marți, 6 septembrie 2011

Alimentele "vii", esenţiale pentru sănătate

* Ele cresc vitalitatea, întăresc sistemul imunitar, reglează greutatea şi încetinesc procesul de îmbătrânire *

Au un asemenea efect deoarece alimentele “vii” abundă în vitamine şi minerale, conţin o cantitate suficientă de proteine şi au foarte puţine calorii. În plus, “sunt bogate în carbohidraţi cu digestie lentă - care sporesc energia - şi, pentru că alimentele vii sunt în general foarte bogate în apă, ele reprezintă modul ideal de detoxifiere a organismului. De asemenea, sunt bogate în fibre", explica dr. Gillian McKeith, medic nutriţionist recunoscut la nivel internaţional în cartea sa, "Hrana vie pentru sănătate".

Enzimele, principalul atu al alimentelor crude şi proaspete

Elementul cu adevărat remarcabil pe care îl conţin alimentele “vii”, în special cele neprelucrate, sunt enzimele, specifică în cartea sa celebra nutriţionistă. "Enzimele, întâlnite în toate organismele vii, sunt molecule de proteine care digeră hrana, descompunând-o în fragmente suficient de mici încât să treacă în sange prin porii minusculi ai intestinelor. Ele reprezintă clasa muncitoare a organismului", explică nutriţionistul citat de eva.ro, care mai precizează că pe lângă acţiunea de digerare a hranei, enzimele au rolul de a distruge toxinele, de a descompune grăsimile şi celuloza şi de a metaboliza amidonul şi proteinele. Dr. Gillian McKeith mai precizează în cartea sa şi care sunt cele mai întâlnite simptome care anunţă o lipsă a enzimelor, pentru a şti când trebuie să luăm măsuri de “remediere”: indigestia; malabsorbţia; arsuri stomacale; râgâit; gaze; balonare; crampe; constipaţie; sindromul de colon iritabil; oboseală cronică.

Alimente "vii" de top

Potrivit dr. Gillian McKeith, există 12 alimente care nu trebuie să lipsească din alimentaţia noastră:

1. Germenii sunt bogaţi în enzime, enzime antioxidante, elemente antiîmbătrânire, vitamine, minerale, aminoacizi, clorofilă, proteine complete, fibre şi pigmenţi. Au rolul de a îmbunătăţi digestia, dau vitalitate, energie, întăresc organismul şi oferă protecţie împotriva radicalilor liberi;

2. Meiul este bogat în fier, magneziu, potasiu, siliciu, complexul vitaminic B şi vitamina E. Are rolul de a ajuta digestia, îmbunătăţind asimilarea substanţelor nutritive. De asemenea, îndepărtează acidul în exces şi împiedică dezvoltarea ciupercilor;

3. Lucerna conţine o cantitate mare de enzime digestive şi bioflavonoide, vitamine, minerale, aminoacizi şi de patru ori mai multă vitamina C decât majoritatea citricelor. Are rolul de a regla problemele digestive, arsurile stomacale, gazele, balonarea, malabsorbţia, favorizând descompunerea grăsimilor, a celulozei şi a amidonului;

4. Aloe vera este bogată în steroli vegetali, aminoacizi şi polizaharide. Are rolul de a reface ţesuturile deteriorate, reduce inflamaţiile şi ajută digestia;

5. Orzul verde conţine antioxidanţi puternici şi multe proteine uşor asimilabile în comparaţie cu cele din carne. Are rolul de a îmbunătăţi nivelul energetic şi rezistenţa, protejează ţesuturile şi înlătură din corp substanţele poluante;

6. Seminţele de in conţin un echilibru perfect între acizii graşi esenţiali omega-3 şi omega-6. Au rolul de a regla greutatea corporală şi funcţiile intestinale, reduc colesterolul, îmbunătăţesc tonusul pielii, imunitatea şi reproducerea;

7. Pătrunjelul are mari cantităţi de betacaroten, vitamina B12, clorofilă, calciu, mai multă vitamina C decât citricele. Are rolul de a ajuta mecanismele de apărare ale corpului, suprimă bacteriile dăunătoare şi întăreşte imunitatea;

