* Mierea, polenul, ceara, lăptişorul de matcă, propolisul, veninul albinelor, dar şi alte produse ale stupului dau viaţă unei terapii tradiţionale, numită apiterapie *
Cel mai cunoscut dintre ele este mierea, des folosită datorită importantelor sale efecte terapeutice. Extrem de apreciata miere de salcâm are un gust plăcut, dulce, este vâscoasă şi fluidă şi nu prezintă semne de cristalizare când este proaspătă. Se cristalizează după 1,5 - 2 ani, dar nici atunci în totalitate. Mirosul mierii de salcâm este specific, numai că trebuie să fiţi atenţi că un miros pronunţat de salcâm este semn că mierea a fost falsificată, prin introducerea unei infuzii de flori de salcâm. Are efect de calmare a tusei, antiseptic, în tratamentul asteniei şi a nevrozelor.
Cel mai cunoscut dintre ele este mierea, des folosită datorită importantelor sale efecte terapeutice. Extrem de apreciata miere de salcâm are un gust plăcut, dulce, este vâscoasă şi fluidă şi nu prezintă semne de cristalizare când este proaspătă. Se cristalizează după 1,5 - 2 ani, dar nici atunci în totalitate. Mirosul mierii de salcâm este specific, numai că trebuie să fiţi atenţi că un miros pronunţat de salcâm este semn că mierea a fost falsificată, prin introducerea unei infuzii de flori de salcâm. Are efect de calmare a tusei, antiseptic, în tratamentul asteniei şi a nevrozelor.
Benefice pentru organism sunt şi:
- Mierea de salcâm galben japonez, ce este antihemoragică - micşorând timpul de coagulare şi reglând menstruaţia. Ea influenţează, de asemenea, funcţiile digestive;
- Mierea de tei păstrează aroma puternică a teiului şi are reflexe galben - portocalii. Este calmantă şi sedativă;
- Mierea de castan decongestionează ficatul şi prostata, favorizând circulaţia sanguină;
- Mierea de salcâm galben japonez, ce este antihemoragică - micşorând timpul de coagulare şi reglând menstruaţia. Ea influenţează, de asemenea, funcţiile digestive;
- Mierea de tei păstrează aroma puternică a teiului şi are reflexe galben - portocalii. Este calmantă şi sedativă;
- Mierea de castan decongestionează ficatul şi prostata, favorizând circulaţia sanguină;
- Mierea de măr este tonică şi antidiareică;
- Mierea de păpădie este depurativă şi uşor laxativă;
- Mierea de rapiţă este indicată în tratamentul local al ulcerelor varicoase;
- Mierea de mure este tonică şi antidiareică;
- Mierea de cimbrişor este antiseptică şi afrodisiacă.
Mierea este, în acelaşi timp, un aliment foarte sănătos. Ea se poate consuma ca atare sau ca adaos la ceai, lapte, alte băuturi, sub formă de tartine. Cu ajutorul mierii se pot prepara prăjituri perfect tolerabile, care, în opinia nutriţioniştilor, pot înlocui prăjiturile obişnuite, care sunt în general stimulatoare ale acidităţii.
Asupra aparatului cardiovascular mierea are un puternic rol de lubrifiant al vaselor de sânge, ajutând în acelaşi timp şi la optimizarea funcţionării cordului. Lăptişorul de matcă în amestec cu mierea are funcţii vasodilatatoare.
”Hrana reginei”
Un alt produs apicol des întrebuinţat este lăptişorul de matcă. Acesta reprezintă substanţa complexă produsă de albinele lucrătoare pentru a hrăni regina stupului (matca). Concentratul de nutrienţi, se menţionează pe sfaturimedicale.ro, îi permite reginei să supravieţuiască peste 5 ani, în timp ce durata medie de viaţă a unei albine lucrătoare este de doar 2-4 luni de zile. Lăptişorul de matcă conţine întregul complex al vitaminelor B, vitamina B5 (acidul pantotenic) şi vitamina B6 găsindu-se într-o concentraţie mai mare. Este, de asemenea, singura sursă naturală de acetilcolină. Lăptişorul de matcă mai conţine vitaminele A, C, D, E, minerale, enzime şi 18 tipuri de aminoacizi. Revigorează organismul, menţine starea de sănătate a oaselor, a musculaturii şi este un excelent tonic şi întăritor al sistemului imunitar. Este, de asemenea, un supliment deosebit pentru îmbunătăţirea performanţei sportive. El are efect benefic în ateroscleroză, disfuncţii sexuale, hematopatii, gastrite, în prevenirea astmului bronşic, este hepatoprotector şi vitaminizant. Mai mult, numeroase lucrări ştiinţifice au arătat eficacitatea lăptişorului de matcă în prevenirea instalării premature a tulburărilor de memorie, benefice în acest sens fiind vitamina E şi acetilcolina - conţinute de “hrana reginei”. Tratamentul de întreţinere cu lăptişor de matcă trebuie început imediat ce apar primele «găuri de memorie». Chiar dacă acestea sunt doar ocazionale, nu poate fi decât benefic. Este, de asemenea, foarte important ca aceste cure să fie suficient de prelungite şi regulate.
