 |
| Foto: www.trilulilu.ro |
* Lipsiţi de chef şi de orice urmă de
entuziasm, leneşii sunt priviţi cu circumspecţie sau chiar acuzator de semenii
lor *
De fapt, dacă ar apela la medic atunci când prezintă aceste simptome, mulţi ar
descoperi că sunt suspecţii unor boli mai uşoare sau mai grave. În opinia
specialiştilor, astfel de simptome pot fi ale asteniei de primăvară, situaţie
în care totul se poate regla cu ajutorul vitaminelor şi al unui efort fizic
moderat. Numai că apatia şi starea de slăbiciune pot fi şi
simptome ale unui somn dezechilibrat, ale unei alimentaţii nepotrivite sau, şi mai grav, pot fi cauzate de o hepatită cronică, un cancer sau o infecţie în organism. Pe de altă parte,
dezinteresul pentru anumite acţiuni şi activităţi, precum şi afirmarea unei stări de plictiseală continuă sunt semne ale unor depresii latente, instalate de cel puţin doi-trei ani. În acest caz, apare nevoia de a ne izola de mediul social şi de a nu interacţiona cu ceilalţi.
Sub o altă formă, lenea se mai poate instala şi ca o nevoie de a ne recompensa, conştient, după o reuşită pe care o obţinem după multe luni de muncă. Pentru mulţi tineri, lenea vine ca un răgaz pe care şi-l oferă în schimbul ritmului cotidian în care sunt obişnuiţi să muncească, consideră sociologii. Tot ei mai cred, scrie ziare.com, că "lenea este o stare de bine, pe care românii şi-o oferă cu proxima ocazie, sau la care visează în momentele percepute ca fiind grele".
simptome ale unui somn dezechilibrat, ale unei alimentaţii nepotrivite sau, şi mai grav, pot fi cauzate de o hepatită cronică, un cancer sau o infecţie în organism. Pe de altă parte,
dezinteresul pentru anumite acţiuni şi activităţi, precum şi afirmarea unei stări de plictiseală continuă sunt semne ale unor depresii latente, instalate de cel puţin doi-trei ani. În acest caz, apare nevoia de a ne izola de mediul social şi de a nu interacţiona cu ceilalţi.
Sub o altă formă, lenea se mai poate instala şi ca o nevoie de a ne recompensa, conştient, după o reuşită pe care o obţinem după multe luni de muncă. Pentru mulţi tineri, lenea vine ca un răgaz pe care şi-l oferă în schimbul ritmului cotidian în care sunt obişnuiţi să muncească, consideră sociologii. Tot ei mai cred, scrie ziare.com, că "lenea este o stare de bine, pe care românii şi-o oferă cu proxima ocazie, sau la care visează în momentele percepute ca fiind grele".
Sindromului
deficienţei motivaţionale (lenea extremă)
Se spune, des, că munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni. Cercetătorii australieni de la Universitatea Newcastle sunt însă de altă părere. Aceştia susţin, în urma unui studiu, că lenea extremă poate fi fatală. Mai mult, i-au găsit o denumire ştiinţifică: sindromul deficienţei motivaţionale. Această tulburare, botezata MoDeD („motivational deficiency disorder”), se manifestă printr-o stare de apatie covârşitoare, lipsă de voinţă pe termen lung, epuizare psihică şi fizică. „Afecţiunea în cauză este puţin înţeleasă, subdiagnosticată şi subtratată”, a declarat pentru publicaţia „British Medical Journal” (BMJ) neurologul Leth Argos de la Universitatea Newcastle (Australia), citat de www.craiova-online.ro O posibilă investigaţie, adaugă acesta, ar putea fi „tomografia cu emisie de pozitroni”, combinată cu aplicarea unei scale de determinare a motivaţiei, verificată anterior şi la sportivi. Lenea extremă diferă substanţial de „toropeala” pe care orice om o resimte la un moment dat şi care se manifestă pe termen scurt. „Lenea comună nu este o boală. Oamenii au dreptul inalienabil de a nu face nimic”, a apreciat David Henry, farmacolog la Universitatea Newcastle.
Inactivitatea, simptom de boli psihice
Lipsa chefului, spun specialiştii romani, apare de multe ori ca urmare a deficitului de serotonină din creier. Această substanţă asigură buna dispoziţie, iar în cantităţi mici predispune la depresie. Înainte de a spune că un om este leneş, trebuie să ne asigurăm că acesta nu are afecţiuni psihice sau somatice. Lenea poate fi un simptom pentru afecţiuni cum sunt demenţa, astenia, neurastenia sau cancerul, de aceea trebuie evitate etichetările gratuite. O persoană depresivă poate ajunge până la situaţia în care nu va mai avea chef de privit la televizor, de întâlniri cu prietenii sau chiar de mers la serviciu. Dintre persoanele însingurate, solitare, introvertite, depresive, multe vor face schizofrenie, o afecţiune pentru care lenea este chiar un simptom. Dorinţa de a “zăcea” pur şi simplu se manifestă frecvent şi la consumatorii cronici de canabis sau ecstasy. În timp, aceştia devin nepăsători în privinţa propriei vieţi, nu îşi mai doresc să muncească, au performanţe slabe la şcoală şi la serviciu. Creierul lor eliberează cantităţi mari de serotonină, iar depozitele se refac greu. De aici epuizarea fizică şi psihică, explică psihiatrii.
