Astmul este boala cronică cea mai răspândită la copii. Predispoziţia la alergii şi la astm este ereditară, boala apărând deseori la mai mulţi membri din aceeaşi familie. Totodată, este probabil ca mai multe gene să fie responsabile de această predispoziţie şi ca factorii de mediu să joace un rol important în apariţia bolii. “În ultimii ani, numărul de cazuri de astm a crescut, atât la adulţi cât şi la copiii, poate şi pentru că avem mai multe metode pentru a le diagnostica. Ne confruntăm cu din ce în ce mai mulţi alergeni, iar mulţi copii nu au, de mici, asigurat un microclimat corespunzător. Mamele ar trebui să acorde multă atenţie imunoprofilaxiei şi protecţiei celor mici. Să-i ducă la mare, să înoate şi să stea la soare, sau în saline. Foarte importante sunt şi exerciţiile fizice. În momentul în care văd copilul că strănută, îi curge nasul sau îi lăcrimează ochii, nu antibioticele sunt soluţia, ci un consult medical. Părinţii mai trebuie să ştie că puţini copii dezvoltă astm din prima, e o boală care apare în timp”, subliniază dr. Doina Darie, medic primar medicină de familie.
Profilaxie şi tratament
Bolnavii de astm trebuie să evite inhalarea de alergeni, mai exact să îndepărteze animalele care provoacă reacţii alergice şi să ia măsurile ce se impun pentru reducerea cantităţii de praf în camera. Orice persoană astmatică trebuie să aibă la îndemână medicamente care provoacă o dilatare bronşică rapidă, numite bronhodilatatoare. Acestea trebuie inhalate de fiecare dată când apar probleme respiratorii. Ele acţionează în câteva minute. Alte medicamente utilizate sunt antiinflamatoarele - în principal inhalatoare pe bază de corticoizi. Există diferite aparate de inhalare ce permit administrarea medicamentelor moderne contra astmului: aerosoli, inhalatori pudră şi, mai rar, aparate de inhalat electrice prevăzute cu compresoare. Toate aceste metode permit absorbţia medicamentelor prin inhalare.
Alegerea profesiei, împreună cu medicul
Tinerilor suferinzi de astm alergic le este recomandat să se consulte cu medicul lor înainte de a alege un loc de muncă, în scopul de a afla dacă acesta corespunde sau nu persoanelor astmatice sau alergice. Există meserii care expun oamenii inhalării de substanţe ce pot provoca astmul sau îl pot agrava, pe care persoanele alergice trebuie să le evite. Totuşi, locul de muncă şi caracteristicile muncii sunt în continuă evoluţie. Materialele folosite se schimbă şi echipamentele destinate evitării expunerii la factori alergeni se perfecţionează. Dacă e cazul, medicul de familie va lua legătura cu un medic de la locul de muncă pentru obţinerea unor informaţii detaliate. Împreună, pot găsi soluţiile cele mai bune.
Tratamentul balnear, recomandat
Se indică altitudinea medie sau înaltă, în localităţi lipsite de alergeni, având curenţi uşori de aer şi fără vânturi puternice. Sub formă de inhalaţii şi gargarisme sunt indicate apele sulfuroase, oligometalice şi alcaline-clorurate-carbogazoase. Staţiunile recomandate sunt Govora, Slănic-Moldova, Eforie. E de reţinut că prevenirea unor noi crize (deci lupta pentru vindecarea de fond a bolii) trebuie să înceapă cu remedii naturale (homeopatie, balneofizioclimatologie, fitoterapie) şi cu întărirea capacităţii imunologice de apărare prin hiposensibilizare specifică (într-un serviciu de alergologie).
