie bine căptuşită. Medicii recomandă ca încălzirea zonelor degerate să se facă treptat, pentru ca expunerea bruscă la căldură generează vasodilataţie peri­ferică şi, implicit, ruperea vaselor de sânge. În cazurile grave se poate ajunge şi la amputarea părţilor afectate. Puteţi ţine degerăturile la distanţă urmând o serie de sfaturi:

1. Înainte de expunerea la frig, faceţi băi călduţe la mâini şi picioare, urmate
de masaj;

2. Pe timpul expunerii la ger, faceţi cât mai multe exerciţii fizice, pentru a vă îmbunătăţi circulaţia sângelui;

3. Purtaţi şosete de lână şi mănuşi când staţi în frig. Degetele, urechile şi vârful nasului pot fi unse cu un unguent special împotriva degerăturilor, la recomandarea medicului;

4. Dacă pielea vă este crăpată, folosiţi o faşă antiseptică pentru a preveni infectarea zonei;

5. Folositi branturi (bucăţi de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălţamintei, peste talpa propriu-zisă);

6. Nu vă expuneţi pielea la nicio sursă de căldură (sticle cu apă fiartă sau calorifere), mai ales dacă mâinile sau picioarele vă sunt îngheţate.

Mâncare caldă şi fructele, esenţiale când e frig

Nutriţioniştii recomandă, în această perioadă, supe calde sau mâncare gătită. Fructele sunt foarte importante în sezonul rece, mai ales citricele, pentru că ajută la întărirea sistemului imunitar. Din alimentaţie nu trebuie să lipsească cartofii, ceapa sau rădăcinoasele, deoarece au proprietăţi antiseptice. Potrivit specialiştilor americani, primul loc în topul condimentelor care vă feresc de ger îl ocupă piperul, apoi usturoiul care asigură o bună circulaţie a sângelui şi protejează organismul uman împotriva infecţiilor de sezon, ghimbirul care este un antioxidant natural, iar ardeiul roşu adăugat în mâncare sau proaspăt este ideal. Ceaiul de coada calului ajută la digestie şi desfundă nasul. Seminţele şi fructele uscate sunt ideale pentru desert sau gustarea dintre mese.

O repriză de somn, benefică

 Somnul scurt de după-amiază, care ar trebui să dureze în jur de 30 de minute, este un fel de porţie de hibernare. Influenţa lui pozitiva asupra corpului şi a psihicului s-a demonstrat ştiinţific: potrivit unui studiu publicat recent în Grecia, câte o siestă de trei ori pe săptămână îmbunătăţeşte productivitatea, impulsionează buna dispoziţie, reduce stresul şi protejeaza inimă. În SUA, firmele au amenajat camere de odihnă pentru “aţipeala” angajaţilor la birou. Căutaţi o încăpere mai retrasă, unde puteţi încuia uşa şi aţipiţi cu capul pe un birou, folosindu-vă braţele drept pernă.

Protejaţi-vă pielea si sănătatea părului

* Zeama de lămâie readuce luciul părului degradat de frig, de purtarea căciulii şi de aerul uscat al iernii. Stoarceţi o jumătate de lămâie în jumătate de litru de apă caldă. După ce v-aţi spălat pe cap (folosind un şampon neagresiv), turnaţi pe păr apă cu lămâie, fără a mai clăti după aceea;

* Cu cât este mai bună circulaţia sângelui la nivelul buzelor, cu atât mai curand se regenerează pielea, iar micile crăpături se vindecă mai repede. În loc să folosiţi mereu strugurelul, făceţi-vă obiceiul să strângeţi puternic buzele, apăsându-le una de alta, cu dinţii, să le muşcaţi uşor sau să le masaţi cu o perie moale, de mai multe ori pe zi;

* Dacă vi se aspresc mâinile iarna, cumpăraţi o pereche de mănuşi chirurgicale de bumbac şi tăiaţi-le vârfurile degetelor. Seara, puneţi-le pe mâini şi înmuiaţi-le în ulei de măsline, exact pe porţiunile unde pielea e asprită. Cu vârfurile degetelor libere, le puteţi purta şi în cursul zilei, telefonând, lucrând la calculator sau citind, în vreme ce substanţele vegetale hrănitoare şi calmante pătrund în pielea degradată şi reduc inflamaţia;

* Ca să vă hrăniţi pielea de pe întreg corpul, preparaţi-vă un adaos de baie dintr-un litru de lapte gras ori un pahar de smântână, plus cel puţin trei linguri de miere, dizolvate mai înainte într-o cană de apă clocotită. Turnaţi ingredientele pe rând în apa de baie, încălzită la aproximativ 350C. Rămâneţi în cadă între cinci şi douăzeci de minute, apoi ştergeţi-vă bine cu prosopul şi băgaţi-vă în pat;

* Picioarele reci se pot încălzi cu un masaj de ulei de molid sau ienupăr. Suplimentar, adăugaţi ulei de migdale în proporţie de 1:10 şi masaţi-vă alternativ labele picioarelor, energic, dar cu blândeţe, timp de câteva minute. Uleiul de migdale catifelează pielea şi împiedică formarea bătăturilor.

Alimente – medicament pentru temperaturi scăzute

* Contra durerilor de gât sunt utile merele coapte. Luaţi trei mere, scobiţi-le în mijloc şi scoateţi-le sâmburii, ungeţi-le cu miere şi lăsaţi-le să se coacă aproximativ 30 de minute în cuptorul dinainte încălzit la 180 C. Îndată ce s-au răcit, mâncaţi-le pe toate trei, ca să introduceţi în organism suficientă pectină;

* Curăţaţi de coajă doi-trei cartofi, fierbeţi-i până se fac foarte moi, puneţi-i într-un castron cu puţin lapte şi zdrobiţi-i. Întindeţi pasta fierbinte, de grosimea unui deget, pe două batiste, puse una peste alta. Împăturiţi batistele, făcând din ele un pacheţel alungit şi aşezaţi-l pe nas, cât mai cald. Imediat ce cataplasma s-a răcit, schimbaţi-o;

* Uleiurile eterice din ceapă dezinfectează şi uşurează respiraţia. Înainte să mergeţi la culcare, puneţi într-o farfurie adâncă o ceapă mare, tăiată în rondele, şi aşezaţi-o lângă pat, la înălţimea capului. Terapia cu aromă de ceapă are efect doar dacă nu deschideţi fereastra;

* Extractul de soc face ca răceala să treacă mai repede cu trei-patru zile şi poate combate chiar gripa. Reţeta e următoarea: jumătate de litru de suc de soc se amestecă cu jumătate de litru de apă şi se înfierbântă bine. Se asezonează cu două cuişoare, un bastonaş de scorţişoară, precum şi cu sucul şi coaja rasă ale unei portocale proaspete. Îndulciţi cu miere;

* Înmuiaţi o batistă de hârtie în oţet, până se îmbibă toată, presăraţi pe ea piper negru proaspăt măcinat şi aşezaţi-o pe piept, faţa cu piper fiind îndreptată în jos. Rămâneţi în repaos 20 de minute, după care vă puteţi şterge pielea cu un prosop cald;

* Sfecla şi hreanul eliberează sinusurile înfundate: beţi zilnic 1/4 l suc de sfeclă roşie, mâncând alături 20 g de hrean ras chiar atunci. Pigmentul betanină, conţinut în sfeclă, ajută la desprinderea bacteriilor fixate pe mucoase. Uleiurile volatile din hrean neutralizează germenii.