Mişcare şi dietă pentru o inimă sănătoasă

„Motorul” întregului organism merită o atenţie specială şi continuă, „rateurile”sale fiind, adesea,  fatale.

La nivel mondial, cauza numărul 1 de mortalitate este reprezentată de bolile cardio-vasculare. Bolile de inimă ucid mai mulţi oameni decât următoarele patru cauze de mortalitate însumate, în fiecare an înregistrându-se peste 17 milioane de decese în lume. Inima este numită, pe bună dreptate, “motorul” întregului organism şi face lucruri extraordinare, deşi nu cântăreşte mai mult de 200-300 de grame. În mod normal, inima pompează de aproape 100.000 de ori în fiecare zi, de 35 de milioane de ori pe an şi de 2,5 miliarde de ori în viaţă. Într-o singură zi, sângele din corpul nostru “călătoreşte” 19.000 de kilometri.
Specialişti ai Societăţii române de Cardiologie, citaţi de eva.ro, amintesc faptul că "nu este un secret că grăsimile din alimentaţia noastră sunt cele care cauzează cele mai multe dintre bolile de inimă. Aşa că, un prim pas pentru o inimă sănătoasă şi o viaţă îndelungată presupune reducerea consumului de grăsimi saturate, care pot fi înlocuite cu aşa numitele grăsimi bune, vegetale, care au un rol important în reducerea nivelului colesterolului rău (LDL) din sânge".

Incidenţa bolilor cardiovasculare, înjumătăţită

Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că se poate ajunge la o astfel de performanţă dacă:

- aveţi o valoare redusă a tensiunii arteriale (sub 140/90 mmHg);

- aveţi o greutate corporală normală;

- renunţaţi la fumat;

- dacă nivelul colesterolului total este în limite normale (sub 190 mg/dl);

- alegeţi o alimentaţie sănătoasă;

- aveţi activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi);

- evitaţi stresul excesiv.
Mişcarea fizică zilnică, obligatorie

Multe studii au dovedit că practicarea unor activităţi fizice diminuează riscurile afecţiunilor cardiovasculare. Un program regulat de exerciţii vă menţine corpul sănătos. Un organism antrenat zilnic rezistă în faţa bolilor mult mai bine decât unul neantrenat.
De exemplu, exerciţiile aerobice înglobează activităţi fizice - precum plimbările, joggingul, biciclismul, înotul etc. - în urma cărora inima îşi menţine sănătatea pentru o perioadă îndelungată de timp. Desigur, nu uitaţi să vorbiţi cu medicul înainte de a începe seria exerciţiilor de rutină.
Dieta recomandată cardiacilor

Potrivit ghidului european de prevenţie a bolilor cardiovasculare, bolnavii de inimă trebuie să evite: carnea grasă, grăsimile, untul, zahărul rafinat, uleiul fabricat prin presare la cald, pâinea albă, sarea, piperul, ardeiul iute, ghimbirul, măghiranul sau curry.
Pe de altă parte, pentru bolile cardiace este necesară o alimentaţie bogată în elemente nutritive ca: fibre, acizi graşi esenţiali, vitamina K şi magneziu, care sunt factori de protecţie împotriva bolilor cardiace. Mai mult, cardiacii trebuie să facă exerciţii de respiraţie, care sunt factori de protecţie, dar şi de prevenire a bolilor cardiace.
Merită reţinute şi alimentele recomandate pentru cardiaci: uleiul presat la rece, sâmburii de caise, soia, fasole, cerealele integrale, mere, piersici, cătina, măceşe, lămâie, grepfrut, strugurii roşii, urzica, frunze de pătrunjel, leuştean şi ţelină, usturoi, fenicul, chimen, rozmarin, scorţişoară şi peşte (mai ales peştii de Ocean, care sunt bogaţi în acizi graşi omega 3).
Totodată, cardiacii au voie să consume smântână sau lapte pasteurizat crude. Indicat este şi consumul unui gălbenuş de ouă, tot crud, deoarece conţine lecitină, care anihilează colesterolul.

