Meteosensibilitatea, întâlnită mai des la femei şi la citadini

Foto: www.facebook.com

Este consecinţa unor dereglări diverse, acumulări de toxine, tensiuni fizice (musculare) şi psihologice, care generează o stare generală de disconfort.

Meteosensibilitatea este de trei ori mai frecventă în cazul femeilor decât al bărbaţilor, fiind mai des întâlnită în cazul persoanelor care locuiesc în oraşe. Se presupune că se întâmplă acest lucru din cauză că îşi petrec mult timp în spaţii închise, iar organismul şi-a pierdut capacitatea de adaptare la transformările impuse de vreme. “Fiecare organism are particularităţile lui. Polireumatismalii resimt primii schimbările de temperatură, iar când vine vorba de femei, e foarte important ciclul biologic. Într-un fel se manifestă meteosensibilitatea într-o perioadă de normalitate şi cu totul altfel în timpul menstrelor, a alăptării sau în adolescenţă”, precizează dr. Doina Darie, medic primar medicină de familie.
Cauze şi simptome
Meteosensibilitatea este declanşată de câmpurile electromagnetice care însoţesc schimbările meteorologice, dar şi de starea generală de sănătate. Câmpurile electromagnetice duc la variaţii ale tensiunii arteriale şi probleme circulatorii, dureri de cap şi stări de epuizare fizică, somnolenţă, depresii, ameţeli, dificultăţi de concentrare, dureri osteoarticulare. Copiii care suferă de meteosensibilitate sunt somnolenţi şi iritabili.

Cardiacii, puternic afectaţi
La bolnavii de ischemie cardiacă, meteosensibilitatea se manifestă frecvent când apar câmpurile de presiune atmosferică joasă, la schimbări bruşte de temperatură şi în timpul arşiţei. Cea mai periculoasă pentru cardiaci este canicula prelungită. În astfel de situaţii, creşte riscul apariţiei crizelor de anghină pectorală, de aritmie, precum şi riscul producerii unui infarct. Tratamentul presupune următoarele etape:

1. Cura de teren, ce se face măcar de trei ori pe săptămână. Constă într-o plimbare în pas vioi (astfel încât inima să nu fie solicitată în exces), dimineaţa în parc sau, dacă este posibil, în pădure. Cura poate fi completată de respiraţia controlată, care presupune inspiraţie si expiraţie lente şi profunde. Zilnic este recomandat să se faca 50 de respiraţii complete succesive (în mai multe reprize), cât mai relaxate, menite să stabilizeze ritmul cardiac şi să crească în mod natural capacitatea de efort;

2. Alimentaţia va fi săracă în carne şi grăsimi saturate, fără alcool, şi cât mai bogată în legume şi fructe. Ca plantă adaptogenă se recomandă talpa-gâştei, eficientă drept calmant, anti-aritmic şi vasodilatator coronarian. Se administrează sub formă de tinctură, 4 linguriţe pe zi.
Temperaturile de peste 30ºC şi soarele puternic, precum şi câmpurile atmosferice de presiune joasă sunt principali inamici ai hipertensivilor.

1. În astfel de perioade se recomandă eliminarea cărnii şi produselor din carne, a condimentelor (piper negru şi alb, ardei şi mustar iute), a sării de bucatarie, a mâncărurilor servite la temperaturi ridicate. În schimb, se vor consuma salate de crudităţi, lactate sărace în calorii, cereale integrale, miere şi polen de albine;

2. Pentru hipertensivi este importantă cultura fizică medicală, cu ajutorul unui specialist, care va ajuta pacientul să-şi menţină o capacitate de efort ridicată şi îl va face să conştientizeze limitele până la care organismul permite o solicitare fizică, fără a apărea riscuri majore;

3. Se recomandă plantele diuretice: boabele de ienupăr, cozile de cireşe, florile de soc, care vor ajuta organismul în perioadele calde, când consumul de lichide este ridicat, să menţină nivelul apei la cote normale. Este indicată şi tinctura de valeriană, câte 50 de picături, de 3-4 ori pe zi.

