Cafeaua, prieten sau duşman

Marea majoritate ne începem ziua în faţa unei ceşti de cafea şi puţini dintre noi reuşim să ne limităm la o singură cafea pe zi. Fiind vorba de o licoare ce ţine de cotidian, numeroşi specialişti au încercat să afle dacă e benefică sau nu pentru organismul uman, rezultatele studiilor fiind, ades, contradictorii. În opinia specialiştilor, cafeina conţinută în cafea poate produce multe efecte, printre care:

* creşte nivelul zahărului din sânge (ceea ce dă senzaţia unei creşteri a disponibilului de energie);

* creşte nivelul grăsimilor sangvine;

* creşte tensiunea arterială;

* stimulează sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihnă)

* bătăi cardiace neregulate;

* creşte pierderea urinară de calciu şi magneziu;

* creşte secreţia acidă a stomacului (agravează ulcerul gastric);

* tremur, iritabilitate, nervozitate;

* insomnie şi dereglarea orarului somnului;

* anxietate şi depresie;

Şi totuşi, cafeaua nu cauzează creşterea tensiunii

Există cercetători ce spun că, în cazul femeilor, băutul cafelei e un lucru bun. Autorul studiului, Dr. Wolfgang Winkelmayer, susţine că un consum regulat de cafea nu cauzează hipertensiune temporară sau cronică. Dimpotrivă, persoanele de sex feminin care beau foarte multă cafea beneficiază chiar de un efect cardiovascular protector.
Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre băuturile răcoritoare cofeinizate, care au un efect negativ asupra tensiunii.

Cafeaua decofeinizată, nocivă pentru organism

Ultimul studiu în materie de probleme cardiace arată că amatorii de cafea decofeinizată riscă să aibă niveluri mai ridicate ale LDL-colesterolului. Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii s-au folosit de 187 de subiecţi, împărţiţi în trei grupuri. Membrii unui grup au băut trei până la şase căni de cafea cofeinizată pe zi, un altul a băut aceeaşi cantitate de cafea decofeinizată, iar al treilea nu a băut cafea deloc.
Cercetătorii au măsurat nivelul cofeinei din sânge, cât şi nivelurile anumitor indicatori ai sănătăţii inimii, înainte şi după cele trei luni cât a durat studiul.
Aceştia au arătat că grupul care consumase cafea decofeinizată înregistra niveluri crescute ale acizilor graşi, "combustibilul" care alimentează producerea lipoproteinei LDL. Există diferite tipuri de lipoproteine, fiecare afectând în mod diferit procesul de ateroscleroză şi, în particular, cardiopatia ischemică. Lipoproteinele cu densitate mică (LDL) transportă colesterolul în exces, principala sursă utilizată în producerea leziunilor de ateroscleroză. Astfel, cu cât cantitatea de LDL-colesterol din sânge va fi mai mare, cu atât riscul de apariţie şi progresie al cardiopatiei ischemice va fi mai mare.

Consumul excesiv nu afectează inima

E concluzia unui studiu publicat în jurnalul Circulation, transmite Reuters. Studiul, la care au participat 128.000 de bărbaţi şi femei, s-a desfăşurat pe parcursul a 20 de ani. Concluzia finală a fost că acei care consumă cafea la filtru, chiar şi în exces, nu riscă să facă boli cardiace. Marii consumatori de cafea tind să fumeze şi să bea alcool mai des decât ceilalţi oameni, aceşti factori având într-adevăr efect negativ asupra inimii.
Cercetătorii au descoperit şi că nu există o legătură între bolile cardiace şi cantitatea de cafea normală, decofeinizată sau de ceai consumată. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să exagerăm cu aceste băuturi. "Nu putem exclude legătura dintre consumul de cafea şi riscul de boli cardiace în cadrul unor grupuri mici de oameni", a spus Rob van Dam de la Harvard School of Public Health, Boston.
S-a evidenţiat faptul că 50% dintre femei şi aproximativ 30% dintre bărbaţii care au participat la acest studiu şi care au declarat că beau mai mult de şase ceşti de cafea zilnic sunt fumători, consumă alcool şi folosesc aspirina, beau ceai foarte rar, nu iau suplimente vitaminice şi fac puţin sport.

Un ingredient cu multe întrebuinţări

* Tot pe cale ştiinţifică a fost demonstrat faptul că, dacă bem o cantitate moderată de cafea - 1 sau 2 ceşti pe zi - acest lucru este benefic pentru organism, deoarece ajută la reducerea riscului de apariţie a cancerului de colon, litiazei biliare, cirozei, maladiei Parkinson şi previne apariţia astmului;
* Cafeaua conţine şi cantităţi importante de antioxidanţi, ce ajută organismul să se protejeze împotriva distrugerii celulare, reducând riscurile instalării anumitor tipuri de cancer;
* Puterea pe care cafeina o are împotriva celulitei este recunoscută la nivel mondial, având în vedere faptul că majoritatea cremelor de corp anticelulitice o folosesc ca ingredient de bază. Sub formă de produs natural preparat în casă, se amestecă zaţ de cafea cu ulei de măsline şi se obţine o pastă care este la fel de eficientă ca oricare altă loţiune din comerţ. Acest amestec trebuie să fie masat pe zonele corpului afectate de celulită, apoi îndepărtat prin clătire;