8. Algele marine constituie sursa cea mai uşor digerabilă de minerale, având un rol esenţial în îmbunătăţirea digestiei şi asimilarea substanţelor nutritive. De asemenea, ajută la menţinerea unei greutăţi constante;

9. Ştevia conţine proteine, fibre, carbohidraţi complecşi şi vitamine. Are rolul de a înlătura pofta de dulciuri şi de a controla apetitul alimentar;

10. Floarea soarelui este bogată în acizi graşi esenţiali, vitaminele A, E, D şi complexul B, zinc, fier, calciu, mangan, fosfor, proteine şi substante lipotrope. Seminţele crude de floarea soarelui sunt considerate cel mai bun "stimulent" energetic;

11. Algele sălbatice verzi-albastre conţin aproape orice element nutritiv cunoscut şi au rolul de a îmbunătăţi memoria, imunitatea, vitalitatea, ajutând la îndepărtarea bacteriilor nesănătoase, a patogenilor, a bacteriilor, viruşilor, răcelilor şi gripelor;

12. Quinoa este considerată cea mai puternică proteină, mai folositoare decât cele care se găsesc în carne, având în conţinutul ei toţi aminoacizii esenţiali. De asemenea, este o bună sursă de calciu, mult mai uşor asimilabil decât cel din lapte. Are rolul de a întări oasele, creşte performanţele sexuale.

Renunţaţi la fierbere şi prăjire, cât mai des

- Pentru o stare de sănătate mulţumitoare, consumaţi mai multe salate şi mai multe legume, nuci şi fructe de pădure. Creşteţi consumul de broccoli, sfeclă roşie, avocado şi afine;

- Preparaţi zilnic, cu ajutorul storcătorului, sucuri proaspete de fructe şi legume. Acestea reprezintă cea mai bună modalitate de introducere în organism a alimentelor vii, se menţionează pe InfoSanatate. Încercaţi să vă preparaţi singuri suc de grâu încolţit. Se pare că enzimele pe care acesta le conţine ne ajută atunci când organsimul nostru este suprasolicitat, permiţând refacerea acestuia. Clorofila are o acţiune deosebită, detoxifiind sângele şi regenerându-l, în acelaşi timp;

- Seminţele germinate conţin minerale, vitamine şi alte substanţe nutritive concentrate precum provitamina A, complexul de vitamine B, vitaminele C şi E, elemente precum calciu, fier, magneziu, potasiu, seleniu şi zinc, clorofilă – “sângele verde” şi enzime antioxidante. Adăugaţi 1-3 linguri de seminţe într-un borcan de aprox. 800 ml, acoperiţi seminţele cu apă şi lăsaţi peste noapte. A doua zi, acoperiţi borcanul cu un tifon pe care îl prindeţi cu elastic de gura borcanului şi scurgeţi apa. Timp de 3 zile, clătiţi de 2 ori pe zi seminţele cu apă (scurgeţi-o prin tifon de fiecare dată; nu lăsaţi apa în borcan, ci numai seminţele). În aproximativ 3 zile, seminţele ajung la cca. 2 cm. şi pot fi consumate. Nu toate tipurile de seminţe sunt comestibile şi este important ca germenii consumaţi să fie selecţionaţi şi combinaţi astfel încât să aducă organismului exact substanţele de care are nevoie, în proporţiile corecte. Puteţi consumaţi orice cantitate de seminţe germinate. Acestea sunt mici “bombe nutritive” pline de vitaminele, acizii graşi, proteinele, mineralele şi enzimele de care o plantă are nevoie pentru a se dezvolta. Germenii de grâu înmuguriţi conţin cu 90% mai multă vitamină B3 decât cei neînmuguriţi. Pentru rezultate optime, consumaţi o gamă cât mai variată, adăugându-i în salate sau în sandviciuri;

- Consumaţi alimente fermentate, cum ar fi laptele bătut, varza acră etc. Mâncarea fermentată de bacterii este mai uşor de digerat şi este mai nutritivă. De exemplu, varza acră este mai digerabilă decât varza crudă şi conţine mai multe vitamine;

- Lăsaţi la înmuiat în apă, peste noapte, nuci, alune sau migdale şi adăugaţi-le cerealelor pe care le consumaţi dimineaţa. Acest procedeu activează enzimele şi elementele nutritive pe care le conţin, făcându-le mai uşor de digerat.