Psihiatrii londonezi şi-au exprimat printre primii îngrijorarea faţă de faptul că din ce în ce mai multi pacienţi încearcă să se vindece de boala numită "Înternet". Ei credeau, încă de acum doi ani, că dependenţa de browser a devenit deja o boală clinică.10% din utilizatorii de internet au devenit deja dependenţi, spunea medicul Jerald Block, citat de www.newkerala.com. Studiile precedente au arătat că utilizatorii fideli ai Internetului sunt persoane cu o educaţie superioară şi cu venituri peste medie.
Cum ajungem dependenţi de Internet?
Pentru unii, navigarea pe Internet se transformă din nevoie în obsesie. Realitatea virtuală înlocuieşte treptat viaţa reală, prietenii fantomatici de pe net devin, brusc, suflete - pereche, în timp ce activităţile de zi cu zi se transformă în rutină de nesuportat. Două exemple relatate de ziare.com vorbesc despre un bărbat de 30 de ani din China care, în septembrie 2007, a murit într-un Internet Cafe, după 72 de ore de jucat continuu un joc online. Un caz similar fusese semnalat cu doi ani înainte, în Coreea de Sud, când un alt bărbat a decedat după ce a jucat timp de 50 de ore Starcraft, tot într-un Internet Cafe.
Criterii pentru identificarea dependenţei de net
1. Sunteţi preocupat de Internet (vă gândiţi des la ce aţi făcut mai devreme pe net sau anticipaţi următoarea sesiune online);
2. Simţiţi nevoia de a folosi Internetul un timp tot mai îndelungat;
3. Aţi făcut în mod repetat şi fără succes eforturi de a reduce utilizarea Internetului;
4. Vă simţiţi neliniştit, prost dispus, deprimat sau iritabil când trebuie să ieşiţi de pe net;
5. Staţi mai mult online decât v-aţi propus;
6. Folosiţi Internetul ca o modalitate de a scăpa de problemele de zi cu zi;
7. V-aţi minţit familia sau prietenii ascunzându-le preocuparea dumneavoastră tot mai intensă pentru Internet;
8. Aţi riscat pierderea unei relaţii importante, a locului de muncă sau a carierei din cauza Internetului.
Simptome şi semnale de alarmă
Fizic, simptomele utilizării excesive a Internetului se manifestă prin dureri de cap, tulburări de atenţie, senzaţii de oboseală a ochilor, vedere înceţoşată, dureri la nivelul muşchilor gâtului şi umerilor.
Semnale de alarmă în utilizarea excesivă a Internetului pot fi:
1. Modificări ale stilului de viaţă, pentru a putea petrece cât mai mult timp pe net;
2. Scăderea activităţii fizice;
3. Dezinteres faţă de propria sănătate;
4. Renunţarea la activităţi importante, pentru a rămâne mai mult timp pe net;
5. Privarea de somn sau schimbări în ritmul somnului, în acelaşi scop;
6. Scăderea drastică a activităţii de socializare, rezultatul fiind înstrăinarea prietenilor;
7. Neglijarea treptată a familiei;
8. Dorinşa de a petrece tot mai mult timp online;
9. Neglijarea locului de muncă şi a obligaţiilor personale.
Efectul de dezinhibare online
Este binecunoscut faptul că oamenii spun şi fac lucruri în spaţiul virtual, pe care nu le-ar face într-o relaţionare faţă în faţă. Pe net sunt mai relaxaţi, mai dezinhibaţi şi astfel se exprimă mai liber. Acest efect de dezinhibare este de două feluri. Unii împărtăşesc lucruri extrem de personale, emoţii profunde, temeri sau dorinţe. Specialiştii numesc această dezinhibiţie benignă. Există însă şi o “dezinhibiţie toxică”, ce se manifestă prin limbaj obscen, manie, ură şi chiar ameninţări, prin explorarea site-urilor pornografice sau a celor care prezintă violenţa explicită, locuri pe care aceşti oameni nu le-ar vizita în realitate.
Centre de tratament pentru dependentii de calculator
Criterii pentru identificarea dependenţei de net
1. Sunteţi preocupat de Internet (vă gândiţi des la ce aţi făcut mai devreme pe net sau anticipaţi următoarea sesiune online);
2. Simţiţi nevoia de a folosi Internetul un timp tot mai îndelungat;
3. Aţi făcut în mod repetat şi fără succes eforturi de a reduce utilizarea Internetului;
4. Vă simţiţi neliniştit, prost dispus, deprimat sau iritabil când trebuie să ieşiţi de pe net;
5. Staţi mai mult online decât v-aţi propus;
6. Folosiţi Internetul ca o modalitate de a scăpa de problemele de zi cu zi;
7. V-aţi minţit familia sau prietenii ascunzându-le preocuparea dumneavoastră tot mai intensă pentru Internet;
8. Aţi riscat pierderea unei relaţii importante, a locului de muncă sau a carierei din cauza Internetului.
Simptome şi semnale de alarmă
Fizic, simptomele utilizării excesive a Internetului se manifestă prin dureri de cap, tulburări de atenţie, senzaţii de oboseală a ochilor, vedere înceţoşată, dureri la nivelul muşchilor gâtului şi umerilor.