Produsele stupului, buni prieteni ai inimii

Un medicament natural care nu trebuie să lipsească din dulapul bolnavului de inimă este lăptişorul de matcă. Acesta are puteri miraculoase, deoarece pe lângă faptul că este un bun tonic cardiac, previne şi astenia nervoasă, oboseala, hepatita. Un alt aliment miraculos este mierea. Acesta ajută muşchiul cardiac slăbit, diminuând oboseala şi durerile din regiunea inimii. Se recomandă o lingură de miere diluată în ceai de păducel sau talpa-gâstei, cu 2 ore înainte de masă.

Ceaiuri indicate în afecţiunile cardiovasculare

Tot în ghidul european de prevenţie al bolilor cardiovasculare au fost enumerate cele mai  bune plante pentru ceaiuri, care ajută, previn sau tratează afecţiunile cardiovasculare:

- ceai de păducel, indicat pentru afecţiuni de origine nervoasă, aritmii, angină pectorală, arterioscleroză, hipertensiune, tensiune oscilantă;

- patlagina, ce are rol hipotensor, curăţând sistemul circulator; ajută şi afecţiuni precum ateroscleroza şi hipercolesterolemie;

- rădăcina şi frunzele de păpădie - tonice circulatorii;

- traista-ciobanului - ce reglează tensiunea arterială;

- talpa-gâştei, indicată în lupta împotriva durerilor şi tahicardie;

- vâsc (se macerează la rece o cantitate foarte mică, deoarece în caz contrar devine toxic); ajută în hipertensiune, ateroscleroză şi tulburări circulatorii;

- coacăz negru - hipotensor, aterosclerotic şi diuretic;

- coada-calului, bogată pe lângă alte minerale şi în potasiu şi siliciu.

 Valeriana calmează atacurile de panică

 Este o plantă folosită de secole pentru efectele calmante asupra sistemului nervos şi tensiunii arteriale. Este utilă pentru calmarea simptomelor din atacurile de panică, tensiune, dureri de cap şi insomnie. Ceaiul se administrează treptat, în cursul zilei sau seara la culcare. Din cauza gustului neplăcut se preferă tinctura de valeriană. (Carmen Moraru, Monitorul de Botosani, Pagina Medicala)

Sfaturi pentru o memorie cât mai "elastică"

* În timpuri extreme de stresante, problemele de memorie nu mai sunt, ca altădată, doar apanajul vârstei a treia *

Câţi dintre dumneavoastră nu v-aţi trezit în mijlocul frazei, uitând ce aţi vrut să spuneţi sau cum v-aţi construit în gând argumentaţia? Iar reţinerea zilelor de naştere a devenit, cumva, o provocare? Nu disperaţi, nu sunteţi singurii cu asemenea probleme. Astfel de episoade sunt normale şi pot fi rezultatul oboselii, anxietăţii sau stresului (pe lângă vârstă, bineînţeles). Vestea bună e că puteţi îmblânzi şi chiar preveni aceste simptome. Cercetările au arătat că există strategii simple ce pot să vă mărească puterea de concentrare, indiferent de vârsta pe care o aveţi.

1. Mai tăiaţi din calorii
Un studiu realizat în Germania, publicat în jurnalul "Proceedings of the National Academy of Sciences", a arătat că femeile sănătoase cu vârsta cuprinsă între 50 şi 80 de ani, care şi-au redus aportul caloric cu 30% timp de trei luni, au avut rezultate cu 20% mai bune la testele de memorie (asta pe lângă faptul că au şi slăbit). Potrivit cercetătorilor, femeile care mai taie din calorii devin mai sensibile la insulină (ce afectează funcţionarea creierului) şi au o concentraţie mai mică a unei proteine direct legată de îmbunătăţirea funcţionării creierului;

2. Nu excludeţi grăsimile din alimentaţie
Câteva grăsimi, fără a exagera însă, fac adevărate minuni pentru creier, spun cercetătorii de la Universitatea California. Aceştia au descoperit că un hormon secretat în timpul digestiei anumitor alimente ajută la formarea memoriilor pe termen lung. Este vorba despre un hormon care se eliberează în momentul digestiei acizilor graşi mononesaturaţi (de genul celor care se găsesc în uleiul de măsline şi avocado);