Manifestările climatice extreme sporesc anxietatea
Omul obişnuit, în timpul caniculei prelungite, a ploilor care produc inundaţii şi a variaţiilor bruşte de temperatură resimte un disconfort psihic tradus prin stări de teamă sau nelinişte fără motiv aparent, reacţii exagerate la stimuli de stres obişnuiţi, insomnie, incapacitate temporară de a lua decizii etc. Într-un timp în care mijloacele media ne bombardează cu informaţii apocaliptice despre schimbările de climă, e important să avem grija de igiena mentală, urmând o serie de sfaturi cu caracter general:

- Nu vă uitaţi la televizor mai mult de 1/2 oră - 1 oră pe zi, deoarece uitatul prelungit sensibilizează excesiv psihicul şi îi conferă receptivitate exagerată la stimulii climatici;

- Rămâneţi doar timpul strict necesar în faţa calculatorului;

- Petreceţi-vă cât mai mult timp în natură, eventual făcând sport în aer curat;

- Formaţi-vă propria imagine despre lucrurile care vă interesează şi nu lăsaţi pesimiştii să vă dea impresia că totul este un dezastru;

- În orice moment dificil, identificaţi trei laturi bune ale situaţiei prezente.
Depresiile, accentuate de perioadele climatice dificile
Frecvent, depresia se declanşează când vremea se răceşte, devine umedă şi noroasă, sau când lumina îşi pierde din intensitate. În faze incipiente se recomandă mersul pe munte, în pădure sau pe malul unui lac şi exerciţiile în aer liber. Mâncarea caldă, proaspătă, bogată în calorii şi condimentată ajută la depăşirea paselor depresive induse de vreme. Ca remediu pe termen lung, se recomandă o combinaţie de busuioc + sunătoare. Cele două plante se macină cu râşniţa de cafea, iar pulberile obţinute se combină în proporţii egale. Se administrează 4 grame din preparatul obţinut, de 3-4 ori/ zi, în cure de 2 luni cu 10 zile pauză.
Insomniile, generate de sensibilitatea la variaţii climatice

1. În insomnia produsă de temperaturile ridicate se recomandă cu 1/2 oră înainte de culcare o cană cu infuzie de salvie şi menta. Dacă aerul în dormitor e prea cald, se recomandă o repriză de relaxare sau de somn scurt (maxim o oră) în aer liber, pe balcon sau pe terasă. Altă soluţie este aerul condiţionat, cu condiţia să fie pus în funcţie cu 5 ore înainte de culcare, astfel încât în momentul somnului aparatul să fie oprit;

2. La insomnia produsă de presiunea atmosferică scăzută este benefică respiraţia abdominală profundă, câte 30-50 de execuţii înainte de culcare. Suplimentar, e bună o cană de infuzie de sunătoare şi talpa-gâştei;

3. Insomnia produsă de intensificările vântului se tratează cu un masaj cu ulei de măsline sau cu o cremă hidratantă, înainte de culcare. Eficientă este şi relaxarea pe fundalul muzicii terapeutice, ce conţine zgomote din natură: susur de izvor, foşnet de frunze, ciripit de păsări. Camera de somn va fi aromatizata cu ulei volatil de lavandă.

4. În cazul insomniei produse de turbulenţe atmosferice se recomandă 1 - 2 linguriţe de tinctură de valeriană, înainte de culcare şi aromatizarea dormitorului cu ulei volatil de brad sau de pin.

Migrene “meteosensibile”
Cel mai des, migrena apare când se manifestă câmpurile de presiune atmosferică scăzută şi când este vânt şi frig. Pe termen mediu şi lung, se recomandă acupunctura, 10-12 şedinţe de echilibrare energetică. Din farmacia verde, infuzie caldă, îndulcită cu miere, de roiniţă şi obligeana - administrată sub formă de pulbere, 3 linguriţe rase pe zi. Când migrena este produsă de frig şi vânt, e indicat un tratament popular: un săculeţ de pânză se umple cu sare, caldă cât se poate suporta, ce apoi se aplică pe zona dureroasă, menţinându-se până durerea este eliminată. Dacă migrena este corelată cu probleme biliare, se administrează 4 doze a câte 50 de picături de tinctură de pelin.
Probleme cu imunitatea
Mulţi, când vremea se răceşte brusc şi vântul prezintă intensificări, devin vulnerabili la gripă şi guturai, bronşite, cistită, nefrită. O soluţie e încălzirea corpului, în special cu ajutorul exerciţiilor fizice, care intensifică arderile de calorii şi măresc rezistenţa organismului. Apoi, călirea cu duşuri reci, de scurtă durată (maxim 120 secunde) şi plimbări în aer liber. Dintre plante, sunt recomandate rădăcina de iarbă mare sub formă de pulbere, câte un gram de trei ori pe zi (când scăderea imunităţii apare mai ales la nivelul căilor respiratorii) şi boabe de ienupăr, 1 - 2 linguriţe mărunţite pe zi (când e afectată imunitatea pe segmentul reno-urinar şi digestiv). Fructele de măceş sub formă de pulbere, 4-6 linguriţe pe zi, sunt recomandate persoanelor sensibile la frig.  

