Carmen Holonca, reputat medic stomatolog botoşănean

Radu Malancea, medicul care te pune pe picioare

Foto: www.adevarul.ro

Ortopedul Radu Malancea este unul dintre doctorii care au câştigat aprecierea cititorilor, a juriului de specialitate şi a redacţiei „Adevărul" în cadrul campaniei „Doctorii cu care Botoşaniul se mândreşte". În urma voturilor, medicul s-a clasat pe locul IV.

În 1990, la scurt timp după ce a terminat facultatea, ieşeanul Radu Malancea(52 ani) a avut de ales între oftalmologie, ORL şi ortopedie. A ales ortopedia pentru că, spune el în glumă, îi plăcea „şurubăraia".

Ortopedia a fost o mare provocare pentru că -şi amintea de vorbele unuia dintre profesorii din facultate, care spunea că, dacă în chirurgia generală este mai uşor să „ascunzi" o eventuală nereuşită, o mână sau un picior care nu sunt operate bine vor fi observate imediat.

Continuarea, pe http://www.adevarul.ro/locale/botosani/Doctori_cu_care_Botosaniul_se_mandreste-_Radu_Malancea-medicul_care_te_pune_pe_picioare_0_5873

Centrul de recuperare Fizomed Botosani

Situat în spatele Cinematografului Unirea Botoşani

Lenea, simptom al asteniei de primăvară sau al unei suferinţe interne?

Foto: www.trilulilu.ro

* Lipsiţi de chef şi de orice urmă de entuziasm, leneşii sunt priviţi cu circumspecţie sau chiar acuzator de semenii lor *

De fapt, dacă ar apela la medic atunci când prezintă aceste simptome, mulţi ar descoperi că sunt suspecţii unor boli mai uşoare sau mai grave. În opinia specialiştilor, astfel de simptome pot fi ale asteniei de primăvară, situaţie în care totul se poate regla cu ajutorul vitaminelor şi al unui efort fizic moderat. Numai că apatia şi starea de slăbiciune pot fi şi
simptome ale unui somn dezechilibrat, ale unei alimentaţii nepotrivite sau, şi mai grav, pot fi cauzate de o hepatită cronică, un cancer sau o infecţie în organism. Pe de altă parte,
dezinteresul pentru anumite acţiuni şi activităţi, precum şi afirmarea unei stări de plictiseală continuă sunt semne ale unor depresii latente, instalate de cel puţin doi-trei ani. În acest caz, apare nevoia de a ne izola de mediul social şi de a nu interacţiona cu ceilalţi.
Sub o altă formă, lenea se mai poate instala şi ca o nevoie de a ne recompensa, conştient, după o reuşită pe care o obţinem după multe luni de muncă. Pentru mulţi tineri, lenea vine ca un răgaz pe care şi-l oferă în schimbul ritmului cotidian în care sunt obişnuiţi să muncească, consideră sociologii. Tot ei mai cred, scrie ziare.com,  că "lenea este o stare de bine, pe care românii şi-o oferă cu proxima ocazie, sau la care visează în momentele percepute ca fiind grele".