Semnale de alarmă în utilizarea excesivă a Internetului pot fi:
1. Modificări ale stilului de viaţă, pentru a putea petrece cât mai mult timp pe net;
2. Scăderea activităţii fizice;
3. Dezinteres faţă de propria sănătate;
4. Renunţarea la activităţi importante, pentru a rămâne mai mult timp pe net;
5. Privarea de somn sau schimbări în ritmul somnului, în acelaşi scop;
6. Scăderea drastică a activităţii de socializare, rezultatul fiind înstrăinarea prietenilor;
7. Neglijarea treptată a familiei;
8. Dorinşa de a petrece tot mai mult timp online;
9. Neglijarea locului de muncă şi a obligaţiilor personale.
Efectul de dezinhibare online
Este binecunoscut faptul că oamenii spun şi fac lucruri în spaţiul virtual, pe care nu le-ar face într-o relaţionare faţă în faţă. Pe net sunt mai relaxaţi, mai dezinhibaţi şi astfel se exprimă mai liber. Acest efect de dezinhibare este de două feluri. Unii împărtăşesc lucruri extrem de personale, emoţii profunde, temeri sau dorinţe. Specialiştii numesc această dezinhibiţie benignă. Există însă şi o “dezinhibiţie toxică”, ce se manifestă prin limbaj obscen, manie, ură şi chiar ameninţări, prin explorarea site-urilor pornografice sau a celor care prezintă violenţa explicită, locuri pe care aceşti oameni nu le-ar vizita în realitate.
Centre de tratament pentru dependentii de calculator
Keith Bakker este fondatorul primului centru din Europa în care se tratează dependenţa de jocuri pe calculator, informează BBC. De la deschiderea centrului în 2006, sute de persoane au apelat la serviciile Smith&Jones din Amsterdam pentru a scăpa de viciul calculatorului.
Clinica îşi schimbă metodele de tratament în funcţie de cât de afectat este cel care cere ajutor şi în mare parte gamingul compulsiv este abordat ca o problema socială, nu psihică. Prin metodele tradiţionale de abstinenţă, clinica a avut succese mari cu persoanele care cu toate că obişnuiau să consume alcool sau tutun, arătând astfel şi un altfel de dependenţă, au scăpat de calculator şi au încetat să îl mai considere o necesitate acută.
Cu toate acestea, Keith Bakker este de părere că metodele de consiliere dau rezultate doar în 10% din cazuri. Pentru 90% din dependenti, metodele clasice nu mai sunt de actualitate. Pentru ei, clinica Smith&Jones impune programe ce conţin activităţi bazate pe comunicare şi reintegrare în societate.
Clinica îşi schimbă metodele de tratament în funcţie de cât de afectat este cel care cere ajutor şi în mare parte gamingul compulsiv este abordat ca o problema socială, nu psihică. Prin metodele tradiţionale de abstinenţă, clinica a avut succese mari cu persoanele care cu toate că obişnuiau să consume alcool sau tutun, arătând astfel şi un altfel de dependenţă, au scăpat de calculator şi au încetat să îl mai considere o necesitate acută.
Cu toate acestea, Keith Bakker este de părere că metodele de consiliere dau rezultate doar în 10% din cazuri. Pentru 90% din dependenti, metodele clasice nu mai sunt de actualitate. Pentru ei, clinica Smith&Jones impune programe ce conţin activităţi bazate pe comunicare şi reintegrare în societate.
Reabilitare pe bani grei
În vara anului trecut, era anunţată deschiderea unei instituţii de reabilitare a dependenţilor de Internet la doar câţiva kilometri de campusul Microsoft, costul tratamentului/persoană fiind estimat la 14.500 de dolari. Responsabilul instituţiei de reabilitare a dependenţei legate de mediul online spunea că misiunea centrului este aceea de a-i reconecta la realitate pe tinerii care petrec multe ore pe zi în faţa calculatorului, informa Gandul.
Tratamentul se desfăşoară timp de şase săptămâni, în care pacienţii sunt ţinuţi departe de jocurile video şi sunt supuşi unor programe de relaxare prin sport în aer liber. Tot aici se încearcă obişnuirea pacienţilor cu un stil de viaţă sănătos. De asemenea, dependenţii de Internet mai beneficiază de consiliere profesională şi psihologică.
În Belgia, la fel ca în Olanda, dependenţa de Internet este tratată din 2006 în instituţii specializate, iar în Franţa există un centru de reabilitare a dependenţilor de jocuri video şi Internet, înfiinţat în 2008 în oraşul Nantes, din vestul Franţei.
