*
sinuzita reprezintă una dintre cele mai
comune probleme medicale *
Sinuzita este o inflamaţie a mucoasei ce căptuşeşte sinusurile pe interior
(identică cu cea nazală) şi apare când, datorită unui obstacol, micile orificii
ce fac legătura dintre nas şi sinusuri se obstruează. Astfel, mucusul se
acumulează în interiorul sinusului afectat, de unde senzaţia de presiune sau
chiar durere. Obstacolul poate fi un corp străin sau doar o inflamaţie a
mucoasei. Mucusul fiind un mediu de cultură excelent pentru bacterii, se
întâlneşte des şi sinuzita bacteriană. Dacă secreţiile "blocate" la
nivelul sinusului nu se elimină rapid, următorul pas este instituirea unui
abces la nivelul sinusului afectat - complicaţie destul de serioasă.
Cauze multiple
La capitolul “cauze” pot fi enumerate răceala sau alergia, fibroza chistică
(afecţiune genetică în care sunt perturbate secreţia şi eliminarea mucusului),
astmul bronşic, infecţia cu HIV. Sinuzita poate să mai apară după
chimioterapie, în urma expunerii frecvente la poluanţi atmosferici şi la fum de
ţigară, în timpul sarcinii, ori din cauza înotatului frecvent şi a
scufundărilor. “Sinuzita e favorizată deseori de probleme ORL, de deviaţia de
sept nazal ori de prezenţa polipilor. Infecţiile stomatologice stau la baza
sinuzitei maxilare, multe probleme apărând la schimbările de temperatură rece –
cald”, precizează Dorina Mandanac, medic specialist medicină de familie.
Simptome
O răceală care durează peste 10 zile sau care pare să treacă dar se
înrăutăţeşte brusc poate fi semn de sinuzită. Cel mai frecvent simptom ce
indică faptul că aveţi sinuzită este durerea localizată la nivelul sinusurilor
afectate. Durerea care afectează jumătate de faţă sau care apare când vă
aplecaţi cu capul în jos poate fi semn de sinuzită acută. “Forma acută este una
tranzitorie. Sinuzita cronică este o afecţiune pe care o duci pe picioare, când
există factori favorizanţi. Dacă nu este tratată corect, mucoasa se “îngroaşă”
şi sinuzita devine acută” completează Dorina Mandanac. În sinuzita maxilară,
durerea este localizată în pomeţii obrajilor, la nivelul dinţilor superiori şi
a orbitei. Durerea situată la nivelul frunţii, deasupra ochilor, este semn de
sinuzită frontală, iar cea localizată "între ochi" - însoţită de
umflarea pleoapelor, înfundarea nasului şi pierderea temporară a mirosului -
sugerează o sinuzită etmoidală. Ar mai fi sinuzita sfenoidală, care apare mai
rar şi care produce o durere în urechi, de gât şi de cap. Dacă infecţia se
înrăutăţeşte, pot apărea febra, secreţia nazală incoloră sau galben-verzuie,
dureri de cap, de urechi, tuse (mai ales noaptea), dureri de gât, dureri
dentare, respiraţie urât mirositoare, oboseală şi senzaţie generală de rău.
Diagnostic şi tratament
Pentru stabilirea diagnosticului, se impune un consult ORL şi eventual
radiografii ale sinusurilor afectate. Dacă medicul consideră necesar, se poate face şi o
tomografie computerizată. Sinuzita
acută durează cam trei săptămâni (dar se poate prelungi şi 3 luni), iar cea
cronică durează peste 3 luni - chiar ani. Tratamentul vizează în primul rând
ameliorarea simptomelor. Pentru calmarea durerii, se prescriu medicamente
antiinflamatoare. Când e vorba de sinuzită bacteriană acută, soluţia e
tratamentul antibiotic timp de 10-14 zile. În cazul în care medicul consideră necesar,
veţi face o cultura din secreţia nazală purulentă pentru identificarea
germenului care a produs infecţia şi a antibioticului la care este sensibil.