Sindromului deficienţei motivaţionale (lenea extremă)
Se spune, des, că munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni. Cercetătorii australieni de la Universitatea Newcastle sunt însă de altă părere. Aceştia susţin, în urma unui studiu, că lenea extremă poate fi fatală. Mai mult, i-au găsit o denumire ştiinţifică: sindromul deficienţei motivaţionale. Această tulburare, botezata MoDeD („motivational deficiency disorder”), se manifestă printr-o stare de apatie covârşitoare, lipsă de voinţă pe termen lung, epuizare psihică şi fizică. „Afecţiunea în cauză este puţin înţeleasă, subdiagnosticată şi subtratată”, a declarat pentru publicaţia „British Medical Journal” (BMJ) neurologul Leth Argos de la Universitatea Newcastle (Australia), citat de www.craiova-online.ro  O posibilă investigaţie, adaugă acesta, ar putea fi „tomografia cu emisie de pozitroni”, combinată cu aplicarea unei scale de determinare a motivaţiei, verificată anterior şi la sportivi. Lenea extremă diferă substanţial de „toropeala” pe care orice om o resimte la un moment dat şi care se manifestă pe termen scurt. „Lenea comună nu este o boală. Oamenii au dreptul inalienabil de a nu face nimic”, a apreciat David Henry, farmacolog la Universitatea Newcastle.
Inactivitatea, simptom de boli psihice
Lipsa chefului, spun specialiştii romani, apare de multe ori ca urmare a deficitului de serotonină din creier. Această substanţă asigură buna dispoziţie, iar în cantităţi mici predispune la depresie. Înainte de a spune că un om este leneş, trebuie să ne asigurăm că acesta nu are afecţiuni psihice sau somatice. Lenea poate fi un simptom pentru afecţiuni cum sunt demenţa, astenia, neurastenia sau cancerul, de aceea trebuie evitate etichetările gratuite. O persoană depresivă poate ajunge până la situaţia în care nu va mai avea chef de privit la televizor, de întâlniri cu prietenii sau chiar de mers la serviciu. Dintre persoanele însingurate, solitare, introvertite, depresive, multe vor face schizofrenie, o afecţiune pentru care lenea este chiar un simptom. Dorinţa de a “zăcea” pur şi simplu se manifestă frecvent şi la consumatorii cronici de canabis sau ecstasy. În timp, aceştia devin nepăsători în privinţa propriei vieţi, nu îşi mai doresc să muncească, au performanţe slabe la şcoală şi la serviciu. Creierul lor eliberează cantităţi mari de serotonină, iar depozitele se refac greu. De aici epuizarea fizică şi psihică, explică psihiatrii.
Extrovertiţii, mai harnici decat singuraticii
Dacă nu se asociază cu vreo boală, lenea are legătură cu temperamentul. În timp ce extrovertiţii sunt oameni de acţiune, se implică uşor în proiecte noi, introvertiţii îşi consumă energia mai mult în interior. Pentru lipsa de motivaţie, specialiştii găsesc şi o explicaţie care ţine de educaţie, considerând că unii oameni sunt născuţi fără forţa de a ieşi în faţă. Ei sunt „oameni de linia a doua” dominaţi de cei din linia întâi, hiperactivii, şefii. Felul în care cineva a fost crescut poate avea un rol important în atitudinea faţă de muncă. Un copil care a fost „bombardat” în copilărie cu mesaje de tipul „mai bine nu te apuci de un lucru decât să-l faci prost” îşi va găsi cu dificultate motivaţia de se apuca de ceva, fiindcă se va teme permanent de eşec.
Aminoacizii, un posibil remediu
Până se va inventa un antidot anti-lene, cei care suferă de această „boală” pot încerca suplimentele pe bază de aminoacizi, eficiente în creşterea nivelului de energie. Se spune că acestea au fost testate încă din Primul Război Mondial pe soldaţii din marina germană. Fiind nevoiţi să stea mult timp într-un spaţiu limitat şi să alterneze perioadele de efort cu cele de inactivitate, aceştia se mobilizau mai greu în cazul unei alarme. De aceea, superiorii lor s-au gândit să le administreze „pastile cu energie”, cu un conţinut bogat de caseină. Această proteină derivată din lapte măreşte dinamismul, ajută la creşterea masei musculare şi la accelerarea metabolismului. Lenea extremă a fost asociată şi cu sindromul oboselii cronice, întâlnit la soldaţii din Irak, puternic afectaţi de stres şi de expunerile chimice.

Şi italienii au probleme cu lenea

Recent, ministrul sănătăţii din Italia, Maurizio Sacconi, a prezentat un raport privind starea sistemului de sănătate şi starea naţiunii, scria Mario Reggio, într-un articol publicat în ziarul „La Repubblica”, citat de Rador. “Bilele albe” din raport erau legate de creşterea speranţei de viaţă, reducerea mortalităţii infantile şi a deceselor provocate de bolile maligne şi cardiovasculare, 61% dintre italieni considerând că au o stare bună a sănătăţii. "Noi (italienii) ne îmbolnăvim din cauza lenei", a spus, în schimb, ministrul. "Italienii fac prea puţină mişcare şi sport în timpul lor liber. Suntem o ţară cu oameni leneşi, care duc o viaţă sedentară. Acest stil de viaţă nesănătos provoacă, anual, moartea a 28.000 de italieni. Afirmaţia vine în contextul în care fumatul ucide peste 70.000 de persoane, în fiecare an, în Italia", după cum a subliniat ministrul italian.

Convenţia naţională a leneşilor

În 2004, italienii stresaţi şi-au unit suferinţele: s-au adunat la Champoluc, lângă frontiera cu Elveţia, şi au alcătuit Prima Convenţie Naţională a Leneşilor. Pur şi simplu, organizatorii au propus leneveala ca metodă alternativă de eliminare a stresului. Ritmul accelerat al vieţii moderne şi presiunile de tot felul – au spus ei – îi fac pe oameni să caute zi de zi modalităţi noi de detensionare – cursuri de yoga, masaje, plimbări... De ce n-ar fi şi lipsa totală de activitate o modalitate de relaxare?

