duminică, 12 iunie 2011

Vara, anotimp în care cardiacii trebuie să fie în permanentă alertă

* Factorii atmosferici - cum ar fi temperatura, umiditatea aerului, curenţii de aer - influenţează buna funcţionare a inimii şi a circulaţiei sangvine *
Temperaturile ridicate sunt extrem de dăunătoare inimii. Nu este de mirare că, în aceste condiţii, multe persoane acuză dispnee (dificultate în respiraţie), tahicardie (accelerarea anormală a bătăilor inimii), palpitaţii, ameţeli. Dar cei mai afectaţi de căldură sunt cardiacii şi hipertensivii. În anotimpul cald, cardiacii se plâng de palpitaţii, tahicardie şi angine pectorale - crizele anginoase vor fi mai dese şi mai puternice. Tot din cauza căldurii excesive pot apărea accidentele vasculare, insuficienţa cardiacă şi chiar infarctul miocardic. În perioada în care gradele Celsius sunt foarte ridicate, apar lipotimiile (leşinurile) sau spasmofiliile. Efectele lor pot fi foarte grave dacă nu se intervine la timp, mai ales în cazul cardiacilor.                                                                                 
Atenţie la concentraţia de potasiu şi la hidratare
Cardiacii – şi nu numai – trebuie să evite plimbările şi expunerea la soare între orele 11.00 şi 16.00. Din cauza căldurii, corpul pierde multă apă, împreună cu electroliţi (săruri ionizate ce conţin sodiu, potasiu şi cloruri şi se găsesc în sânge). Potasiul este un mineral care se găseşte în fructe, legume şi lapte. Acest element este implicat în funcţionarea normală a inimii (ritmul cardiac). Rinichii sănătoşi menţin o concentraţie normală de potasiu în vederea asigurării unui ritm cardiac normal.
Alimente bogate în potasiu:
Fructe: caise (proaspete sau conservate), banane, pepene galben, fructe uscate (caise, stafide, prune), pepene, kiwi, nectarine, portocale, pere, prune, avocado;
Legume: sparanghel, varză de bruxelles, varză, sfeclă, ţelină, bame, cartofi (albi, dulci), dovleac, spanac (fiert), roşii (suc), fasole;
Altele: lapte şi produse lactate, alune, nuci, seminţe de dovleac şi floarea-soarelui, cereale, ciocolată, cacao, nucă de cocos.
Dacă nu există vreo contraindicaţie medicală referitoare la aceste alimente, le puteţi consuma pentru a vă reface rezerva de potasiu. Pe vreme călduroasă, cardiacii nu trebuie să plece niciodată de-acasă fără să-şi ia un termos cu apă rece, în care să adauge, eventual, săruri de potasiu şi magneziu (se găsesc la farmacie).
În grija permanentă pentru o bună hidratare, nu uitaţi să beţi doi litri de lichide zilnic. Numai că e bine să aveţi în vedere că, pentru hidratarea organismului, nu toate băuturile sunt benefice. Trebuie evitat consumul de sucuri, cafea, băuturi alcoolice. Deşi potolesc setea pe moment, sucurile acidulate nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască apa plată sau minerală pe timpul verii. Dacă suntem nevoiţi să suportăm razele soarelui, e indicat să consumăm cât mai multe lichide şi fructe.
Sfaturi practice
- Nu uitaţi să vă luaţi medicamentele obişnuite! După ce le-aţi luat, nu ieşiţi imediat afară;
- Purtaţi tot timpul pălărie pe cap! De asemenea, îmbrăcămintea trebuie să fie foarte lejeră, din bumbac, de culoare deschisă, iar încălţămintea să fie uşoară, astfel încât să permită aerisirea piciorului. Toate acestea încetinesc transpiraţia şi atenuează senzaţia de sufocare;
- Nu alergaţi după mijloacele de transport în comun! De altfel, se recomandă să evitaţi călătoriile cu aceste mijloace, mai ales la orele de vârf, în aglomeraţie. Tot astfel, dacă sunteţi cardiac, nu călătoriţi cu avionul;
- Evitaţi efortul fizic şi, dacă simţiţi nevoia să vă răcoriţi, nu intraţi în apa mării sau în râuri atunci când sunteţi încălziţi: pericol de stop cardiac!;
- Evitaţi să staţi la cozi în zilele călduroase! Dacă este necesar să faceţi anumite cumpărături, alegeţi magazine situate cât mai aproape de locuinţa dumneavoastră;
- Mergeţi la cardiolog în mod regulat şi respectaţi întocmai sfaturile acestuia!
