Postul, un bun prilej pentru detoxifierea organismului

* Fără a fi o indicaţie medicală nutriţională, postul creştin aduce certe beneficii, important fiind ca el să fie ţinut de oameni sănătoşi *

Restricţiile din această perioadă nu se adresează doar alimentelor de origine animală, ci şi unor vicii precum consumul de alcool sau tutun. Postul ajută la revitalizarea organismului, la normalizarea  tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului, dând luminozitate tenului, energie şi vitalitate.

Alte beneficii pentru sănătate

O alimentaţie fără produse de origine animală scade procesele de fermentaţie şi de putrefacţie din intestin, ceea ce are drept consecinţă reducerea populaţiei de microbi şi a toxinelor din tubul digestiv. Consumul crescut de alimente bogate în fibre contribuie de asemenea la curăţarea intestinului şi asigură o mai bună funcţionare a tubului digestiv. Consumul mare de lichide (apă, ceaiuri, supe) hidratează organismul, măreşte diureza şi detoxificarea.

În lipsa cărnii, a produselor lactate şi a ouălor, se observă şi o curăţare lentă a ficatului şi a vezicii biliare, ficatul fiind cel care metabolizează toate principiile alimentare absorbite din intestin, iar vezica biliară locul de depozitare al sucurilor reziduale din ficat.

În Post, circulaţia sanguină va fi mult mai bună, iar sângele va putea transporta mai uşor hormonii, enzimele, antioxidanţii şi, mai ales, oxigenul, necesar tuturor celulelor şi ţesuturilor.

Postul, recomandat persoanelor sănătoase
O atenţie deosebită în post trebuie acordată prevenirii acumulării unui surplus ponderal, indicată fiind evitarea consumării în exces a pâinii, cartofilor, ciocolatei, nucilor, fasolei, sau a diverselor tipuri de foietaj. 
Postul creştin este o practică recomandată cu precădere persoanelor sănătoase. Chiar şi în cazul acestora se consideră că uneori postul este relativ contraindicat, exemplele următoare fiind elocvente:

- gravidelor în trimestrul III de sarcină nu le este indicat postul total, ci maxim o restricţie la dieta ovo-lacto-vegetariană, pentru a acoperi necesarul proteic crescut în această perioadă;

- în cazul lucrătorilor care depun efort fizic intens, cărora regimul strict vegetarian nu le aduce un aport caloric suficient;

- persoanelor care au suferit de anorexie sau bulimie nu le este benefic postul, la fel şi celor cu  imunitate scăzută.

„Persoanele ce sunt în evidenţă cu anumite afecţiuni trebuie să-şi stabilească principiile alimentare din timpul Postului împreună cu medicul curant sau cu cel nutriţionist”, punctează dr. Dorina Mandanac, medic specialist medicină de familie.

Imunitatea, scăzută în timpul postului

În afara beneficiilor aduse de o alimentaţie cu caracter detoxifiant, trebuie luat în calcul faptul că există boli care se agravează în perioada de post, astfel fiind cazul TBC-ului sau a problemelor gastro-intestinale. Se constată o creştere a cazurilor de tuberculoză în perioada postului, datorită faptului că organismul pierde din imunitate. În aceeaşi perioadă, organismul este mai supus riscului de infecţii decât în mod obişnuit. Tot organismul este privat de proteine animale care au un rol important pentru omul sănătos şi o valoare mai mare decât proteinele vegetale, acestea din urmă nereuşind să le substituie pe cele animale. Cele mai bune proteine vegetale se găsesc în ciuperci - ce ar trebui să facă parte din meniurile de post cât mai frecvent. Un organism sănătos poate suporta perioada de post fără probleme şi pentru a fi sigur că poate fi trecută cu bine această perioadă, trebuie ca alimentaţia să fie cât mai variată.