Durerile articulare şi sciatica
La mulţi reumatici, schimbarea de vreme este anunţată prin dureri puternice, cel mai bun remediu preventiv fiind cura balneară. “Un bolnav cronic, în mod obişnuit, face profilaxie şi depăşeşte altfel schimbările de temperatură”, precizează dr. Doina Darie. În practică, s-a observat că o cură de 18 zile conferă, pe aproximativ un an, imunitate la durerile articulare declanşate de meteosensibilitate. Acasă puteţi încerca băi de plante cu infuzie de ciocul cucoarei, cetini de brad, sau boabe de ienupăr. Indicat e şi maceratul de muguri de coacăz negru şi rădăcina de lemn-dulce.

Crizele de sciatică apar când afară se răceşte şi este vânt, alt factor agravant fiind umezeala atmosferică. Prevenirea crizelor se face cu ajutorul gimnasticii medicale sau prin acupunctură. Un tratament popular e cel cu frunze proaspete de urzică, aplicate pe piele, în zona dureroasă, 1-3 minute. După, spatele se acoperă cu un material călduros, din lână. Alt remediu este plasturele cu rădăcina de ghimbir, tăiată felii subţiri şi aplicată 1-3 ore pe pielea din zonele dureroase, cu o bandă adezivă.

Tratamentul stomatologic, revoluţionat de japonezi

Foto: www.gandul.info

Cercetatorii japonezi au pus la punct un procedeu revolutionar care ar putea in scurt timp sa previna cariile si sa ofere un zambet de un alb imaculat, a anuntat seful echipei de oameni de stiinta, citat de agentia de presa AFP.

Echipa profesorului Shigeki Hontsu, de la universitatea de biologie Kinki (vestul Japoniei) a creat o pelicula ultrafina bazata pe hidroxiapatita, principalul component mineral el smaltului dintilor.
"Este primul film flexibil de hidroxiapatita din lume si speram sa-l putem utiliza pentru a repara smaltul afectat", a precizat Shigeki Hontsu.
"Dentistii cred in general ca o pelicula produsa integral din hidroxiapatita tine de domeniul viselor, dar obiectivul nostru este sa cream un smalt dentar artificial", a continuat omul de stiinta.
Acest film, cu o grosime de 0,004 milimetri, a fost obtinut prin intermediul unor raze laser proiectate asupra unor blocuri compresate de hidroxiapatita.
Particulele astfel separate au cazut pe un bloc de sare incalzita pentru a se cristaliza, dupa care sarea a fost topita in apa.
Produsul astfel obtinut este destul de solid pentru a putea fi apucat cu o penseta.
"Cand pui acest film pe dinte, pelicula devine invizibila", a adaugat acesta.
Pentru moment, inconvenientul major este ca e nevoie de aproape o zi intreaga pentru ca filmul sa adere perfect, a precizat Hontsu.
In opinia sa, va fi nevoie de cinci ani pentru utilizarea acestui film in tratamente dentare.

http://science.hotnews.ro

Pedicuţa, "inamicul" cârceilor

http://www.liveandfeel.com

Pedicuta, o planta vesnic verde, care se taraste pe solul padurii cu niste vrejuri lungi de 1, 2 metri, mult prea putin cunoscuta la noi, te-ar putea ajuta sa scapi de carcei. Pedicuta se recomanda, de asemenea, si in hipertensiunea arteriala, ciroza hepatica, sciatica, entorse, luxatii, disfunctionalitati ale rinichilor, spasme vezicale, constipatie.

