Modalităţi de a depăşi mai uşor sindromul premenstrual

Foto: http://www.oriceoricum.net/

* Termenul este folosit pentru a descrie varietatea de simptome care intervin în viaţa unei femei cu două săptămâni înainte de menstruaţie * De obicei, schimbările fizice, emoţionale şi comportamentale încetează odată ce menstruaţia s-a instalat *

Sindromul premenstrual poate să apară oricând între pubertate şi menopauză, iar simptomele se pot înrăutăţi pe măsură ce înaintaţi în vârstă sau în situaţii stresante. În cazuri de instabilitate hormonală cum ar fi pubertatea, naşterea, pierderea unei sarcini sau avortul, simptomele se pot agrava. De asemenea, schimbarea metodei de contracepţie poate constitui un motiv ca sindromul premenstrual să vă dea bătăi mai mari de cap.
Simptomele fizice cărora trebuie să le faceţi faţă sunt: oboseala, lipsa de energie, sensibilitatea şi umflarea sânilor; balonare, crampe, greaţă, vomă, diaree, constipaţie;

migrene, dureri de spate şi în tot corpul; modificări de apetit; umflarea mâinilor, a picioarelor sau a gleznelor (din cauza retenţiei de apă), ameţeli şi stări de leşin, scăderea libidoului, dureri articulare sau musculare, agravarea acneei, a herpesului genital, a infectiilor fungice. În plan emoţional, femeile se confruntă cu stări de iritabilitate, furie,

schimbări de dispoziţie, depresie, dificultate în concentrare, anxietate. “Sindromul premenstrual trebuie diagnosticat de un specialist, deoarece poate să existe o suprapunere a unei patologii inflamatorii. Trebuie exclusă cauza organică, să nu fie vorba de o boală”, atrage atenţia dr. Mariana Pitrop, medic primar obstetrică – ginecologie.

Trei din patru femei suferă de sindromul premenstrual
Concluzia aparţine Institutului Naţional de Sănătate, care estimează că 75% dintre femeile care au menstruaţie întâmpină şi unele forme ale amintitului sindrom. 10% dintre femei se confruntă cu o formă severă a simptomelor, fapt care le împiedică să îndeplinească activităţile cotidiene. Aceasta formă severă poartă numele de disfuncţia disforică premenstruală.
Cu toate că a fost descoperit de mai bine de 70 de ani, nu se cunosc foarte multe "detalii" despre sindromul premenstrual. Cauza exactă care-l declanşeaza nu este cunoscută, însă experţii avertizează cu privire la câţiva factori care contribuie la instalarea sau agravarea sindromului:
1. Schimbările hormonale. Atunci când nivelul estrogenului şi a progesteronului scade, organismul este sensibil la aceste schimbări. “Trebuie făcută o dozare hormonală de către un specialist, iar în a doua parte a ciclului e indicată suplimentarea cantităţii de progestativ”, subliniază dr. Mariana Pitrop;
2. Utilizarea insuficientă a serotoninei (un neurotransmiţător), ceea ce determină instalarea anxietăţii şi depresie;
3. Regimul alimentar are un rol foarte important. Experţii au observat o corelare între simptomele sindromului şi deficienţa de calciu şi vitamine ce ajută la producerea serotoninei. De asemenea, sarea (reţine apa în organism), alcoolul şi cafeina vă pot înrăutăţi starea;
4. Depresia. Femeile predispuse sau care se confruntă cu stări depresive prezintă o accentuare a simptomelor sindromului premenstrual;
5. Ereditatea. Dacă aveţi în familie cazuri, vă veţi confrunta cu acelaşi sindrom;
6. Femeile care au născut mai mulţi copii prezintă un risc crescut de a experimenta simptome mai severe;
7. Activitatea fizică. Sedentarismul creşte riscul de apariţie a sindromul premenstrual.

Nu uitaţi de minerale şi vitamine

-  Deficienţele de magneziu sau zinc vor afecta funcţionarea ficatului. Luaţi aproximativ 1200 mg de magneziu şi 50 mg zinc pe zi pentru restabilirea echilibrului;

-  Creşteţi aportul de vitamine B, inclusiv B6. Luaţi 50-100 mg B complex în fiecare zi sau 2 capsule de lăptişor de matcă de trei ori pe zi;

- S-a demonstrat că vitamina A diminuează simptomele sindromului premenstrual, aşadar luaţi aproximativ 10 000 U.I. pe zi, sub forma de beta-caroten. Nu luaţi suplimente de vitamina A dacă sunteţi însărcinate;

- Vitamina E reduce simptomele fizice ale sindromului premenstrual şi reglează nivelul hormonal din organism. O doză de 400 U.I. pe zi ar fi binevenită;

- Folosiţi un aliment superconcentrat, cum ar fi spirulina, algele verzi-albastre sau chlorella, împreună cu lăptişor de matcă.