Extrovertiţii, mai harnici decat singuraticii
Dacă nu se asociază cu vreo boală, lenea are legătură cu temperamentul. În timp ce extrovertiţii sunt oameni de acţiune, se implică uşor în proiecte noi, introvertiţii îşi consumă energia mai mult în interior. Pentru lipsa de motivaţie, specialiştii găsesc şi o explicaţie care ţine de educaţie, considerând că unii oameni sunt născuţi fără forţa de a ieşi în faţă. Ei sunt „oameni de linia a doua” dominaţi de cei din linia întâi, hiperactivii, şefii. Felul în care cineva a fost crescut poate avea un rol important în atitudinea faţă de muncă. Un copil care a fost „bombardat” în copilărie cu mesaje de tipul „mai bine nu te apuci de un lucru decât să-l faci prost” îşi va găsi cu dificultate motivaţia de se apuca de ceva, fiindcă se va teme permanent de eşec.
Aminoacizii, un posibil remediu
Până se va inventa un antidot anti-lene, cei care suferă de această „boală” pot încerca suplimentele pe bază de aminoacizi, eficiente în creşterea nivelului de energie. Se spune că acestea au fost testate încă din Primul Război Mondial pe soldaţii din marina germană. Fiind nevoiţi să stea mult timp într-un spaţiu limitat şi să alterneze perioadele de efort cu cele de inactivitate, aceştia se mobilizau mai greu în cazul unei alarme. De aceea, superiorii lor s-au gândit să le administreze „pastile cu energie”, cu un conţinut bogat de caseină. Această proteină derivată din lapte măreşte dinamismul, ajută la creşterea masei musculare şi la accelerarea metabolismului. Lenea extremă a fost asociată şi cu sindromul oboselii cronice, întâlnit la soldaţii din Irak, puternic afectaţi de stres şi de expunerile chimice.
Se spune, des, că munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni. Cercetătorii australieni de la Universitatea Newcastle sunt însă de altă părere. Aceştia susţin, în urma unui studiu, că lenea extremă poate fi fatală. Mai mult, i-au găsit o denumire ştiinţifică: sindromul deficienţei motivaţionale. Această tulburare, botezata MoDeD („motivational deficiency disorder”), se manifestă printr-o stare de apatie covârşitoare, lipsă de voinţă pe termen lung, epuizare psihică şi fizică. „Afecţiunea în cauză este puţin înţeleasă, subdiagnosticată şi subtratată”, a declarat pentru publicaţia „British Medical Journal” (BMJ) neurologul Leth Argos de la Universitatea Newcastle (Australia), citat de www.craiova-online.ro O posibilă investigaţie, adaugă acesta, ar putea fi „tomografia cu emisie de pozitroni”, combinată cu aplicarea unei scale de determinare a motivaţiei, verificată anterior şi la sportivi. Lenea extremă diferă substanţial de „toropeala” pe care orice om o resimte la un moment dat şi care se manifestă pe termen scurt. „Lenea comună nu este o boală. Oamenii au dreptul inalienabil de a nu face nimic”, a apreciat David Henry, farmacolog la Universitatea Newcastle.
Inactivitatea, simptom de boli psihice
Lipsa chefului, spun specialiştii romani, apare de multe ori ca urmare a deficitului de serotonină din creier. Această substanţă asigură buna dispoziţie, iar în cantităţi mici predispune la depresie. Înainte de a spune că un om este leneş, trebuie să ne asigurăm că acesta nu are afecţiuni psihice sau somatice. Lenea poate fi un simptom pentru afecţiuni cum sunt demenţa, astenia, neurastenia sau cancerul, de aceea trebuie evitate etichetările gratuite. O persoană depresivă poate ajunge până la situaţia în care nu va mai avea chef de privit la televizor, de întâlniri cu prietenii sau chiar de mers la serviciu. Dintre persoanele însingurate, solitare, introvertite, depresive, multe vor face schizofrenie, o afecţiune pentru care lenea este chiar un simptom. Dorinţa de a “zăcea” pur şi simplu se manifestă frecvent şi la consumatorii cronici de canabis sau ecstasy. În timp, aceştia devin nepăsători în privinţa propriei vieţi, nu îşi mai doresc să muncească, au performanţe slabe la şcoală şi la serviciu. Creierul lor eliberează cantităţi mari de serotonină, iar depozitele se refac greu. De aici epuizarea fizică şi psihică, explică psihiatrii.