Ceaiul de pedicuta se prepara dintr-o lingurita rasa de planta peste care se toarna 200 ml de apa clocota si se lasa cateva minute la infuzat. Se bea numai o ceasca de ceai pe zi, de preferinta dimineata, pe nemancate, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun. Ceaiul de pedicuta se bea cu inghitituri mici si rare pe parcursul a 10, 15 minute.
Cu pedicuta se impune o foarte mare atentie, deoarece planta contine radiu si trebuie respectata doza si modul de preparare. Asa ca, atentie!
- nu fierbeti pedicuta;
- persoanele care sufera de diaree trebuie sa intrebuinteze ceaiul de pedicuta cu foarte mare precautie ca sa nu le provoace spasme intestinale;
- numai in caz de ciroza hepatica sau cancer hepatic se pot bea doua ceaiuri de pedicuta pe zi, dar in acest caz cel mai indicat e sa se consulte specialistul.
In caz de durere de sale sau dureri reumatismale, se umple un saculet cu pedicuta uscata si se fixeaza pe zona dureroasa. Aceasta pernuta poate fi folosita timp de un an dupa care se inlocuieste planta.
Daca sub cataplasma, pernuta cu pedicuta, simti usturimi sau arsuri, scoate-o imediat si maseaza locul cu ulei de masline sau sterge-l usor cu bitter suedez. Poti folosi din nou pernuta dupa ce dispar senzatiile neplacute si pielea isi recapata culoarea normala.

Integral pe http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/stiri-sanatate/ceaiul-de-pedicuta-te-scapa-de-carcei-1190342

Alergii de toamnă, între cauze şi soluţii

Toamna inseamna fructe, legume, inceperea scolilor, mirosul de frunze uscate, dar si reintoarcerea sezonului alergiilor. La aproximativ 10-20% dintre oameni se declanseaza alergiile sezoniere, de toamna. 

Din cauza incalzirii globale, studiile au descoperit ca alergiile de toamna pot persista chiar si doua saptamani. Ploaia care spala polenul ce este apoi transportat de vant si proliferarea mucegaiului, stau la baza declansarii alergiilor.

Cauzele alergiilor de toamna

- Polen - Plantele de sex masculin sau partile din plante care produc semintele, elibereaza in aer polenul pentru a fertiliza arborii de sex feminin.
Polenul este intalnit inca de la inceputul verii si persista si toamna, fiind cel care provoaca rinita alergica atunci cand este respirat, prin pasajele nazale. Acest lucru se intampla atunci cand polenul din aer se depune pe par, imbracaminte sau piele, cand mergeti afara.
- Mucegai - Sporii de mucegai pot fi intalniti atat in interior cat si in aer liber. Orice mediu umed si cald ajuta la multiplicarea mucegaiului. Sporii vor fi aeropurtati si ajung usor in pasajele nazale. La fel ca si polenul, sporii de mucegai pot provoca reactii alergice la persoanele sensibile.
Din cauza numeroaselor frunze uscate si umezite de picaturile de ploaie, situatia ar putea deveni problematica. Ca si plantele care polenizeaza, ciupercile pot produce toamna, spori de mucegai.
- Acarieni din praf - Cele mai multe case contin particule de praf si insecte microscopice care fac parte din familia arahnidelor. Acestea prospera in mediile calde si umede. Atunci cand caloriferele sunt pornite toamna, acarienii se pot raspandi prin casa. Curatenia regulata ajuta la indepartarea acarienilor din praf. Daca aveti alergii la praf, curatati casa cat mai des.

Simptomele alergiilor de toamna

Printre manifestarile alergiilor de toamna (cel mai des intalnita fiind rinita alergica) se numara:

rinoree, lacrimarea ochilor, stranut, tuse, mancarimi ale ochilor si nasului, cearcane

Persoanele care au alergii de toamna pot dezvolta senzatia de mancarime la nivelul gatului si gurii (sindrom de alergie orala) atunci cand consuma banane, castraveti, pepene galben sau anumite fructe si legume.
Alergenii din aer pot declansa astmul, o afectiune in care caile respiratorii se ingusteaza, respiratia devine dificila si apar tusea, respiratia suieratoare si scurtata.
Reactiile alimentare pot cauza urticarie, crampe abdominale, greata, varsaturi, diaree si tuse. Manifestarile severe, cum ar fi socul anafilactic determina umflarea gatului si a limbii si ingreuneaza respiratia.