Dieta, importantă în menţinerea stării de sănătate

E indicat să eliminaţi produsele lactate cu cel puţin 10 zile înainte de instalarea ciclului menstrual. Pe de altă parte, e de reţinut că menstruaţia este un moment foarte important pentru purificarea şi regenerarea ţesuturilor întregului corp, deoarece împreună cu sângele se elimină multe substanţe toxice produse de organism în timpul activităţilor sale biologice normale. Este de asemenea bine să se evite ca după această operaţiune de eliminare a deşeurilor metabolice să se supraîncarce corpul cu alimente care se digeră sau se asimilează cu dificultate.
De exemplu, putem reduce alimentele cu mare conţinut proteic (ouă, brânzeturi, carne, peşte) sau cele bogate în grăsimi animale (unt, smântână, salamuri), precum şi alimentele conservate, cafeaua, ceaiul şi zahărul alb. Aveţi nevoie de o hrană bogată în acizi graşi (peşte cu carne grasă, ulei). Prea multe toxine pot realmente să "înfunde" vasele de sânge şi să încetinească fluxul menstrual, fiind un impediment pentru procesul de purificare al organismului şi dând naştere durerii. Înainte de menstruaţie, e bine să limităm pe cât posibil consumul alimentelor indicate mai sus şi să le înlocuim, de exemplu, cel puţin la masa de seară, cu o bogată salată de fructe sau cu o salată proaspătă de verdeţuri crude.
Pentru a ajuta sângele să se dilueze vă sfătuim să adoptaţi o dietă "hidrică". În timpul ciclului, este util să creştem cantitatea de apă consumată, mai ales cea minerală, la distanţă de mese (cel puţin 1,5 - 2 litri pe zi) şi să înlocuim şi prânzul cu o farfurie de cereale şi verdeţuri, o salată de verdeţuri (crude sau coapte) sau de fructe.

Tratamente naturiste

1. Dacă aveţi menstruaţie dureroasă, faceţi un preparat din 20 g flori muşeţel, 10 g frunze tarhon, 20 g frunze melisa, 10 g frunze pătrunjel, rozmarin şi şofran. Se pune o lingură de amestec la o cană de apă clocotită şi se lasă să infuzeze timp de zece minute. Se beau doua ceşti pe zi înainte şi după menstruaţie. În afara perioadei de menstruaţie, preparatul se poate lua pentru circulaţia sângelui;

2. Atunci când menstruaţia este insuficientă, amestecaţi 20 g frunze tarhon, 20 g seminţe de mărar, 40 g frunze de pătrunjel, 20 g frunze rozmarin, 20 g frunze salvie, 1 g şofran, la care adăugaţi frunze de busuioc, seminţe de chimion, frunze de mentă, de cimbrişor şi de lamâioară. Se pune o lingură de amestec la o cană. Se fierbe două-trei minute şi se lasă la infuzat timp de zece minute. Se beau două căni pe zi, douăzeci de zile pe lună (în afara perioadei de menstruaţie);

3. Ceaiul de gălbenele sau de creţişoară, băut cu o săptămână înainte de ciclu, calmează durerile menstruale;

4. Ceaiurile din plante (căpşune, mure, frunze de zmeură, trandafiri şi urzici) pot reduce fluxul excesiv de sânge;

5. Întrucât femeile care au probleme menstruale manifestă neregularităţi ale acizilor graşi esenţiali, e bine să luaţi o lingură de ulei de in sau luminiţa-nopţii ori de limba-mielului în fiecare zi.

Alte soluţii naturiste consacrate în tratarea sindromului premenstrual sunt: ceaiul de ienupăr, cu efect calmant; tinctura de salcie, de trei ori pe zi; ginkgo biloba; câte-un comprimat pe zi de valeriană, sau trei capsule de ghimbir.

Multă mişcare şi tratamente alternative

Practicarea exerciţiilor fizice de intensitate moderată pe tot parcursul lunii ajută la reglarea hormonală, elimină toxinele, sporeşte absorbţia de substanţe nutritive, întăreşte organele interne, diminuând în acest fel simptomele sindromului premenstrual. În plus,  reflexologia, acupunctura şi masajul vă pot relaxa şi elimină balonarea, în timp ce yoga şi meditaţia vă ajută să vă controlaţi starea de nervozitate şi nelinişte.