3. Luaţi suplimente de magneziu
Oamenii de ştiinţă chinezi au descoperit că un nivel mai mare de magneziu măreşte capacitatea de a învăţa şi îmbunătăţeşte memoria, atât în cazul celor tineri, cât şi în cazul celor mai puţin tineri. După cum a explicat autorul studiului, Guosong Liu, pierderile de memorie, care caracterizează o parte tot mai mare din populaţie, sunt provocate chiar de carenţele de magneziu din alimentaţie. Se recomandă ca zilnic bărbaţii să aibă parte de 420 de mg de magneziu, iar femeile de 320 de mg. Magneziul se întâlneşte în peşte, mere, banane şi cereale integrale, însă la nevoie se poate apela şi la un supliment.

Starea de sănătate a organismului, un barometru pentru memorie

Site-ul prevention.com, bazat pe lucrări ştiinţifice, oferă o serie de sfaturi pentru o memorie mai bună:

1. Verificaţi nivelul de fier din organism
Un test realizat cu ajutorul a 149 de femei, dintre care unele aveau un nivel normal de fier în sânge, iar altele unul scăzut, a scos la iveală faptul că cele cu mai puţin fier au ratat de două ori mai multe răspunsuri decât femeile cu o cantitate suficientă de fier în organism.
În plus, după ce femeile care au greşit răspunsuri mai multe au luat suplimente de fier timp de patru luni, acestea (cele mai multe dintre ele) s-au descurcat la fel de bine ca şi cele care au avut rezultate mai bune de la început;

2. Aveţi grijă la colesterol
Nivelul normal al acestuia este esenţial pentru o funcţionare bună a creierului, la fel cum este pentru sistemul cardiovascular. Şi asta deoarece, atunci când plăcile cauzate de un nivel crescut al colesterolului "rău" (LDL) se depun pe vasele de sânge, creierul este privat de nutrienţii necesari şi de oxigen într-un grad mai mic sau mai mare, în funcţie de gravitatea depunerilor;

3. Citiţi atent prospectele medicamentelor
Multe dintre medicamente au, printre reacţiile adverse, şi pierderile de memorie. Este vorba în principal de antidepresive, antispasmodice, betablocante, medicamentele pentru Parkinson sau cele pentru chimioterapie, somniferele, analgezicele, antihistaminicele şi altele. În cazul în care medicul vi le poate înlocui, efectele negative asupra memoriei dispar în scurt timp;

4. Consumaţi acizi graşi omega-3
Aceştia reduc pierderile de memorie cauzate de vârstă, micşorează riscul de apariţie a maladiei Alzheimer, scad riscul de depresie şi te fac mai rapid în gândire. Cele mai bune surse de omega-3 sunt somonul şi crapul;

5. Mâncaţi cel puţin un măr pe zi
Merele conţin un antioxidant care creşte nivelul acetilcolinei - o substanţă cu rol de neurotransmiţător, esenţială pentru memorie, care tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. În plus, aceste fructe ajută la protejarea memoriei de efectele negative ale radicalilor liberi. Alte alimente care ajută memoria la orice vârstă sunt: sparanghelul, afinele, cacaua, cafeaua, gălbenuşurile de ou, rozmarinul, vinul roşu, somonul, sosul de roşii, nucile;

6. Faceţi exerciţii aerobice
Conform unui studiu realizat în statul american Illinois, cei care au făcut exerciţii aerobice de trei ori pe săptămână timp de o oră au avut rezultate mai bune la testele de memorie şi atenţie decât cei care au petrecut acelaşi timp făcând alt tip de mişcare, cum ar fi stretching. Aproximativ aceleaşi beneficii le puteţi obţine şi mergând în pas vioi timp de o oră, de trei ori pe săptămână.