Tratamente recomandate

Desi nu exista nici un tratament permanent pentru alergii exista cativa pasi pe care ii puteti urma pentru a calma suferinta si a diminua aparita simptomelor:

evitati sa iesiti in aer liber atunci cand nivelul polenului din aer este ridicat. Utilizati un purificator de aer pentru a elimina polenul si a evita alergiile.

folositi antihistaminice inainte de a intra in contact cu alergenii. Multi oameni le iau dupa ce intra in contact cu alergenii si cand au deja simptome. Intrucat antihistaminicele blocheaza efectul alergenilor, daca le luati dupa expunerea la alergeni reduceti in mod semnificativ eficacitatea lor.

Sursa: www.sfatulmedicului.ro

Grija pentru sănătate, sporită în vacanţe

Foto: http://www.csid.ro

* Plecarea de-acasă într-un mediu nou trebuie tratată cu maxim de seriozitate, foarte importantă fiind propria capacitate de adaptare *

O persoană care trăieşte într-un apartament ce are vederea spre o stradă închisă, pe care nu îl părăseşte decât pentru a merge la biroul prost aerisit şi fără multă lumină, care îşi petrece seara la televizor, cinema, teatru şi fiecare drum îl face cu tramvaiul sau cu automobilul va avea probleme atunci când se va trezi într-o bună zi în plină natură sau va respira din plin briza mării, aerul înălţimilor sau mireasma unei păduri. Trecerea prea bruscă de la un mediu închis, fără prea mult aer şi lumină  la spaţiile largi este relativ primejdioasă. Înainte de a pleca de-acasă e de preferat să vă rezervaţi câteva ore zilnic pentru a face mişcare în aer liber, pentru a vă antrena astfel încât să vă puteţi adapta cu o mai mare uşurinţă regimului de vacanţă.

Destinaţia, aleasă funcţie de condiţia fizică a celor mici

Dacă aveţi de gând să vă luaţi copiii când plecaţi în concediu, e bine să aveţi în vedere o serie de reguli. În primul rând, luaţi în calcul starea lor fizică şi eventualele boli de care au suferit în timpul iernii. Copiii care au avut bronşite repetate, precum şi cei care au crescut repede în înălţime trebuie să meargă la munte pentru că se adaptează mai uşor. Copiilor care nu s-au dezvoltat suficient le este benefică o vacanţă pe malul mării. O vacanţă la ţară, la câmpie este excelentă pentru copii care nu au probleme foarte mari în privinţa schimbării bruşte a climatului, cei foarte slăbuţi sau foarte nervoşi. Rezultatele la ţară sunt mai puţin evidente decât cele obţinute la munte sau la mare, dar sunt mai solide. Vecinătatea pădurii este recomandată pentru starea de linişte pe care o transmite.

Atenţie maximă pentru igienă

Pentru a nu transforma concediul în motiv de vizită medicală, trebuie să urmăm câteva reguli generale:
- spălaţi mâinile înainte de fiecare masă (scade riscul contactării hepatitei A);
- spălaţi fructele şi legumele;
- evitaţi consumul de apă de la robinet; indiferent cât de curată este apa respectivă, simplul fapt că organismul nu este obişnuit cu ea poate cauza probleme extrem de neplăcute, cum ar fi episoade diareice mai mult sau mai puţin severe, asociate sau nu cu crampe abdominale, senzaţie de greaţă şi vomă; este recomandabil consumul de apă îmbuteliată;
- evitaţi consumul de carne insuficient preparată termic.