Meteosensibilitatea, întâlnită mai des la femei şi la citadini

Foto: www.facebook.com

Este consecinţa unor dereglări diverse, acumulări de toxine, tensiuni fizice (musculare) şi psihologice, care generează o stare generală de disconfort.

Meteosensibilitatea este de trei ori mai frecventă în cazul femeilor decât al bărbaţilor, fiind mai des întâlnită în cazul persoanelor care locuiesc în oraşe. Se presupune că se întâmplă acest lucru din cauză că îşi petrec mult timp în spaţii închise, iar organismul şi-a pierdut capacitatea de adaptare la transformările impuse de vreme. “Fiecare organism are particularităţile lui. Polireumatismalii resimt primii schimbările de temperatură, iar când vine vorba de femei, e foarte important ciclul biologic. Într-un fel se manifestă meteosensibilitatea într-o perioadă de normalitate şi cu totul altfel în timpul menstrelor, a alăptării sau în adolescenţă”, precizează dr. Doina Darie, medic primar medicină de familie.
Cauze şi simptome
Meteosensibilitatea este declanşată de câmpurile electromagnetice care însoţesc schimbările meteorologice, dar şi de starea generală de sănătate. Câmpurile electromagnetice duc la variaţii ale tensiunii arteriale şi probleme circulatorii, dureri de cap şi stări de epuizare fizică, somnolenţă, depresii, ameţeli, dificultăţi de concentrare, dureri osteoarticulare. Copiii care suferă de meteosensibilitate sunt somnolenţi şi iritabili.

Cardiacii, puternic afectaţi
La bolnavii de ischemie cardiacă, meteosensibilitatea se manifestă frecvent când apar câmpurile de presiune atmosferică joasă, la schimbări bruşte de temperatură şi în timpul arşiţei. Cea mai periculoasă pentru cardiaci este canicula prelungită. În astfel de situaţii, creşte riscul apariţiei crizelor de anghină pectorală, de aritmie, precum şi riscul producerii unui infarct. Tratamentul presupune următoarele etape:

1. Cura de teren, ce se face măcar de trei ori pe săptămână. Constă într-o plimbare în pas vioi (astfel încât inima să nu fie solicitată în exces), dimineaţa în parc sau, dacă este posibil, în pădure. Cura poate fi completată de respiraţia controlată, care presupune inspiraţie si expiraţie lente şi profunde. Zilnic este recomandat să se faca 50 de respiraţii complete succesive (în mai multe reprize), cât mai relaxate, menite să stabilizeze ritmul cardiac şi să crească în mod natural capacitatea de efort;

2. Alimentaţia va fi săracă în carne şi grăsimi saturate, fără alcool, şi cât mai bogată în legume şi fructe. Ca plantă adaptogenă se recomandă talpa-gâştei, eficientă drept calmant, anti-aritmic şi vasodilatator coronarian. Se administrează sub formă de tinctură, 4 linguriţe pe zi.
Temperaturile de peste 30ºC şi soarele puternic, precum şi câmpurile atmosferice de presiune joasă sunt principali inamici ai hipertensivilor.

1. În astfel de perioade se recomandă eliminarea cărnii şi produselor din carne, a condimentelor (piper negru şi alb, ardei şi mustar iute), a sării de bucatarie, a mâncărurilor servite la temperaturi ridicate. În schimb, se vor consuma salate de crudităţi, lactate sărace în calorii, cereale integrale, miere şi polen de albine;

2. Pentru hipertensivi este importantă cultura fizică medicală, cu ajutorul unui specialist, care va ajuta pacientul să-şi menţină o capacitate de efort ridicată şi îl va face să conştientizeze limitele până la care organismul permite o solicitare fizică, fără a apărea riscuri majore;

3. Se recomandă plantele diuretice: boabele de ienupăr, cozile de cireşe, florile de soc, care vor ajuta organismul în perioadele calde, când consumul de lichide este ridicat, să menţină nivelul apei la cote normale. Este indicată şi tinctura de valeriană, câte 50 de picături, de 3-4 ori pe zi.