Dieta de post
Alimentele recomandate în post sunt: fasole, ciuperci, alune, mazăre şi soia (cele mai bune surse de proteine vegetale), legume proaspete cu frunze verzi (salata verde), tofu, seminţe de susan, smochine şi broccoli (surse vegetale de calciu), cereale integrale, orez nedecorticat, paste din făină integrală, cartofi (fierti sau copţi), nuci şi seminţe şi, cel mai important, fructe şi legume proaspete care conţin enzime, vitamine şi minerale.
Surse bune de energie, în perioada postului, sunt şi fructele uscate, care nu numai că potolesc foamea rapid, dar sunt şi o sursă excelentă de potasiu, calciu, fier, seleniu, vitamine A, B1, B2, C. Singura vitamină pe care alimentaţia vegetariană nu o poate asigura este vitamina B12 însă, de regula, depozitele hepatice sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi necesarul din această perioadă.

Analizele nutriţionale ale mâncărurilor de post dovedesc faptul că necesarul zilnic de calorii este asigurat. Spre exemplu, o porţie de borş de zarzavat, care conţine ceapă, morcov, cartof, păstârnac, ţelină şi pătrunjel, are 431 calorii, iar o porţie de ciorbă de fasole verde, care conţine morcov, fasole verde, ceapă, rădăcină de pătrunjel, bulion şi ardei gras, are 729 calorii. Unul dintre aceste feluri de mâncare ar putea fi aperitivul dintr-o zi de post. La felul doi, puteţi servi o mâncare de fasole verde care are 860 calorii, o tocană de cartofi, care are 1.231 de calorii sau pilaf sârbesc - 1.570 calorii.

Combinarea alimentelor, foarte importantă
Postul nu presupune doar o alimentaţie lipsită de "dulce" - adică produse animale - ci şi o dietă bine echilibrată. În concepţia tradiţională chineză, o dietă echilibrată presupune combinarea, la fiecare masă, a alimentelor acre, amărui, dulci, picante şi sărate. Trebuie subliniat că fiecare din aceste tipuri de alimente are un rol benefic asupra sănătăţii, dar, în acelaşi timp, pot fi dăunătoare dacă sunt consumate în exces. Astfel, excesul de alimente acre poate afecta splina, stomacul, musculatura sau cavitatea bucală (stomatite, afte); excesul de alimente amare poate tulbura aparatul respirator, intestinul gros (diaree), pielea şi părul; cele dulci pot provoca boli ale rinichilor, vezicii urinare sau ale sistemului osteo-articular; cele picante, în exces, pot afecta ficatul, colecistul, ochii sau tendoanele, în vreme ce excesul de alimente sărate va ataca sistemul cardio-vascular şi intestinul subţire.
Efectele alimentelor de post asupra organismului
În această perioadă, când e indicat să mâncaţi din belşug fructe şi legume, e bine să cunoaşteţi câteva proprietăţi esenţiale ale lor:
- ceapa, usturoiul, ridichile şi prazul conţin un antibiotic natural, alicina - care nu afectează flora microbiană, dar este capabil să distrugă germenii patogeni;
- usturoiul şi ceapa diluează sângele şi descongestionează;
- morcovii, bogaţi în betacaroten, împiedică formarea depozitelor pe pereţii arteriali, prevenind ateroscleroza. Ei reglează digestia, ajută ficatul, întăresc vederea şi vă fac pielea mai moale şi mai frumoasă;
- ţelina este un bun stimulator al suprarenalelor, întărind astfel sistemul imunitar;
- soia sub toate formele este extrem de bogată în fibre şi protejează. Fibrele au un rol esenţial în regularizarea digestiei;
- cartofii, pe lângă vitamina C şi săruri minerale, sunt bogaţi în fibre;
- spanacul este un bun “curăţitor” al intestinelor, numindu-se şi “mătura” intestinului;
- nucile contribuie la scăderea colesterolului şi la creşterea puterii de concentrare;
- două mere pe zi scad colesterolul;
- conopida şi broccoli neutralizează subsţantele cancerigene din alimente;
- lămâile şi kiwi conţin multă vitamina C;
- uleiul de măsline este unul dintre cei mai buni agenţi naturali de prevenire şi combatere a bolilor de inimă. Este excelent pentru salate.

Tot în timpul postului este bine să se consume doi litri şi jumătate lichide pe zi (apă plată, ceaiuri, supe etc), pentru o bună hidratare a celulelor corpului şi pentru a ajuta la eliminarea toxinelor.