Precauţii la bălăceală
O vizită la piscină nu este nici ea lipsită de riscuri. Mediul cald şi umed din jurul bazinului este un mediu excelent de dezvoltare pentru diverse bacterii şi ciuperci care pot strica tot farmecul unei vacanţe, de aceea este bine să respectaţi câteva reguli care vă pot scăpa de multe bătăi de cap:
- Un duş înainte, dar mai ales DUPĂ o vizită la piscină, este indispensabil. Se va folosi săpun antibacterian;
- Deplasarea în jurul piscinei se va face numai în încălţămintea personală, care nu se va împrumuta altor persoane. Deplasarea în picioarele goale vă expune riscului de contactare a unei micoze cutanate, a unghiilor sau a verucilor plantare, toate cauzate de microorganisme care au găsit în mediul respectiv condiţii propice de dezvoltare;
- După baie, pielea va fi uscată cu prosopul cât mai bine, insistând în spaţiul dintre degete. Pielea uscată şi folosirea de încălţăminte în care piciorul să poată respira reduce riscul dezvoltării unor micoze la acest nivel;
- Evitaţi, pe cât posibil, înghiţirea apei din bazin, care, datorită bacteriilor existente, poate cauza episoade diareice;
- Evitaţi  intrarea apei în ochi sau urechi (minimizează riscul dezvoltării unei conjunctivite sau otite).
Dacă vă pregătiţi să mergeţi într-o zonă "suprapopulată" de insecte, cum ar fi Delta Dunării, nu uitaţi să luaţi produse care reuşesc să creeze un scut în faţa insectelor (ţânţari, albine, viespi, tăuni, bondari etc). De asemenea, indiferent că mergeţi la mare sau la munte, soarele este acelaşi, aşa că nu uitaţi de crema cu factor de protecţie!
Trusa de prim ajutor, indispensabilă

În momentul în care plecaţi undeva, mai ales atunci când e vorba de zone izolate, nu trebuie să vă lipsească medicaţia pentru orice posibilă urgenţă şi nici o serie de “ustensile” de maximă utilitate. În eventualitatea în care sunteţi pe picior de plecare, aveţi în vedere următoarele:

- Dacă sunteţi într-un tratament cronic (gen antibiotice) sau pentru alte afecţiuni (diabet, hipertensiune), aveţi grijă ca întotdeauna să luaţi medicamentele necesare pentru zilele de călătorie, plus pentru încă două zile „extra” faţă de durata estimată a călătoriei;

- Cu ajutorul unui briceag elveţian multifuncţional (“unealtă” cu lame foarte tăioase, fierăstrău, forfecuţă, pensetă şi lupă - foarte utile pentru îndepărtarea insectelor, a spinilor, aşchiilor etc.) se pot improviza destule în caz de o urgenţă minimă-medie, pentru un mic ajutor premedical;

- Verificaţi dacă în trusa auto aveţi apă oxigenată pentru interiorul unei posibile răni, alcool sanitar pentru curăţarea superficială a rănii şi instrumentelor cu care veţi lucra pe aceasta şi tinctură de iod pentru dezinfectarea tegumentelor (pielii) din jurul rănii;

- Pentru o rană dezinfectată cu grijă trebuie să mai aveţi un pacheţel de comprese sterile, una-două feşe de tifon şi bandaje elastice! Acestea din urmă sunt mult mai bune la bandajat eventualele traumatisme ale oaselor, articulaţiilor şi se folosesc destul de bine ca „bandaj de acoperire” peste eventualul bandaj de tifon aplicat iniţial. Luaţi şi nişte “cleme” specifice pentru prinderea bandajelor, bune fiind şi banalele agrafe de birou. Pentru rănile minore, nu uitaţi plasturii ce le pot proteja;

- Dintr-o trusă de prim ajutor nu trebuie să lipsească medicamentele. E indicat să vă luaţi cu dumneavoastră paracetamol, algocalmin, vitamina C, antihistaminice, un eventual ajutor pentru tubul digestiv (atât pentru digestie – gen clasicul triferment sau mai bine, cât şi pentru senzaţia de greaţă – metoclopramid şi un mic pansament gastric gen ranitidină sau omeprazol);

- Pentru cei cu alergie la paracetamol utilă este aspirina, iar pentru cei cu alergii la algocalmin sau care consideră că nu „îi ajută la durere”, ibuprofenul este indicat;

- Înafară de cremele de noapte, zi, amiază, cu enzime şi vitamine, luaţi şi un unguent cu diclofenac. Dacă ştiţi că urmează să faceţi un efort muscular intens, unguentele specifice pentru dureri musculare pot fi adăugate. Diclofenacul pentru articulaţii, restul pentru muşchi;

- Adăugaţi orice alt preparat care consideraţi că vă este util sau pe care îl luaţi „din obişnuinţă” în orice călătorie şi mergeţi măcar o dată pe an la un curs de prim-ajutor premedical. Nu strică niciodată.