“Atunci când există lichid, se impune puncţia, atât înainte cât şi după fiind
indicat tratamentul cu antibiotice cu spectru larg de acţiune”, încheie medicul
specialist botoşănean.
Sfaturi
pentru cei afectaţi
- folosiţi un
umidificator de cameră sau ţineţi un vas cu apă pe calorifer, mai ales pe
timpul iernii;
- folosiţi un spray salin nazal de câteva ori pe zi (dar nu mult timp, pentru
că înrăutăţeşte congestia nazală);
- faceţi o "cură de aburi" de 2 - 4 ori pe zi (puteţi inhala aburul
dintr-o infuzie cu ceai sau puteţi face un duş fierbinte);
- beţi multe lichide (minim opt pahare cu apă pe zi), pentru fluidificarea
mucusului;
- ţineţi un prosop înmuiat în apă fierbinte pe partea dureroasă; căldura
calmează durerea şi drenează secreţiile;
- o picătură de ulei de eucalipt pusă în apa fierbinte ai cărei vapori îi
inhalaţi are efect decongestionant;
- evitaţi transportul cu avionul dacă aveţi probleme cu sinusurile.
Masajul reflexogen
Puţini ştiu că la chinezi
se întâlneşte foarte rar sinuzita. Şi asta deoarece în China există un obicei
pe care foarte mulţi îl respectă: în fiecare zi - dimineaţa sau la orice altă
oră din zi - se efectuează un masaj al feţei, ce atinge mai toate punctele
reflexogene legate de meridianele ochilor, urechilor, cavităţii nazale şi
sinusurilor. Practic, mai întâi se execută un fel de spălare a feţei - dar fără
apă - astfel încât toată faţa să fie masată cu palmele, de sus în jos, atât
frontal, cât şi lateral. Apoi, cu buricul degetelor ambelor mâini, masaţi pe
arcadele sprâncenelor, apăsând puternic dinspre rădăcina nasului spre tâmple.
Urmează un masaj prin care descrieţi un opt în jurul ochilor, pe conturul
foselor orbitale, apăsând cu nădejde pe toate punctele întâlnite în cale - mai
ales, cele de la colţurile interioare ale ochilor şi cele de sub orbite. Se
parcurge traseul în ambele sensuri, de câte 9 ori. De altfel, şi celelalte
manevre se repetă tot de câte 9 ori. Încheiaţi cu o batere a feţei, în zona de
sub orbite, cu buricele degetelor. Acoperiţi cu bătăile toată zona tenului, de
la sinusurile faciale în jos, până la nivelul buzei superioare. Astfel veţi
putea preveni apariţia oricărei forme de sinuzită.
Mierea face minuni
Produsele apicole
i-au fascinat pe chinezi, la fel ca şi pe europeni. Specialiştii chinezi au
observat că aplicarea masajelor, urmate de cataplasme cu miere, poate da
rezultate foarte bune în sinuzita acută. Tinctura de propolis - concentraţie
10% - poate avea efecte miraculoase în cazurile cronicizate, dacă se toarnă
zilnic câte 4 - 5 picături în fiecare nară, dimineaţa şi seara.
Alte tratamente
cu produse apicole:
- dimineaţa
se frecţionează fruntea, partea superioară a nasului şi pomeţii obrajilor cu
oţet de mere şi miere;
- de 6 ori/zi mestecaţi (20 minute) câte 2 linguriţe de căpăceală;
- în fiecare seară faceţi inhalaţii cu infuzie de gălbenele şi luaţi câte
un centimetru dintr-un baton de propolis şi o linguriţă de miere;
- în fiecare seară puneţi în nas câte 1-2 picături de miere propolizată
(ustură puţin dar este eficientă);
- de 2 ori/zi luaţi un amestec din 30 picături tinctură de propolis şi
miere.
Farmacia verde
În cazurile cronice de sinuzită se pot aplica următoarele remedii:
1) Picături de suc de varză albă proaspată. Se toarnă câte 6 picături în fiecare
nară, seara, înainte de culcare.