Supleţea gâtului, barometru al unei tinereţi prelungite

* Multe femei nu acordă suficientă atenţie îngrijirii pielii gâtului. Preocupate exclusiv de faţă, uită că aspectul gâtului este primul care trădează îmbătrânirea *

Gâtul face parte integrantă din frumuseţea unei femei. Pe măsură ce trec anii, grăsimea din corp este redistribuită în tot corpul. Din nefericire, una dintre zonele de unde se pierde grăsime este gâtul. Lipsa grăsimii de sub piele înseamnă că există un suport redus pentru susţinerea conturului feţei. Este motivul, scrie i-medic.ro, pentru care, la o anumită vârstă, apare acel aspect de piele lăsată în zona gâtului. De asemenea, ţinând cont de faptul că muşchii gâtului nu sunt susţinuţi de o structură osoasă, ei sunt predispuşi la pierderea elasticităţii. Alte cauze pentru apariţia ridurilor de pe gât pot fi: o dietă nesănătoasă, o îngrijire cosmetică neadecvată, expunerea excesivă la soare sau o combinaţie între doi sau mai mulţi asemenea factori.

Curăţare şi masaj, zilnic

Gâtul trebuie îngrijit în acelaşi ritm cu îngrijirea tenului: demachiere, tonifiere şi aplicarea unei creme. Se folosesc produse asemănătoare celor folosite pentru curăţarea feţei. Spălarea gâtului cu apă caldă şi săpun nu este suficientă şi nici indicată, deoarece apa caldă deschide porii şi moleşeşte ţesuturile, iar săpunul usucă pielea prea drastic, favorizând formarea ridurilor. De aceea, chiar dacă pielea se spală cu apă caldă, va fi clătită cu apă rece şi apoi, când este încă umedă, masată cu o cremă hrănitoare. Crema se va aplica printr-un masaj uşor, pornind de sub bărbie înspre decolteu. Masajul se face cuprinzând gâtul între degetul mare şi celelalte degete, folosindu-se când o mână când alta, fără să se apese prea puternic (în zona gâtului se găseşte glanda tiroidă, care poate fi stimulată prin masajul prea intens).
La sfârşit, vom executa ciupituri de-a lungul cutelor, prinzând pielea între degetul arătător şi degetul mare. La masaj se vor folosi creme nutritive obişnuite (se recomandă creme bogate în vitamina A şi E), sau o cremă specială (lecitină 5 g, ulei de măsline 50 g, lanolină 10 g). Se prepară topindu-se ingredientele, apoi amestecându-se până la răcire.
Odată cu apariţia ridurilor se recomandă loţiunile tonice (apă de roze 50 g, camfor 1 g, alaun 0,50 g, acid boric 2 g, tinctura de benzoe 15 picături). O altă cremă pe care o puteţi folosi în cazul apariţiei ridurilor la nivelul gâtului conţine 5 grame de lecitină, 25 de grame de ulei de măsline, 30 de grame de lanolină şi 40 de mililitri de apă minerală.
În general, aceste loţiuni nu trebuie să fie alcoolice, ca să nu usuce pielea. Din acelaşi motiv, se va evita ştergerea pielii gâtului cu apă de colonie sau cu alcool. Pentru a combate semnele îmbătrânirii, aplicaţi comprese cu ulei în această zonă (de floarea soarelui, de porumb, de măsline).  Lăsaţi compresa (tifon îmbibat cu ulei) să acţioneze între 5-30 de minute.

Evitaţi ridurile premature

- Menţineţi în permanenţă gâtul cât mai drept; 

- Încercaţi să dormiţi fără pernă, sau să folosiţi o pernă joasă, ca să evitaţi cutarea pielii. Din acelaşi motiv, când citiţi sau lucraţi la calculator, aveţi grijă să nu staţi cu capul aplecat prea mult timp;

- Adoptaţi un stil de viaţă sănătos: aveţi grijă să dormiţi opt ore pe noapte şi abandonaţi fumatul! Studii ştiinţifice au demonstrat că această activitate nocivă pentru organism are efecte grave şi asupra frumuseţii pielii, îmbătrânind-o de patru ori mai repede!;