Italienii participanţi la eveniment, titra revistamagazin.ro, au declarat că speră ca noţiunea de lene sa fie reevaluată. Potrivit unuia dintre ei, scriitorul şi actorul Gianni Fantoni, lenea nu este un viciu, ci un semn de inteligenţă, pentru că leneşii găsesc modalităţi inteligente de a obţine aceleaşi rezultate cu mai puţin efort. Fantoni mai spune că lenea este elixirul longevităţii într-o lume dominată de termene - limită.
Manifestarea a cuprins şi o expoziţie pe tema lenei de-a lungul timpului. Printre exponate s-au aflat obiecte destinate să reducă efortul la minim: un costum bărbătesc cu pantofi şi ciorapi încorporati, o invenţie de făcut bulgări de zăpada şi, aproape un simbol al lenei – hamacul. Organizatorii au prezentat şi cele zece reguli de aur pentru evitarea efortului, printre care: lasă-i întotdeauna pe ceilalţi să facă prima mişcare, ţine minte că efortul este făcut pentru alţi oameni şi nu te oferi niciodată să faci ceva.

Joggingul ne prelungeşte viaţa cu ani buni

http://five-plus-five.blogspot.com

* Vremea frumoasă e motivaţia perfectă pentru o alergare uşoară în aer liber * Pentru efecte benefice certe, e nevoie de perseverenţă *

Joggingul este o modalitate de întreţinere corporală care poate avea urmări neplăcute asupra începătorilor care se solicită foarte mult încă din primele şedinţe şi nu îşi controlează atent respiraţia şi ritmul în care aleargă. Joggingul de întreţinere acţionează asupra activităţii cardiovasculare, circulaţiei sângelui în organism şi eliberează stresul şi tensiunea musculară, informează buzzle.com.
Tendinţa tuturor începătorilor joggingului de întreţinere este de a alerga repede şi pe distanţe mari. Sfatul specialistului este să optăm pentru şedinţele scurte la început, pe distanţe mici, parcurse relaxat, fără să forţăm muşchii gambelor.
Echipamentul de jogging este foarte important. Încălţările vor fi foarte comode, pantalonii scurţi, iar şosetele scurte, din bumbac, pentru a nu irita piciorul din cauza transpiraţiei.
Nivelul apei din organismul celui care face jogging de întreţinere scade treptat, tocmai de aceea o sticlă de apă nu trebuie să lipsească din trusa de sport, pentru o hidratare permanentă. Şi alimentaţia este foarte importantă pentru cei care fac jogging. Specialiştii recomandă ca prima masă să se ia după o oră de la încheierea şedinţei de sport.
Pentru orice tip de accident, cuburile de gheaţă sunt ideale pentru eliberarea durerilor sau umflăturilor.
Începătorii joggingului trebuie să reziste tentaţiei puternice de a renunţa la această modalitate de întreţinere corporală după primele zile. Tendinţa începătorilor este de a se solicita foarte mult şi a renunţa foarte repede. Tocmai de aceea, ideal este să ne alegem un partener, care să ne motiveze şi cu care să discutăm în pauzele de hidratare, pentru evitarea monotoniei.
Alergatul, avantaje şi dezavantaje

Medicii recomandă 30 de minute de mişcare pe zi, cel puţin cinci zile pe săptămână, titrează steadyhealth.com. Avantajul major al alergatului este reglarea activităţii inimii prin restabilirea unei tensiuni arteriale corespunzătoare. Mai mult, specialiştii americani sunt de părere că persoanele care fac loc joggingului printre activităţile zilnice îşi prelungesc viaţa cu cinci până la şapte ani. Mai mult, ca şi ardere a grăsimilor, alergatul este la fel de eficient precum mersul pe bicicleta sau înotul. Astfel, întreaga structură osoasă va fi mai întărită, la fel şi spatele, iar pentru femei este recreerea ideală, pentru că reduce riscul apariţiei osteoporozei şi fracturilor.
Poate mări capacitatea de concentrare, prin oxigenarea cerebrală corespunzătoare. În timpul acestei activităţi se secretă endorfina, hormonul fericirii, şi astfel tonusul general este considerabil îmbunătăţit. Alergatul în aer liber mai poate fi şi un tratament eficient împotriva depresiilor, asteniilor sau melancoliilor şi măreşte capacitatea de concentrare.
Există însă şi dezavantaje ale acestui regim. În timpul alergatului, gleznele şi genunchii sunt solicitaţi suplimentar. Astfel, pe termen lung, pot apărea chiar deformări şi mişcări imperfecte, care pot produce fracturi. Pentru persoanele obeze, acest lucru este foarte des întâlnit. Tocmai de aceea, medicii recomandă acestor persoane altă formă de mişcare, iar înotul este ideal.
Tendinţa începătorilor sau a persoanelor care vor să scape de kilogramele în plus este de a se suprasolicita, sistemul cardiovascular fiind în pericol. Specialiştii recomandă o vizită la cardiolog înainte de a începe acest regim sever de mişcare. El vă va recomanda cât efort să faceţi şi sub ce formă, pentru ca pulsul şi tensiunea arterială să nu înregistreze schimbări bruşte.
Joggingul stimulează memoria şi reîmprospătează amintirile