Prin conţinutul său în vitamine B, în vitamina E şi în fosfolipide precum şi în flavonoizi, polenul recoltat de albine şi păstura – derivatul său natural – exercită, la rândul lor, o acţiune remarcabilă asupra procesului de îmbătrânire aflat frecvent la originea pierderilor de memorie. Această valoroasă proprietate este explicată şi prin prezenţa unor importante cantităţi de acid glutamic în cele două produse - capabil să stimuleze activitatea neuronală.
Propolisul – veritabil antibiotic natural
Efectele bactericide ale propolisului se cunosc încă de la apariţia primelor scrieri istorice, grecii, romanii şi egiptenii antici utilizându-l în special pentru proprietatile sale curative asupra unor leziuni ale pielii. În ziua de azi, aceste proprietăţi au fost demonstrate ştiinţific. Este un antibiotic la fel de eficient ca streptomicina şi penicilina, administrate frecvent, de reţinut fiind că propolisul nu prezintă efecte adverse. Ca şi antibioticele obţinute industrial, are acţiune decisivă asupra unui mase de germeni, precum stafilococii, streptococii, dar şi alte bacterii.
Mierea este, în acelaşi timp, un aliment foarte sănătos. Ea se poate consuma ca atare sau ca adaos la ceai, lapte, alte băuturi, sub formă de tartine. Cu ajutorul mierii se pot prepara prăjituri perfect tolerabile, care, în opinia nutriţioniştilor, pot înlocui prăjiturile obişnuite, care sunt în general stimulatoare ale acidităţii.
Asupra aparatului cardiovascular mierea are un puternic rol de lubrifiant al vaselor de sânge, ajutând în acelaşi timp şi la optimizarea funcţionării cordului. Lăptişorul de matcă în amestec cu mierea are funcţii vasodilatatoare.
”Hrana reginei”
Un alt produs apicol des întrebuinţat este lăptişorul de matcă. Acesta reprezintă substanţa complexă produsă de albinele lucrătoare pentru a hrăni regina stupului (matca). Concentratul de nutrienţi, se menţionează pe sfaturimedicale.ro, îi permite reginei să supravieţuiască peste 5 ani, în timp ce durata medie de viaţă a unei albine lucrătoare este de doar 2-4 luni de zile. Lăptişorul de matcă conţine întregul complex al vitaminelor B, vitamina B5 (acidul pantotenic) şi vitamina B6 găsindu-se într-o concentraţie mai mare. Este, de asemenea, singura sursă naturală de acetilcolină. Lăptişorul de matcă mai conţine vitaminele A, C, D, E, minerale, enzime şi 18 tipuri de aminoacizi. Revigorează organismul, menţine starea de sănătate a oaselor, a musculaturii şi este un excelent tonic şi întăritor al sistemului imunitar. Este, de asemenea, un supliment deosebit pentru îmbunătăţirea performanţei sportive. El are efect benefic în ateroscleroză, disfuncţii sexuale, hematopatii, gastrite, în prevenirea astmului bronşic, este hepatoprotector şi vitaminizant. Mai mult, numeroase lucrări ştiinţifice au arătat eficacitatea lăptişorului de matcă în prevenirea instalării premature a tulburărilor de memorie, benefice în acest sens fiind vitamina E şi acetilcolina - conţinute de “hrana reginei”. Tratamentul de întreţinere cu lăptişor de matcă trebuie început imediat ce apar primele «găuri de memorie». Chiar dacă acestea sunt doar ocazionale, nu poate fi decât benefic. Este, de asemenea, foarte important ca aceste cure să fie suficient de prelungite şi regulate.
Prin conţinutul său în vitamine B, în vitamina E şi în fosfolipide precum şi în flavonoizi, polenul recoltat de albine şi păstura – derivatul său natural – exercită, la rândul lor, o acţiune remarcabilă asupra procesului de îmbătrânire aflat frecvent la originea pierderilor de memorie. Această valoroasă proprietate este explicată şi prin prezenţa unor importante cantităţi de acid glutamic în cele două produse - capabil să stimuleze activitatea neuronală.