Manifestările climatice extreme sporesc anxietatea
Omul obişnuit, în timpul caniculei prelungite, a ploilor care produc inundaţii şi a variaţiilor bruşte de temperatură resimte un disconfort psihic tradus prin stări de teamă sau nelinişte fără motiv aparent, reacţii exagerate la stimuli de stres obişnuiţi, insomnie, incapacitate temporară de a lua decizii etc. Într-un timp în care mijloacele media ne bombardează cu informaţii apocaliptice despre schimbările de climă, e important să avem grija de igiena mentală, urmând o serie de sfaturi cu caracter general:

- Nu vă uitaţi la televizor mai mult de 1/2 oră - 1 oră pe zi, deoarece uitatul prelungit sensibilizează excesiv psihicul şi îi conferă receptivitate exagerată la stimulii climatici;

- Rămâneţi doar timpul strict necesar în faţa calculatorului;

- Petreceţi-vă cât mai mult timp în natură, eventual făcând sport în aer curat;

- Formaţi-vă propria imagine despre lucrurile care vă interesează şi nu lăsaţi pesimiştii să vă dea impresia că totul este un dezastru;

- În orice moment dificil, identificaţi trei laturi bune ale situaţiei prezente.
Depresiile, accentuate de perioadele climatice dificile
Frecvent, depresia se declanşează când vremea se răceşte, devine umedă şi noroasă, sau când lumina îşi pierde din intensitate. În faze incipiente se recomandă mersul pe munte, în pădure sau pe malul unui lac şi exerciţiile în aer liber. Mâncarea caldă, proaspătă, bogată în calorii şi condimentată ajută la depăşirea paselor depresive induse de vreme. Ca remediu pe termen lung, se recomandă o combinaţie de busuioc + sunătoare. Cele două plante se macină cu râşniţa de cafea, iar pulberile obţinute se combină în proporţii egale. Se administrează 4 grame din preparatul obţinut, de 3-4 ori/ zi, în cure de 2 luni cu 10 zile pauză.
Insomniile, generate de sensibilitatea la variaţii climatice

1. În insomnia produsă de temperaturile ridicate se recomandă cu 1/2 oră înainte de culcare o cană cu infuzie de salvie şi menta. Dacă aerul în dormitor e prea cald, se recomandă o repriză de relaxare sau de somn scurt (maxim o oră) în aer liber, pe balcon sau pe terasă. Altă soluţie este aerul condiţionat, cu condiţia să fie pus în funcţie cu 5 ore înainte de culcare, astfel încât în momentul somnului aparatul să fie oprit;

2. La insomnia produsă de presiunea atmosferică scăzută este benefică respiraţia abdominală profundă, câte 30-50 de execuţii înainte de culcare. Suplimentar, e bună o cană de infuzie de sunătoare şi talpa-gâştei;

3. Insomnia produsă de intensificările vântului se tratează cu un masaj cu ulei de măsline sau cu o cremă hidratantă, înainte de culcare. Eficientă este şi relaxarea pe fundalul muzicii terapeutice, ce conţine zgomote din natură: susur de izvor, foşnet de frunze, ciripit de păsări. Camera de somn va fi aromatizata cu ulei volatil de lavandă.

4. În cazul insomniei produse de turbulenţe atmosferice se recomandă 1 - 2 linguriţe de tinctură de valeriană, înainte de culcare şi aromatizarea dormitorului cu ulei volatil de brad sau de pin.

Migrene “meteosensibile”
Cel mai des, migrena apare când se manifestă câmpurile de presiune atmosferică scăzută şi când este vânt şi frig. Pe termen mediu şi lung, se recomandă acupunctura, 10-12 şedinţe de echilibrare energetică. Din farmacia verde, infuzie caldă, îndulcită cu miere, de roiniţă şi obligeana - administrată sub formă de pulbere, 3 linguriţe rase pe zi. Când migrena este produsă de frig şi vânt, e indicat un tratament popular: un săculeţ de pânză se umple cu sare, caldă cât se poate suporta, ce apoi se aplică pe zona dureroasă, menţinându-se până durerea este eliminată. Dacă migrena este corelată cu probleme biliare, se administrează 4 doze a câte 50 de picături de tinctură de pelin.
Probleme cu imunitatea
Mulţi, când vremea se răceşte brusc şi vântul prezintă intensificări, devin vulnerabili la gripă şi guturai, bronşite, cistită, nefrită. O soluţie e încălzirea corpului, în special cu ajutorul exerciţiilor fizice, care intensifică arderile de calorii şi măresc rezistenţa organismului. Apoi, călirea cu duşuri reci, de scurtă durată (maxim 120 secunde) şi plimbări în aer liber. Dintre plante, sunt recomandate rădăcina de iarbă mare sub formă de pulbere, câte un gram de trei ori pe zi (când scăderea imunităţii apare mai ales la nivelul căilor respiratorii) şi boabe de ienupăr, 1 - 2 linguriţe mărunţite pe zi (când e afectată imunitatea pe segmentul reno-urinar şi digestiv). Fructele de măceş sub formă de pulbere, 4-6 linguriţe pe zi, sunt recomandate persoanelor sensibile la frig.  