- Dacă aţi trecut de 25 de ani, dermatologii vă sfătuiesc să folosiţi creme antirid pentru gât şi decolteu. Alegeţi-le pe cele care conţin vitaminele A, C şi E, pentru că vă protejează cel mai bine de agresiunea factorilor de mediu;

- Dacă obişnuiţi să folosiţi fond de ten, machiaţi şi gâtul în acelaşi timp cu faţa;

- Expunerea îndelungată la soare poate duce şi ea la apariţia ridurilor premature pe gât de aceea, atunci când ieşiţi din casă nu uitaţi să vă daţi cu o cremă protectivă în zona decolteului;

- Evitaţi puloverele pe gât, eşarfele din bumbac sau orice altă metodă de acoperire a gâtului pe perioade îndelungate (exceptând eşarfele de mătase), deoarece acest lucru duce la uscarea şi pierderea fermităţii pielii.

Tratamente naturiste pentru gât şi decolteu

- Dacă pielea gâtului este deshidratată, se vor aplica comprese cu decoct de nalbă, urmate de un masaj cu o cremă hidratantă;

- Lăsaţi timp de 24 de ore în apă rece cojile de la o portocală. Seara, după baie, masaţi regiunea gâtului cu un tampon de vată înmuiat în loţiune de portocale. Aplicaţi apoi un strat subţire de cremă de întreţinere alunecând uşor cu toată palma şi netezind bine pielea de la sân până în regiunea maxilarului inferior. Se execută masajul de o parte şi de alta a tiroidei, în fiecare parte de 20-25 ori. Alunecaţi apoi cu palmele de la un umăr la altul pe toată zona decolteului, când cu o mână, când cu cealaltă;

- Aplicaţi 2-3 seri la rând câte o fiolă de lăptişor de matcă, atât pe decolteu cât şi pe gât;

- Măştile folosite pentru îngrijirea pielii gâtului conţin făină de in, gălbenuş de ou şi colagen. Se aplică masca, se aşteaptă 10 minute şi apoi se şterg cu o compresă înmuiată în ceai de muşeţel. Şi măştile naturale cu spirulină, ulei de măsline sau banane, aplicate periodic, sunt excelente pentru menţinerea supleţei pielii gâtului;

- Aplicaţiile cu infuzie de pătrunjel, precum şi cele cu suc de morcovi contribuie la atenuarea aspectului uscat şi ridat al pielii, hidratând-o şi vitaminizând-o. (Carmen Moraru, Monitorul de Botosani, Pagina Medicala)

Paşi mărunţi pentru sănătate pe termen lung

* O schimbare pe săptămână a stilului de viaţă vă poate prelungi existenţa cu ani buni *

Schimbările majore în stilul de viaţă pot fi o provocare prea mare şi vă puteţi simţi un pic copleşiţi de situaţie. Schimbările mici pot fi însă mai uşor de manevrat şi mai realiste pe termen lung. Încercaţi să schimbaţi un lucru în bine în fiecare săptămână, pentru propria stare de sănătate. Pe lângă clasicele sfaturi de a bea apă, de a mânca multe legume şi fructe proaspete, de a dormi cel puţin opt ore pe noapte, de a vă feri de mâncare junk food, sunt şi trucuri mai puţin ştiute care vă vor ajuta. Reţineţi, o mică schimbare în fiecare săptămână poate face diferenţa!
Schimbări în alimentaţie