Extrovertiţii, mai harnici decat singuraticii
Dacă nu se asociază cu vreo boală, lenea are legătură cu temperamentul. În timp ce extrovertiţii sunt oameni de acţiune, se implică uşor în proiecte noi, introvertiţii îşi consumă energia mai mult în interior. Pentru lipsa de motivaţie, specialiştii găsesc şi o explicaţie care ţine de educaţie, considerând că unii oameni sunt născuţi fără forţa de a ieşi în faţă. Ei sunt „oameni de linia a doua” dominaţi de cei din linia întâi, hiperactivii, şefii. Felul în care cineva a fost crescut poate avea un rol important în atitudinea faţă de muncă. Un copil care a fost „bombardat” în copilărie cu mesaje de tipul „mai bine nu te apuci de un lucru decât să-l faci prost” îşi va găsi cu dificultate motivaţia de se apuca de ceva, fiindcă se va teme permanent de eşec.
Aminoacizii, un posibil remediu
Până se va inventa un antidot anti-lene, cei care suferă de această „boală” pot încerca suplimentele pe bază de aminoacizi, eficiente în creşterea nivelului de energie. Se spune că acestea au fost testate încă din Primul Război Mondial pe soldaţii din marina germană. Fiind nevoiţi să stea mult timp într-un spaţiu limitat şi să alterneze perioadele de efort cu cele de inactivitate, aceştia se mobilizau mai greu în cazul unei alarme. De aceea, superiorii lor s-au gândit să le administreze „pastile cu energie”, cu un conţinut bogat de caseină. Această proteină derivată din lapte măreşte dinamismul, ajută la creşterea masei musculare şi la accelerarea metabolismului. Lenea extremă a fost asociată şi cu sindromul oboselii cronice, întâlnit la soldaţii din Irak, puternic afectaţi de stres şi de expunerile chimice.
Şi italienii au probleme cu lenea
Recent, ministrul
sănătăţii din Italia, Maurizio Sacconi, a prezentat un raport privind starea
sistemului de sănătate şi starea naţiunii, scria Mario Reggio, într-un articol
publicat în ziarul „La Repubblica”, citat de Rador. “Bilele albe” din raport
erau legate de creşterea speranţei de viaţă, reducerea mortalităţii infantile
şi a deceselor provocate de bolile maligne şi cardiovasculare, 61% dintre
italieni considerând că au o stare bună a sănătăţii. "Noi (italienii) ne
îmbolnăvim din cauza lenei", a spus, în schimb, ministrul. "Italienii
fac prea puţină mişcare şi sport în timpul lor liber. Suntem o ţară cu oameni
leneşi, care duc o viaţă sedentară. Acest stil de viaţă nesănătos provoacă,
anual, moartea a 28.000 de italieni. Afirmaţia vine în contextul în care
fumatul ucide peste 70.000 de persoane, în fiecare an, în Italia", după
cum a subliniat ministrul italian.
Convenţia naţională a leneşilor
În 2004,
italienii stresaţi şi-au unit suferinţele: s-au adunat la Champoluc, lângă
frontiera cu Elveţia, şi au alcătuit Prima Convenţie Naţională a Leneşilor. Pur
şi simplu, organizatorii au propus leneveala ca metodă alternativă de eliminare
a stresului. Ritmul accelerat al vieţii moderne şi presiunile de tot felul – au
spus ei – îi fac pe oameni să caute zi de zi modalităţi noi de detensionare –
cursuri de yoga, masaje, plimbări... De ce n-ar fi şi lipsa totală de
activitate o modalitate de relaxare?
Italienii
participanţi la eveniment, titra revistamagazin.ro, au declarat că speră ca
noţiunea de lene sa fie reevaluată. Potrivit unuia dintre ei, scriitorul şi
actorul Gianni Fantoni, lenea nu este un viciu, ci un semn de inteligenţă,
pentru că leneşii găsesc modalităţi inteligente de a obţine aceleaşi rezultate
cu mai puţin efort. Fantoni mai spune că lenea este elixirul longevităţii
într-o lume dominată de termene - limită.
Manifestarea a cuprins şi o expoziţie pe tema lenei de-a lungul timpului. Printre exponate s-au aflat obiecte destinate să reducă efortul la minim: un costum bărbătesc cu pantofi şi ciorapi încorporati, o invenţie de făcut bulgări de zăpada şi, aproape un simbol al lenei – hamacul. Organizatorii au prezentat şi cele zece reguli de aur pentru evitarea efortului, printre care: lasă-i întotdeauna pe ceilalţi să facă prima mişcare, ţine minte că efortul este făcut pentru alţi oameni şi nu te oferi niciodată să faci ceva.
Manifestarea a cuprins şi o expoziţie pe tema lenei de-a lungul timpului. Printre exponate s-au aflat obiecte destinate să reducă efortul la minim: un costum bărbătesc cu pantofi şi ciorapi încorporati, o invenţie de făcut bulgări de zăpada şi, aproape un simbol al lenei – hamacul. Organizatorii au prezentat şi cele zece reguli de aur pentru evitarea efortului, printre care: lasă-i întotdeauna pe ceilalţi să facă prima mişcare, ţine minte că efortul este făcut pentru alţi oameni şi nu te oferi niciodată să faci ceva.