Propolisul – veritabil antibiotic natural
Efectele bactericide ale propolisului se cunosc încă de la apariţia primelor scrieri istorice, grecii, romanii şi egiptenii antici utilizându-l în special pentru proprietatile sale curative asupra unor leziuni ale pielii. În ziua de azi, aceste proprietăţi au fost demonstrate ştiinţific. Este un antibiotic la fel de eficient ca streptomicina şi penicilina, administrate frecvent, de reţinut fiind că propolisul nu prezintă efecte adverse. Ca şi antibioticele obţinute industrial, are acţiune decisivă asupra unui mase de germeni, precum stafilococii, streptococii, dar şi alte bacterii.
Se consideră că efectul antibiotic al propolisului este datorat conţinutului ridicat de flavonoide (41 de tipuri). Flavonoidele mai au rol şi în creşterea părului, stimulează circulaţia sangvină. De asemenea, stimulează eliminarea bilei, a urinei şi secreţia endocrină, mai ales la nivelul glandei tiroide, pancreas, suprarenale - cu efect asupra întregului organism. Astfel, flavonoidele nu sunt doar substanţe cu efect antibiotic, ele dau rezultate bune şi în tratarea gastritei, a ulcerului, reumatismului, a răcelii şi gripei.
Datorită puternicei sale acţiuni anestezice şi anti-inflamatoare, propolisul poate diminua, în anumite cazuri, durerile cronice. Se recomandă administrarea acestuia pe cale internă.
Terapie cu venin
Practic, veninul este un produs toxic al albinelor, destinat duşmanilor stupului. Conţine substanţe neurotoxice şi corozive, ca acidul fosforic, acid formic, histidina, fosfataza D şi melitina, care produce inflamarea ţesutului în care a fost injectat veninul. În doze terapeutice, acelaşi venin poate avea efecte benefice, mai ales ca antiinflamator, motiv pentru care este folosit în tratamentul reumatismului.
Utilizarea veninului de albine pentru tratarea durerilor cronice datorate artritelor, tendinitelor, nevritelor, nevralgiilor şi traumatismelor, chiar dacă aceasta este încă controversată, a oferit rezultate încurajatoare în cazul a numeroase studii clinice. Apitoxina veninului de albine, scrie saptamana-medicala.blogspot.com, ajută la diminuarea durerilor şi, în general, nu provoacă efecte secundare indezirabile.
Terapie cu venin
Practic, veninul este un produs toxic al albinelor, destinat duşmanilor stupului. Conţine substanţe neurotoxice şi corozive, ca acidul fosforic, acid formic, histidina, fosfataza D şi melitina, care produce inflamarea ţesutului în care a fost injectat veninul. În doze terapeutice, acelaşi venin poate avea efecte benefice, mai ales ca antiinflamator, motiv pentru care este folosit în tratamentul reumatismului.
Utilizarea veninului de albine pentru tratarea durerilor cronice datorate artritelor, tendinitelor, nevritelor, nevralgiilor şi traumatismelor, chiar dacă aceasta este încă controversată, a oferit rezultate încurajatoare în cazul a numeroase studii clinice. Apitoxina veninului de albine, scrie saptamana-medicala.blogspot.com, ajută la diminuarea durerilor şi, în general, nu provoacă efecte secundare indezirabile.
Suport pentru sistemul imunitar
Apiterapia deţine numeroase soluţii ce pot ameliora sau chiar vindeca infecţiile respiratorii, fie ale căilor superioare (faringite, laringite, sinuzite, rinite) fie cele ale aparatului bronhopulmonar (bronşite, traheite, pneumonii). Puteţi încerca:
- O cură cu lăptişor de matcă: 600-900 mg sublingual, sub formă pură şi proaspătă, sau 200-300 mg capsule, care se înghit, dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 6 săptămâni. Cura se poate reînnoi la începutul fiecărui trimestru, dar mai ales în sezonul de toamnă, iarnă şi primăvara;
- Când simţiţi că vă prinde o răceală sau un guturai, încercaţi să beţi un grog. Iată reţeta: într-un pahar mare de sticlă, turnaţi un păhărel de rom, o lingură de miere, apoi apă fierbinte şi o felie de lămâie. Se consumă cât mai fierbinte;
- Pentru tratamentul durerilor de gât, răceli şi gripă, lăsaţi o linguriţă de miere să se topească în gură, asigurându-se astfel un bun pansament pentru gât. Acest lucru se face de patru ori pe zi. Apoi, timp de 30 de minute, nu mâncaţi şi nu beţi nimic;
- O doză zilnică de 500 mg de propolis (sub formă de capsule) sau echivalentul a 30 picături de tinctură de propolis, luate în monodoză cu suc de fructe şi vitamina C (circa 500 mg), sau în trei doze a câte 10 picături (dozele pot fi crescute până la 90 picături pe zi, în trei prize a câte 30 picături) pot contribui la întărirea sistemului imunitar.