1. Plănuiţi-vă mesele pentru restul săptămânii în weekend;
2. Petreceţi 30 de minute de două ori pe săptămână tăind legume pentru a le avea tot timpul la dispoziţie;
3. Înlocuiţi batoanele cu proteine cu alune şi seminţe crude;
4. Nu beţi alcool pe stomacul gol. Vă va face rău şi distrugeţi vitamina B, potrivit Hybrid Mom;
5. Data viitoare când faceţi prăjituri sau tort, înlocuiţi jumătate din cantitatea de unt cu sos de mere sau piure de dovleac sau prune. Veţi avea, astfel, mai puţine grăsimi şi mai mulţi nutrienţi;
6. Variaţi mâncarea. Dacă aţi mâncat azi ceva, nu mai mâncaţi acelaşi lucru decât peste patru zile;
7. Mâncarea în culori diferite are nutrienţi diferiţi, aşa că mâncaţi după principiul "curcubeului": ardei roşii, morcovi oranj, salată verde etc;
8. Îngroşaţi supele cu piure de boabe (de fasole, de mazăre etc). Delicios şi un plus de nutrienţi!
9. Nu beţi apă din sticle de plastic pentru că au în componenţă bisphenol A (BPA). Folosiţi-le pe cele din sticlă, reutilizabile;
10. Începeţi ziua cu un pahar de apă în care aţi stors jumătate de lămâie. Ficatul vă va mulţumi!
11. Data viitoare când vreţi să mâncaţi omletă, căliţi mai întâi câteva legume în tigaie şi apoi adăugaţi ouăle. Mai delicios şi mai sănătos nu se poate!
12. Încercaţi cel puţin o zi pe săptămână să nu mâncaţi carne;
13. Faceţi-vă singuri dressingul pentru salată. Amestecaţi ulei de măsline, oţet sau suc de lămâie cu puţin muştar, usturoi pasat, sare şi piper;
14. Folosiţi sare de mare în loc de sarea extrafină din magazine şi cumpăraţi-vă o râşniţă;
15. Folosiţi făina integrală când gătiţi, în loc de făină albă. E mult mai sănătoasă;
16. Încercaţi întotdeauna mâncăruri noi; nu vă feriţi de fructele şi legumele exotice;
17. Nu vă oferiţi recompense alimentare;
18. Folosiţi iaurt simplu în loc de smântână.
Schimbări în stilul de viaţă

19. Faceţi exerciţii pentru minte. Învăţaţi un nou dans, citiţi o carte, învăţaţi o altă limbă. Ţineţi mintea "în formă", la fel ca şi corpul;
20. Încercaţi să evitaţi calculatorul şi orice aparat electronic cu două ore înainte de culcare pentru un somn mai liniştit;
21. Începeţi fiecare zi cu câteva mişcări de stretching şi câteva exerciţii de respiraţie;
22. Luaţi suplimente alimentare. Începeţi cu multivitamine şi vorbiţi cu medicul de familie despre asta;
23. Aveţi grijă la porţii şi la mărimea farfuriilor şi ustensilelor din casă. Farfuriile şi tacâmurile mai mici înseamnă porţii mai mici;
24. Daţi cu o perie moale pe corp înainte să faceţi baie. Pielea va fi mult mai moale şi face bine sistemului limfatic.