Secrete pentru o inimă mai sănătoasă
Afecţiunile cardiace sunt extrem de frecvente în zilele noastre, partea bună fiind că, tot în aceste timpuri, prevenirea bolilor cardio-vasculare a devenit mai uşoară. Iată cele mai bune sfaturi pentru îngrijirea inimii, documentate ştiinţific de www.sfatulmedicului.ro
1. Consumul de lapte
Un nou studiu a arătat că dintre persoanele care nu consumă prea multe grăsimi saturate, cele care consumă mai mult de trei porţii de lactate, lapte, iaurt sau brânză, au tensiunea arterială sistolică cu aproape patru puncte mai mică decât cele care servesc doar o jumătate de porţie în fiecare zi.
Hipertensiunea arterială poate leza arterele şi creşte riscul pentru infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Cercetătorii spun că cele mai bune sunt produsele lactate degresate, întrucât au un conţinut mic de grăsimi saturate;
2. Încercaţi noi mişcări
Treizeci de minute de tai-chi (arte marţiale chinezeşti care includ secvenţe de mişcări încete şi relaxante), pot determina scăderea tensiunii arteriale. Într-un studiu, după 12 săptămâni de tai -chi, participanţii au arătat o scădere a tensiunii sistolice cu aproape 16 puncte;
3. Cât mai mult peşte în alimentaţie
Cât de mare este pulsul în timpul repaosului poate fi un predictor destul de corect în legătură cu riscul pentru infarctul miocardic. De fapt, pulsul crescut în timpul perioadelor de repaos a fost legat de o creştere a riscului pentru moartea subită. Vestea bună este că, consumul de peşte poate încetini pulsul. Într-un studiu recent realizat la Harvard, s-a arătat că persoanele care consumă cinci sau mai multe porţii de peşte în fiecare lună, peşte cum ar fi somonul sau tonul (fript sau fiert), au cu o medie de 3,2 mai puţine bătăi decât persoanele care consumă mai puţin de o porţie de peşte pe lună. Cercetătorii consideră că acizii graşi omega-3 care se găsesc în peşte sunt responsabili pentru acest efect, fără să poată preciza clar cum acţionează aceştia;
4. Consumul de suc
Sucul de rodie pare să prevină îngustarea arterelor şi în unele cazuri chiar să îl inverseze. Un studiu recent a arătat că sucul de rodie reduce nivelul plăcii de colesterol la şoareci cu 30%. Iar celulele cardiace tratate cu suc au crescut producţia de oxid nitric, o substanţă care ajută la reducerea plăcii de aterom. Există mai multe căi gustoase de a lua acest „medicament”;
5. Sosul de soia, bogat în antioxidanţi
O porţie zilnică de sos negru de soia în marinate, sosuri, dressinguri pentru salată, supe sau tocăniţe poate fi de ajutor în eliminarea substanţelor periculoase legate de fumat, obezitate sau diabet. Acest sos are de 10 ori mai multi antioxidanţi decât vinul, care este, de asemeni, benefic pentru sănătatea inimii, dacă este băut cu moderaţie. Este nevoie însă de atenţie întrucât de obicei sosul de soia are foarte multă sare, care poate creşte tensiunea arterială. Cele mai bune variante sunt cele cu conţinut mic de sare;
6. Râsul
Există un studiu care afirmă că persoanele care urmăresc comedii au un flux sanguin mai bun decât cele care urmăresc drame. Unii cercetători recomandă 15 minute zilnice de râs;
7. Somnul
Persoanele care dorm mai puţin de cinci ore în fiecare noapte au un risc cu 30% mai mare de a avea afecţiuni cardiace decât cele care dorm opt ore pe noapte, conform unui studiu din Bringham. Somnul puţin poate să afecteze funcţionarea hormonală, nivelul glicemiei şi tensiunea arterială;
8. Respiraţia profundă
Tensiunea arterială poate fi scăzută prin respiraţii profunde cu frecvenţa de 10 respiraţii pe minut (în loc de 16 - 19 câte sunt în mod normal) pentru 15 minute pe zi timp de două luni, arată studiile. Experţii spun că respiraţia superficială (mai multe respiraţii pe minut) poate întârzia eliminarea de sare din organism, un factor provocator al
hipertensiunii arteriale;
9. Muzica
Un grup de cercetători au descoperit că ritmurile muzicale lente, meditative pot determina o scădere sănătoasă a frecvenţei cardiace, în timp ce ritmurile rapide cresc frecvenţa respiraţiei şi circulaţiei.