Un studiu realizat de un institut din Maryland a arătat ca joggingul, practicat de câteva ori pe săptămână, determină apariţia a mii de neuroni într-o regiune din creier care se află în strânsă legătură cu naşterea şi colectarea amintirilor, relatează The Telegraph. Această activitate face ca amintirile să fie rememorate fără a fi confundate, o abilitate crucială pentru procesul de învăţare şi alte funcţii cognitive, conform raportului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. Tot această activitate are potenţialul de a opri deteriorarea abilităţilor mentale, proprie vârstnicilor.
Concluzia a reieşit în urma unui experiment pe cobai. Unul dintre grupurile de subiecţi a avut acces nelimitat la o roată, unde parcurgeau zilnic, în medie, echivalentul a 24 de kilometri, ceilalţi neavând acces la aceasta. Cobaii din ambele grupuri au fost aşezaţi apoi rând pe rând în faţa unui monitor, trebuind să atingă cu botul unul dintre cele două pătrate identice ce apăreau pe ecran. Dacă îl atingeau pe cel din stânga primeau o tabletă de zahăr, dacă îl atingeau pe cel din dreapta, nimic. Experimentul a arătat că şoarecii din grupa celor care avuseseră acces la roată s-au descurcat de două ori mai bine.

Alergarea în adidaşi, mai periculoasă pentru articulaţii decât cea în picioarele goale

Un studiu recent arată că cei care aleargă pe distanţe lungi în pantofi de sport îşi suprasolicită articulaţiile mai mult decât cei care aleargă desculţi. Studiul a fost efectuat pe 68 de adulţi, dintre care 37 femei, care aleargă regulat cel puţin 25 de kilometri pe săptămână, scrie Daily Mirror, citat de ziare.com. Aceştia au fost puşi să alerge pe bandă atât desculţi, cât şi încălţaţi cu pantofi de sport. Testele efectuate de specialişti, în timpul acestor curse, asupra articulaţiilor gleznelor cât şi a genunchiului şi şoldului au arătat că efortul de torsiune înregistrat când persoana respectivă era încălţată era mai mare decât atunci când aceasta alerga desculţă, cu procente de până la 54%. "Efectul produs de pantofii de sport asupra articulaţiilor este la fel de nociv ca şi cel înregistrat în cazul mersului pe tocuri. Acest aspect va trebui să fie tratat cu mare atenţie de toţi producătorii de echipamente sportive", a declarat conducătorul studiului, dr.Casey Kerrigan de la Universitatea din Virginia. O primă explicaţie ar consta în faptul că adidaşii moderni au talpa mai ridicată la călcâi, ceea ce tensionează suplimentar bolta piciorului.

Joggingul vă face poftă de fructe

Dacă vreţi să slăbiţi şi nu ştiţi ce tip de mişcare să alegeţi ar trebui să ţineţi cont de faptul că fiecare tip de exerciţiu are alt efect asupra corpului şi face poftă de altceva. Spre exemplu, o repriză serioasă de jogging are ca efect o poftă subită de fructe sărace în calorii, în timp ce câteva lungimi de bazin fac poftă de biscuiţi, arată un studiu citat de The Telegraph. Cei care se tem să nu slăbească prea mult în urma efortului fizic depus ar trebui să se îndrepte mai degrabă spre înot, este de părere dr. David Stensel, coordonatorul studiului.
Studiul a mai arătat ca 90 de minute de alergat ard circa 1.300 de calorii. Chiar şi aşa, organismul nu simte nevoia să pună caloriile la loc în următoarele 24 de ore. Pe scurt, în cazul joggingului, se ard toate caloriile, dar nu apare senzaţia de foame, ca în cazul înotului.