* Insomnia este, din punct de vedere medical, o
tulburare a somnului, caracterizată fie prin imposibilitatea de a adormi, fie
prin trezirea după o scurtă perioadă de somn *
Laura Jijie,
medic specialist în psihiatrie pediatrică, precizează faptul că «necesitatea de
somn este variabilă, în scădere de-a lungul vieţii (atât ca lungime, cât şi ca
amplitudine) şi strict individuală. Durata somnului variază la acelaşi individ
de la noapte la noapte, variaţia fiind corelată şi cu fazele lunii. Aceste
variaţii depind de ceasul metabolic şi sunt corectate de condiţiile externe».
Şi copiii au probleme cu somnul
La copii, insomnia precoce din primul an reflectă
întotdeauna o dificultate de relaţionare între bebeluş şi anturajul său.
«În insomnia
comună este vorba cel mai frecvent de condiţii nepotrivite sau neîndemânare
(rigiditate excesivă a orelor de masă, excese ale raţiei alimentare, condiţii
acustice inadecvate). Insomnia cedează în mod obişnuit odată cu ameliorarea
acestor condiţii defavorabile. Insomnia precoce severă poate fi cu agitaţie, când bebeluşul ţipă, plânge, se
agită. Este însoţită de mişcări ritmice, inclusiv de mişcări autoagresive şi o
insomnie calmă, când bebeluşul stă în pătuţ tăcut, cu ochii larg deschişi, zi
şi noapte», subliniază medicul specialist botoşănean.
La copilul între
2 şi 5-6 ani, dificultăţile de
adormire fac parte din dezvoltarea normală a oricărui copil, când micuţul se
opune să se culce, instaurează diverse ritualuri, vrea un obiect contrafobic
(lumină, jucărie, degetul mare), are nevoie de unul dintre părinţi să-i spună o
poveste - activităţi necesare amenajării acestei perioade de tranziţie între
veghe şi somn.
Între 15 – 30% dintre adulţi au insomnii
Practic,
existenţa ne este caracterizată de un ritm somn/veghe, somnul în sine având o
structură ciclică, formată din 2 faze şi mai multe stadii:
- faza somnului
lent este lipsită de activitate motorie, mergând de la somnul lejer până la
somnul profund;
- faza somnului
paradoxal este denumită şi faza mişcărilor oculare şi corespunde experienţei
visului.
«Pentru
corectarea tulburărilor ritmului somn/veghe, la tineri este importantă ora de trezire
(cât se poate de fixă şi matinală), iar la bătrâni ora de culcare, inclusiv de
sfârşit de săptămână. Statistica arată că la vârsta adultă 15-30% dintre adulţi
se plâng de frecvente insomnii, 17% consideră insomnia o problemă serioasă, 30%
dintre accidentele auto datorându-se privării de somn», completează dr. Laura
Jijie.
Insomnia poate fi
primară (de cel puţin o lună) sau poate fi simptom în cadrul unor boli acute în
curs de evoluţie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrenă). Constă în
dificultatea de a adormi, treziri repetate, somn scurt ori treziri matinale,
după o perioadă insuficientă de somn. Insomnia nu se referă la inversarea
ritmului somn/veghe, ci la imposibilitatea satisfacerii somnului în cele 24 de
ore. Este însoţită de oboseala «de-a doua zi», iritabilitate, frica de a nu
putea dormi, groaza de a se duce la culcare, teama de a nu mai putea face
nimic.
Posibile cauze
ale insomniilor
Circumstanţele în
care pot apărea insomniile sunt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic şi
intelectual, sedentarismul sau anumite etape din viaţă. Există însă şi alte
circumstanţe ce pot fi însoţite sau pot genera insomnie: nevrozele,
toxicomaniile minore (cafea, cacao, pepsi) sau medicamentoase, ori profesiile
ce presupun dereglarea cronică a ritmului somn-veghe.
Există, desigur,
o serie de măsuri ce se impun pentru prevenirea insomniei: menţinerea unui
program de viaţă cât mai ordonat, evitarea suprasolicitărilor de tot felul, a
sedentarismului, relaxarea înainte de culcare etc. În acelaşi timp, nu se
va recurge la somnifere din proprie initiaţivă, mai ales că fiecare insomnie
îşi are particularităţile ei şi doar medicul este în măsură să stabilească
medicamentaţia.