2) Comprese pe frunte cu un macerat din mai multe plante medicinale, echivalent
cu Bitter-ul suedez (se poate folosi şi cel de fabricaţie românească). Înainte
de a adormi, se aplică unguent cu gălbenele - se masează puţin fruntea cu cremă
- apoi se aplică o compresă cu Bitter suedez. Se lasă toată noaptea.
3) Inhalaţii cu un amestec de picături din următoarele uleiuri: brad (10
picături), cătină (15 p), gălbenele (15 p),
mentă (10 p), sunătoare (15 p). Se pun picăturile în 2 litri de apă
fierbinte, apoi se fac inhalaţiile. Tratamentul se efectuează seara. Durata
este de 12 zile, putând fi repetat, la nevoie.
4. Sucuri de
legume:
- morcov + sfeclă + spanac (curăţă sângele);
- hrean ras + lămâie (dizolvă mucozităţile);
- morcov + sfeclă + castravete (elimină mucozităţile);
- suc de morcov (conţine vitamina A).
Leacuri „băbeşti”
1. Cataplasmă cu ghimbir,
făină de muştar sau hrean
Activează circulaţia la
nivelul sinusurilor şi are efect de eliminare a secreţiilor. Se presară pe un
şerveţel un pumn de boabe de muştar măcinate şi se aşează pe un ştergar de
bucătărie. Împăturiţi şervetul şi turnaţi peste el apă fierbinte, până se
înmoaie. În locul muştarului puteţi folosi hrean ori ghimbir ras. Ungeţi-vă
nasul şi obrajii cu o cremă, apoi puneţi şervetul cât mai cald pe zona nasului,
acoperindu-l cu un prosop pluşat. Ţineţi cataplasma până simţiţi că v-aţi
încălzit. O înroşire moderată a pielii nu trebuie să vă alarmeze, este chiar de
dorit. Protejaţi-vă ochii, eventual acoperindu-i cu comprese umede. Aplicarea
necorespunzătoare a cataplasmei poate provoca arsuri pe piele, de aceea e bine
s-o scoateţi după 5 sau 10 minute.
2. S-a dovedit că apa sărată
contribuie la prevenirea şi tratarea sinuzitei. Sarea reţine apa şi ajută la
dezinflamarea mucoaselor nazale. Practic, se dizolvă 9 grame de sare marină
într-un litru de apă fiartă şi se clateşte nasul cu ea, de 3 - 4 ori pe zi. În
acelaşi timp, beţi multe lichide. Există un duş special pentru nas, însă clătirea
se poate face şi cu un pai, astfel: se introduce paiul într-o nară, cealaltă se
închide, apăsând cu degetul, apoi se trage apa pe nas, de 2 - 3 ori. Se repetă
operaţiunea şi pe a doua nară. La primele încercări, e posibil ca apa sărată să
pătrundă în faringe, ceea ce este neplăcut, însă cu exerciţiu veţi reuşi din ce
în ce mai bine şi, după ce veţi constata efectul, nu vă vor mai deranja micile
necazuri colaterale.
3. Încercaţi şi aşa: radeţi un cartof crud,
amestecaţi cu sare grunjoasă şi ţuică şi puneţi totul într-un tifon care se
aşează pe frunte. Pe deasupra
se pune un fular de lână şi un cojocel de miel. Se ţin până dimineaţa. Se
repetă procedeul de 2-3 ori. Se face şi inhalaţie cu drob de sare ars pe foc
până se înroşeşte, ce se pune apoi într-o oală cu apă. Se trag pe nas aburii,
având pe cap un prosop. O altă variantă este inhalaţia cu infuzie concentrată
de muşeţel şi 4-5 linguri cu sare, în fiecare seară. Se repetă procedeul până
la vindecare.
4. La dureri mari, se bea, lent, un pahar cu apă cu 2 linguriţe oţet de
mere cu miere.