Trucuri inedite, care vă pot îmbunătăţi viaţa

Ştiaţi că dacă dormiţi pe partea stângă arsurile stomacale pot fi ameliorate sau că durerea de dinţi poate fi redusă cu 50% dacă puneţi un cub de gheaţă pe dosul palmei în zona dintre degetul mare şi arătător?
Aflaţi din rândurile de mai jos câteva astfel de trucuri ce merită încercate în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă par doar amuzante, ele s-au dovedit utile în multe cazuri:
1. Cum să lupţi împotriva arsurilor stomacale
Dacă aveţi astfel de probleme pe care le simţiţi mai ales noaptea, încercaţi să dormiţi predominant pe partea stângă deoarece, potrivit mai multor gastroenterologi, în acest fel intensitatea acestora poate fi redusă;
2. Cum să ameliorezi o durere de dinţi
Un studiu canadian susţine că, dacă ţii un cub de gheaţă pe dosul palmei, în zona sub forma unui "V" situată între degetul mare şi degetul arătător, durerea de dinţi va fi ameliorată cu 50%. Cercetătorii spun că la baza acelui "V" se află un nerv care stimulează o zonă din creier ce blochează semnalele de durere de la mâini şi faţă;
3. Cum să reduci senzaţia de ameţeală
Dacă aţi băut puţin mai mult decât trebuia şi simţiţi că se roteşte camera în jur, puneţi mâna pe un obiect stabil. O anumită parte a urechii - o regiune gelatinoasă denumită cupula, care are rol în menţinerea echilibrului, poate fi afectată de alcool, însă atunci când ţineţi mâna pe un obiect stabil, aceasta poate fi ajutată;
4. Cum să opreşti sângerările nazale
În afară de trucul pe care aproape toata lumea îl ştie de la părinţi şi bunici, care presupune să te întinzi şi să ridici mâna, puteţi încerca să apăsaţi pe gingia care îmbracă dinţii din faţă, de sus;
5. Cum să atenuezi palpitaţiile
Atunci când simţiţi că vă bate inima mai repede decât de obicei, suflaţi în degetul mare de la mână. Specialiştii sunt de părere că nervul vag, care are rol şi în frecvenţa cardiacă, poate fi stimulat în acest fel;
6. Cum să oboseşti mai puţin când alergi
Cei mai mulţi dintre oameni pun piciorul drept în pământ atunci când expiră în timpul alergatului, exercitând însă presiune mai multă asupra ficatului, care se află în partea dreaptă. De aceea, pentru a avea o rezistenţă mai mare la oboseală încercaţi să vă obişnuiţi să expiraţi în timp ce puneţi piciorul stâng în pământ, chiar dacă e destul de complicat la început;
7. Cum să înveţi mai uşor
Citind înainte de a adormi sau repetând ceva ce aţi învăţat mai devreme veţi avea şanse în plus ca informaţiile să fie reţinute mai uşor şi pentru mai mult timp. Asta deoarece cele mai multe dintre informaţii sunt consolidate în timpul somnului.

Obiceiuri proaste ce sunt, paradoxal, benefice sănătăţii

* Multe din cutumele cu care ne-am învăţat, atunci când vine vorba de propria sănătate, sunt date peste cap de studii recente *

Vi s-a tot spus să nu vă enervaţi, pentru că vi se măreşte presiunea arterială. Vi s-a spus să ocoliţi băuturile gazoase deoarece vă strică dinţii şi vă îngraşă. Un nou studiu, însă, demontează toate aceste "adevăruri", arătând că multe dintre obiceiurile proaste sunt, în realitate, benefice sănătăţii. Important e, totuşi, să nu exageraţi, pentru că ele rămân obiceiuri proaste...
Furia, bună pentru presiunea arterială

 

Până acum ştiam că dacă ne enervăm, presiunea arterială va urca la cote alarmante. Însă, conform noilor cercetări în domeniu, citate de Daily Mail, acest lucru ar putea fi benefic.
O cercetare a Universităţii Carnegie Mellon din Pittsburgh a arătat că oamenii care au răspuns situaţiilor iritante, stresante, cu exact aceeaşi doză de furie îşi menţin presiunea arterială şi secretă mai puţin cortizol, cunoscutul hormon al stresului. Asta, spre deosebire de cei care îşi inhibă pornirile, evitând să reacţioneze. Totul depinde de felul în care reacţionaţi la astfel de situaţii. A arăta un nivel de furie direct proporţional cu stresul situaţiei ce l-a generat vă ajută să deţineţi controlul situaţiei şi să rămâneţi optimist. Dacă alegeţi teama şi frustrarea, nu veţi face decât să vă cresteţi nivelul cortizolului, care, dacă rămâne la nivel înalt pentru o perioadă prelungită, poate duce chiar la boli ale inimii.
Jocurile pe calculator cresc metabolismul
Chiar dacă sunt şi ele învinuite pentru epidemia de obezitate, jocurile video sau pe calculator vă ajută, de fapt, să rămâneţi în formă şi chiar să pierdeţi în greutate. Şi asta pentru că, după cum a arătat un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Miami, în timpul jocului ritmul cardiac se accelerează, respiraţia la fel, consumându-se mai multă energie decât cu alte preocupari. Chiar dacă nu sunt considerate a fi sport, jocurile video sunt mai bune decât statul la televizor, concluzionează autorul cercetării, Dr. Arlette Perry.
Injuriile ajută la calmarea durerii
Un alt studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Keele a demonstrat că durerea e mai uşor de suportat atunci când cel care o resimte poate folosi injurii sau invective decât atunci când nu se poate exprima liber. Dr. Richard Stephens, cel care a coordonat studiul, este de părere că a injura este o activitate aflată în strânsă legătură cu adrenalina. În cazul voluntarilor care întâmpinau durerea cu termeni "ofensivi" s-a observat un ritm cardiac crescut, asociat cu creşterea agresivităţii. Prezenţa agresivităţii face ca sensibilitatea la durere să scadă, de unde şi noima folosirii injuriilor în caz de durere.
Lenea vă ajută să trăiţi mai mult