Paşi către un
somn tihnit
- evitarea la
masa de seară a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de
vânat, mazărea, fasolea, orezul, ouăle, brânzeturile fermentate;
- cina nu trebuie
să fie nici prea uşoară (foamea ne trezeşte), nici prea grea. E indicat să
conţină proteine (carne de peşte sau de pasăre) şi calciu (lactate), care au
proprietăţi sedative;
- seara trebuie
să ne ferim de alimente diuretice şi de excitante cum sunt alcoolul, tutunul,
cafeaua, ceaiul tare şi coca-cola;
- foarte indicat
este să bem un pahar de lapte cald (dacă este posibil, de capră);
- este bine, de
asemeni, ca seara să ne destindem cu o muzică plăcută, cu o lectură uşoară sau
cu o plimbare lungă de 40-60 de minute;
- seara, înainte
de culcare, se vor face timp de câteva minute băi de aer în faţa ferestrei
deschise. E benefic şi un duş călduţ sau rece cu 20-30 de minute înainte de
culcare, dar în nici un caz fierbinte (în cazul în care vă treziţi în timpul
nopţii, puteţi să vă frecaţi energic pe tot corpul cu un prosop înmuiat în apă
rece);
- îmbrăcămintea
pentru dormit va trebui să fie cât mai lejeră, iar camera bine aerisită înainte
de culcare;
- se vor respecta
cu stricteţe orele de culcare şi de trezire, aceleaşi în fiecare zi;
- renunţaţi la
obiceiul de a vă uita mereu la ceas în timpul nopţii şi de a vă stresa când
vedeţi cât e ora şi încă n-aţi adormit... Aşezaţi ceasul cât mai departe de
pat, undeva unde să nu îl vedeţi ;
-pentru un somn uşor, folosiţi perne în care introduceţi conuri de hamei, fân,
frunze de sulfină, roiniţă.
Preparativele pentru un somn odihnitor încep de
dimineaţă
Un supliment de magneziu luat în fiecare dimineaţă ajută. Un complex de
vitamina B generează, de asemeni, la un somn liniştit.
Exerciţiile fizice sunt recomandabile pentru un somn profund, însă crucială
este şi durata pe care o alocaţi acestora. Nu exageraţi şi încheiaţi «ora de
sport» cu cel puţin 4 ore înainte de culcare. Corpul va avea timpul necesar
pentru a ieşi din starea de excitaţie şi de a se relaxa. Exercitiile fizice
efectuate dimineaţa sau după-amiaza nu vor interfera în mod negativ cu orele
tale de somn.
Somnul de după-amiază iese din discuţie în cazul în care suferiţi de
insomnie. Dacă pur şi simplu nu puteţi trece peste zi fără să dormiţi, alocaţi
somnului mai puţin de o oră, înainte de ora 15.00.
Farmacia verde
1. Ciuboţica
cucului: infuzie din 15 g de flori la un pahar de apă clocotită. Se dă în
clocot, după care se lasă să se răcească şi se strecoară. Se ia câte o lingură,
de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de culcare;
2. Hameiul: infuzie
dintr-o lingură de conuri de hamei (se adună toamna), la 200 ml de apă
clocotită. Se bea seara, înainte de culcare. Se mai poate pregăti de asemeni un
ceai din 15 conuri de hamei la 500 ml de apă. Se beau 2-3 ceşti pe zi;
3. Macul: infuzie
dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se iau 1-2 linguri cu
30 de minute înainte de culcare;
4. Mărarul: infuzie
dintr-o lingură de seminţe de mărar (sau plantă) la 300 ml de apă clocotită. Se
beau câte 100 ml, de 3 ori pe zi;
5. Măghiranul: infuzie
dintr-o lingură de plantă la 300 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 căni pe
zi ;
6. Odoleanul :
infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se iau 2-4
linguri seara, înainte de culcare. Se mai poate prepara de asemeni şi o
tinctură dintr-o parte de plantă şi 5 părţi alcool de 70%. Se iau câte 30-40 de
picături seara, cu 30 de minute înainte de culcare. Pentru a mări acţiunea
sedativă şi calmantă, odoleanul se asociază cu muşeţel, mentă, levanţică;
7. Păducelul: infuzie
dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se beau câte 2 căni pe
zi ;
8. Porumbarul: infuzie
dintr-o linguriţă de flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe
zi ;
9. Ruşcuţa: infuzie
dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se lasă 30 de minute,
dupa care se strecoară. Se iau 2-3 linguri seara, înainte de culcare;
10. Salcia: decoct din 10
g de coajă mărunţită la 200 ml de apă. Se fierbe 20 de minute, după care se
strecoară. Se iau 3-4 linguri pe zi;
11. Sulfina: infuzie
dintr-o linguriţă de flori la 200 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 ceaiuri pe
zi;
12. Sovârvul: infuzie
din 2 linguriţe de plantă la 200 ml apă clocotită;
Se beau câte
1/2-1 pahar pe zi. În caz de insomnie se poate spăla capul cu infuzie dintr-o
mână de sovârv la 3 l de apă clocotită. Se lasă să se răcească 1-2 ore, apoi se
spală capul;
13. Talpa gâştei: infuzie
din 3 linguri de plantă la 300 ml de apă clocotită. Se iau 2 linguri seara,
înainte de culcare;
14. Teiul: infuzie din
2 linguriţe de flori la 200 ml de apă clocotită. Se beau 2 ceaiuri pe zi,
îndulcite cu miere;
15. Urzică moartă:
infuzie dintr-o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml de apă clocotită.
Se lasă 15-20 de
minute, după care se strecoară. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi;
16. Preparat somnifer
Hamei: conuri, 20
g, levanţică: flori, 30 g, măghiran: frunze, 30 g, portocal: muguri, 20 g,
cimbrişor: frunze, 20 g. O lingură de amestec la o cană de apă clocotită; se
lasă la infuzat timp de zece minute. Se beau una-două căni seara la culcare.