Durerile articulare şi sciatica
La mulţi reumatici, schimbarea de vreme este anunţată prin dureri puternice, cel mai bun remediu preventiv fiind cura balneară. “Un bolnav cronic, în mod obişnuit, face profilaxie şi depăşeşte altfel schimbările de temperatură”, precizează dr. Doina Darie. În practică, s-a observat că o cură de 18 zile conferă, pe aproximativ un an, imunitate la durerile articulare declanşate de meteosensibilitate. Acasă puteţi încerca băi de plante cu infuzie de ciocul cucoarei, cetini de brad, sau boabe de ienupăr. Indicat e şi maceratul de muguri de coacăz negru şi rădăcina de lemn-dulce.

Crizele de sciatică apar când afară se răceşte şi este vânt, alt factor agravant fiind umezeala atmosferică. Prevenirea crizelor se face cu ajutorul gimnasticii medicale sau prin acupunctură. Un tratament popular e cel cu frunze proaspete de urzică, aplicate pe piele, în zona dureroasă, 1-3 minute. După, spatele se acoperă cu un material călduros, din lână. Alt remediu este plasturele cu rădăcina de ghimbir, tăiată felii subţiri şi aplicată 1-3 ore pe pielea din zonele dureroase, cu o bandă adezivă.

Tratamentul stomatologic, revoluţionat de japonezi

Foto: www.gandul.info

Cercetatorii japonezi au pus la punct un procedeu revolutionar care ar putea in scurt timp sa previna cariile si sa ofere un zambet de un alb imaculat, a anuntat seful echipei de oameni de stiinta, citat de agentia de presa AFP.

Echipa profesorului Shigeki Hontsu, de la universitatea de biologie Kinki (vestul Japoniei) a creat o pelicula ultrafina bazata pe hidroxiapatita, principalul component mineral el smaltului dintilor.
"Este primul film flexibil de hidroxiapatita din lume si speram sa-l putem utiliza pentru a repara smaltul afectat", a precizat Shigeki Hontsu.
"Dentistii cred in general ca o pelicula produsa integral din hidroxiapatita tine de domeniul viselor, dar obiectivul nostru este sa cream un smalt dentar artificial", a continuat omul de stiinta.
Acest film, cu o grosime de 0,004 milimetri, a fost obtinut prin intermediul unor raze laser proiectate asupra unor blocuri compresate de hidroxiapatita.
Particulele astfel separate au cazut pe un bloc de sare incalzita pentru a se cristaliza, dupa care sarea a fost topita in apa.
Produsul astfel obtinut este destul de solid pentru a putea fi apucat cu o penseta.
"Cand pui acest film pe dinte, pelicula devine invizibila", a adaugat acesta.
Pentru moment, inconvenientul major este ca e nevoie de aproape o zi intreaga pentru ca filmul sa adere perfect, a precizat Hontsu.
In opinia sa, va fi nevoie de cinci ani pentru utilizarea acestui film in tratamente dentare.

http://science.hotnews.ro

Pedicuţa, "inamicul" cârceilor

http://www.liveandfeel.com

Pedicuta, o planta vesnic verde, care se taraste pe solul padurii cu niste vrejuri lungi de 1, 2 metri, mult prea putin cunoscuta la noi, te-ar putea ajuta sa scapi de carcei. Pedicuta se recomanda, de asemenea, si in hipertensiunea arteriala, ciroza hepatica, sciatica, entorse, luxatii, disfunctionalitati ale rinichilor, spasme vezicale, constipatie.