Modalităţi pentru a normaliza respiraţia
1. Puteţi face inhalaţii cu frunze de mentă. Rezultatele sunt execelente, dacă ne gândim că vaporii degajaţi de această plantă relaxează bronhiile. În apa clocotită turnată peste plantă puteţi adăuga şi 4-5 picături de ulei esenţial de mentă, ceea ce va potenţa efectul benefic al tratamentului;
2. Compresele sunt şi ele de ajutor. Se pun frunze de varză pe piept şi pe zona gâtului. Se pot pune pe spate cataplasme cu ridichi negre rase sau cu un amestec realizat din următoarele plante mărunţite şi fierte 10 minute în apă: coada-calului, patlagină, nalbă, gălbenele, tătăneasa, plămânărica. Cataplasma astfel obţinută se aşează pe regiunea sternului şi ficatului;
3. Cura cu ouă de prepeliţă este şi ea binevenită. Se face cu 240 de ouă, câte 5 în fiecare dimineaţă, băute crude şi pe stomacul gol, după care două ore nu se mănâncă nimic. Pe perioada tratamentului nu se va consuma sub nicio formă alcool;
4. Gimnastica respiratorie ajută şi ea destul de mult; se execută 5-6 respiraţii adânci, de câteva ori pe zi, accentul căzând pe expiratie, care trebuie să fie de două până la patru ori mai lungă decât inspiraţia (gândiţi-vă că exista unghere în plămânii noştri unde aerul nu a mai fost împrospătat de 5 ani!);
5. Acupunctura, presopunctura şi hipnoza sunt alte mijloace de prevenire a crizelor dispneice, însă pentru acestea este indicat să apelaţi la specialişti.
De evitat
Astmaticii sunt bolnavi alergici, deci trebuie avută o grijă sporită la factorii (plante, alimente, medicamente etc) cu potenţial alergen (mierea, prin polenul pe care îl conţine, teiul, socul, vitaminele, antibioticele, antipireticele – gen piramidon etc). Toate acestea pot genera crize de sufocare. Tocmai de aceea nu se vor administra în timpul crizelor astmatice sucuri de legume sau fructe, cu excepţia celor din legume verzi (fasole verde, varză dulce, salată, broccoli); ele se vor administra diluate şi nesărate. Tot legat de hrană, evitaţi alimentele gătite sau gătite excesiv, întrucât ele îşi pierd enzimele, vitaminele şi mineralele în stare naturala prin supunerea proceselor termice. Ori, exact aceste substanţe sunt cele ce conferă rezistenţa la poluanţi, streptococi, stafilococi, microbi, viruşi, radiaţii ionizante.
Fumatul este interzis cu desăvârşire! E bine să ştiţi şi dacă sunteţi fumător şi, mai ales, dacă nu sunteţi, că fumul de tutun este considerat a fi "criminalul perfect", asta deoarece un milimetru cub conţine 5 miliarde de particule, adică mult mai mult decât cea mai poluată atmosferă urbană existentă.
Soluţii naturiste pentru astm
O serie de plante cu acţiune antispastică sunt indicate ca tratament adjuvant:
* Isopul se administrează ca infuzie, din 20 grame frunze şi inflorescenţe la un litru de apă; se beau 2-3 căni pe zi;
* Trei fraţi pătaţi se indică pentru acţiunea sa antialergică şi depurativă; se foloseşte sub formă de infuzie preparată din 30 grame plantă la un litru de apă. Se beau 3-4 căni pe zi;
* Cimbrişorul de câmp are acţiune antispastică şi antiseptică la nivelul căilor respiratorii; se utilizează o infuzie din 10-20 grame la un litru de apă; se consumă 3 căni pe zi;
* Levănţica se indică în tusea spasmodică, care determină şi crize de sufocare; se prepară o infuzie din 10-15 grame flori la un litru de apă, din care se beau două căni pe zi;
* Ventrilica calmează crizele de tuse uscată care apar la un astmatic; se administrează infuzii din 30 grame plantă la un litru de apă; se consumă 3 căni pe zi după fiecare masă;
* Infuzia de turiţă-mare se remarcă prin calitatea de a potoli şi a rări crizele dispneice; o linguriţă de plantă se opăreşte cu o cană de apă clocotită şi se lasă la infuzat 10 minute; se bea o cană pe zi;
* Prin acelaşi procedeu se obţine infuzia de lumânărică, cu deosebirea că trebuie băute 3 căni pe zi şi că se strecoară bine, deoarece planta conţine nişte perişori ce pot irita esofagul.
Trebuie avut în vedere faptul că o criză de astm bronşic nu poate fi tratată (rapid, energic) cu procedee naturiste; este absolut obligatoriu să se intervină cu medicamente clasice, alopate, pentru a nu se ajunge în dificila situaţie de stare de rău astmic.