Tratamentul se desfăşoară timp de şase săptămâni, în care pacienţii sunt ţinuţi departe de jocurile video şi sunt supuşi unor programe de relaxare prin sport în aer liber. Tot aici se încearcă obişnuirea pacienţilor cu un stil de viaţă sănătos. De asemenea, dependenţii de Internet mai beneficiază de consiliere profesională şi psihologică.
În Belgia, la fel ca în Olanda, dependenţa de Internet este tratată din 2006 în instituţii specializate, iar în Franţa există un centru de reabilitare a dependenţilor de jocuri video şi Internet, înfiinţat în 2008 în oraşul Nantes, din vestul Franţei.
5 metode de a preveni dependenţa copiilor de jocurile video
Studiile arată că tot mai mulţi copii petrec ore în şir în compania personajelor virtuale, iar specialiştii spun că acest lucru le afectează serios dezvoltarea psihologică pe termen lung, scrie Game Pro. Cum trebuie să procedeze părinţii? Există metode de a ţine sub control acest fenomen? Răspunsul este afirmativ.
1. Folosiţi-vă de jocurile obişnuite
Dependenţa de jocurile video apare în momentul în care copilul nu este stimulat să aleagă şi alte modalităţi de distracţie şi de relaţionare socială. Arătaţi-le celor mici că şi alte jocuri pot fi cel puţin la fel de interesante şi pot crea satisfacţii similare. Încurajaţi-i în special să practice diverse sporturi de echipă şi să petreacă tot mai mult timp în aer liber;
2. Răsplătiţi-i;
Televiziunea şi jocurile video sau pe calculator reprezintă vicii majore cu care se pot confrunta copiii. Pentru a-i scăpa de ele, utilizaţi dulciurile sau alte modalităţi de răsplată în cazul în care cei mici se pot controla singuri şi pot sta departe de ispită. De asemenea, puteţi condiţiona joaca pe calculator sau uitatul la televizor de efectuarea altor activităţi. Veţi constata că timpul petrecut în faţa calculatorului sau a televizorului se va înjumătăţi;
3. Instituiţi un program strict
Introduceţi disciplina în viaţa celor mici, indiferent cât de greu vă este. Aceştia trebuie să ştie că există un timp pentru orice: pentru joacă, pentru lecţii, pentru masă sau pentru alte activităţi. Dependenta de jocuri se instalează doar dacă cei mici nu au un program riguros de viaţă;
4. Ieşiţi împreună
O plimbare în parc, o vizită la o familie de prieteni sau la bunici, o vizită la muzeu sau un spectacol de teatru sunt tot atât de multe şi de bune ocazii de a-i desprinde pe cei mici din faţa televizorului;
5. Discutaţi deschis
Fiţi sincer cu copiii şi discutaţi deschis despre problemele de sănătate pe care le pot avea dacă petrec atât de mult timp stând închişi în casă şi intrând în contact doar cu personaje imaginare. De asemenea, încercaţi să aflaţi de la ei care sunt motivele pentru care se refugiază în faţa televizorului. Ţine doar de dumneavoastră să îi ajutaţi să depăşească aceste probleme.
1. Folosiţi-vă de jocurile obişnuite
Dependenţa de jocurile video apare în momentul în care copilul nu este stimulat să aleagă şi alte modalităţi de distracţie şi de relaţionare socială. Arătaţi-le celor mici că şi alte jocuri pot fi cel puţin la fel de interesante şi pot crea satisfacţii similare. Încurajaţi-i în special să practice diverse sporturi de echipă şi să petreacă tot mai mult timp în aer liber;
2. Răsplătiţi-i;
Televiziunea şi jocurile video sau pe calculator reprezintă vicii majore cu care se pot confrunta copiii. Pentru a-i scăpa de ele, utilizaţi dulciurile sau alte modalităţi de răsplată în cazul în care cei mici se pot controla singuri şi pot sta departe de ispită. De asemenea, puteţi condiţiona joaca pe calculator sau uitatul la televizor de efectuarea altor activităţi. Veţi constata că timpul petrecut în faţa calculatorului sau a televizorului se va înjumătăţi;
3. Instituiţi un program strict
Introduceţi disciplina în viaţa celor mici, indiferent cât de greu vă este. Aceştia trebuie să ştie că există un timp pentru orice: pentru joacă, pentru lecţii, pentru masă sau pentru alte activităţi. Dependenta de jocuri se instalează doar dacă cei mici nu au un program riguros de viaţă;
4. Ieşiţi împreună
O plimbare în parc, o vizită la o familie de prieteni sau la bunici, o vizită la muzeu sau un spectacol de teatru sunt tot atât de multe şi de bune ocazii de a-i desprinde pe cei mici din faţa televizorului;
5. Discutaţi deschis
Fiţi sincer cu copiii şi discutaţi deschis despre problemele de sănătate pe care le pot avea dacă petrec atât de mult timp stând închişi în casă şi intrând în contact doar cu personaje imaginare. De asemenea, încercaţi să aflaţi de la ei care sunt motivele pentru care se refugiază în faţa televizorului. Ţine doar de dumneavoastră să îi ajutaţi să depăşească aceste probleme.