Ceaiul de pedicuta se prepara dintr-o lingurita rasa de planta peste care se toarna 200 ml de apa clocota si se lasa cateva minute la infuzat. Se bea numai o ceasca de ceai pe zi, de preferinta dimineata, pe nemancate, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun. Ceaiul de pedicuta se bea cu inghitituri mici si rare pe parcursul a 10, 15 minute.
Cu pedicuta se impune o foarte mare atentie, deoarece planta contine radiu si trebuie respectata doza si modul de preparare. Asa ca, atentie!
- nu fierbeti pedicuta;
- persoanele care sufera de diaree trebuie sa intrebuinteze ceaiul de pedicuta cu foarte mare precautie ca sa nu le provoace spasme intestinale;
- numai in caz de ciroza hepatica sau cancer hepatic se pot bea doua ceaiuri de pedicuta pe zi, dar in acest caz cel mai indicat e sa se consulte specialistul.
In caz de durere de sale sau dureri reumatismale, se umple un saculet cu pedicuta uscata si se fixeaza pe zona dureroasa. Aceasta pernuta poate fi folosita timp de un an dupa care se inlocuieste planta.
Daca sub cataplasma, pernuta cu pedicuta, simti usturimi sau arsuri, scoate-o imediat si maseaza locul cu ulei de masline sau sterge-l usor cu bitter suedez. Poti folosi din nou pernuta dupa ce dispar senzatiile neplacute si pielea isi recapata culoarea normala.

Integral pe http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/stiri-sanatate/ceaiul-de-pedicuta-te-scapa-de-carcei-1190342

Alergii de toamnă, între cauze şi soluţii

Toamna inseamna fructe, legume, inceperea scolilor, mirosul de frunze uscate, dar si reintoarcerea sezonului alergiilor. La aproximativ 10-20% dintre oameni se declanseaza alergiile sezoniere, de toamna. 

Din cauza incalzirii globale, studiile au descoperit ca alergiile de toamna pot persista chiar si doua saptamani. Ploaia care spala polenul ce este apoi transportat de vant si proliferarea mucegaiului, stau la baza declansarii alergiilor.

Cauzele alergiilor de toamna

- Polen - Plantele de sex masculin sau partile din plante care produc semintele, elibereaza in aer polenul pentru a fertiliza arborii de sex feminin.
Polenul este intalnit inca de la inceputul verii si persista si toamna, fiind cel care provoaca rinita alergica atunci cand este respirat, prin pasajele nazale. Acest lucru se intampla atunci cand polenul din aer se depune pe par, imbracaminte sau piele, cand mergeti afara.
- Mucegai - Sporii de mucegai pot fi intalniti atat in interior cat si in aer liber. Orice mediu umed si cald ajuta la multiplicarea mucegaiului. Sporii vor fi aeropurtati si ajung usor in pasajele nazale. La fel ca si polenul, sporii de mucegai pot provoca reactii alergice la persoanele sensibile.
Din cauza numeroaselor frunze uscate si umezite de picaturile de ploaie, situatia ar putea deveni problematica. Ca si plantele care polenizeaza, ciupercile pot produce toamna, spori de mucegai.
- Acarieni din praf - Cele mai multe case contin particule de praf si insecte microscopice care fac parte din familia arahnidelor. Acestea prospera in mediile calde si umede. Atunci cand caloriferele sunt pornite toamna, acarienii se pot raspandi prin casa. Curatenia regulata ajuta la indepartarea acarienilor din praf. Daca aveti alergii la praf, curatati casa cat mai des.

Simptomele alergiilor de toamna

Printre manifestarile alergiilor de toamna (cel mai des intalnita fiind rinita alergica) se numara:

rinoree, lacrimarea ochilor, stranut, tuse, mancarimi ale ochilor si nasului, cearcane

Persoanele care au alergii de toamna pot dezvolta senzatia de mancarime la nivelul gatului si gurii (sindrom de alergie orala) atunci cand consuma banane, castraveti, pepene galben sau anumite fructe si legume.
Alergenii din aer pot declansa astmul, o afectiune in care caile respiratorii se ingusteaza, respiratia devine dificila si apar tusea, respiratia suieratoare si scurtata.
Reactiile alimentare pot cauza urticarie, crampe abdominale, greata, varsaturi, diaree si tuse. Manifestarile severe, cum ar fi socul anafilactic determina umflarea gatului si a limbii si ingreuneaza respiratia.

Tratamente recomandate

Desi nu exista nici un tratament permanent pentru alergii exista cativa pasi pe care ii puteti urma pentru a calma suferinta si a diminua aparita simptomelor:

evitati sa iesiti in aer liber atunci cand nivelul polenului din aer este ridicat. Utilizati un purificator de aer pentru a elimina polenul si a evita alergiile.

folositi antihistaminice inainte de a intra in contact cu alergenii. Multi oameni le iau dupa ce intra in contact cu alergenii si cand au deja simptome. Intrucat antihistaminicele blocheaza efectul alergenilor, daca le luati dupa expunerea la alergeni reduceti in mod semnificativ eficacitatea lor.

Sursa: www.sfatulmedicului.ro