 

Cei care se trezesc de dimineaţă şi sunt ocupaţi toată ziua îşi pregătesc din tinereţe mormântul, este de părere profesorul Peter Axt. El consideră că lenea este secretul unei vieţi lungi şi un antidot perfect pentru stresul de la muncă. Iar cei care experimentează aceste stări sunt oameni perfect sănătoşi. Expertul sugerează să lenevim jumătate din timpul nostru liber. În loc sa jucăm sqaush, de exemplu, la jumătatea zilei, când oricum avem pauză, am face bine să dormim, pentru a avea şansa de a prinde suta de ani.
Potrivit acestuia, persoanele de 50 de ani care aleargă pe distanţe lungi îşi irosesc energia pe care ar putea să o folosească pentru alte scopuri, cum ar fi reînnoirea celulelor sau lupta contra bolilor. În sprijinul acestei idei, omul de ştiinţă dă ca exemplu animalele de la zoo, despre care se ştie că au o speranţă de viaţă mai mare decât semenele lor care trăiesc în libertate. În cazul acestora, speranţa de viaţă aproape că se dublează.
Exemplele, în ceea ce priveşte oamenii, sunt preoţii, maicile şi călugării, cei care trăiesc în linişte, fără a exagera cu efortul fizic.
În timp ce perioadele îndelungate de stres, cum ar fi cele care succed divorţul, lasă sistemul imunitar slăbit şi întreg organismul vulnerabil la infecţii, cercetătorii de la Universitatea americană Buffalo au demonstrat că perioadele scurte ce abundă în stres sunt benefice memoriei, procesul de învăţare, de exemplu, fiind unul care se realizează cu mai multă uşurinţă decât în restul timpului. Şi asta se datorează felului în care cortizolul, hormon eliberat în situaţii de stres, afectează acea parte din creier responsabilă cu emoţiile şi procesul de învăţare. Potrivit cercetătorului Zhen Yan, hormonii stresului au atât rol protector, cât şi efecte negative asupra organismului. Tocmai de aceea funcţionăm bine în situaţii de stres, dar nu e bine să fim extrem de stresaţi sau pe perioade lungi.
Neîndeplinirea sarcinilor casnice, ce ţin de gospodărie - previne alergia
Numărul crescut de alergii sau chiar boli ale pielii, cum ar fi psoriazisul - unde organismul îşi face rău singur - apar şi din "cauze igienice", pentru că mediul în care trăim este adesea steril, prea curat. Cu alte cuvinte, mizeria ar fi cheia! Un studiu realizat anul trecut de Universitatea Bristol şi Brunel a arătat că femeile care folosesc prea multe produse de curăţare în timpul sarcinii sau la puţin după ce au născut au un risc crescut de a mări predispoziţia copiilor lor de a se îmbolnăvi de astm.
Cercetarea, în cadrul căreia au fost examinaţi 13.000 de copii încă din stadiul embrionar, a arătat că expunerea timpurie la astfel de chimicale este de vină pentru creşterea riscului că micuţul să sufere de astm până la şapte ani, cu 41%. Şi asta pentru că aceste produse irită căile respiratorii ale fătului sau copilului mic.
Muzica puternică stimulează creierul

 Activităţi precum participarea, în public, la concerte rock sau ascultarea muzicii la un volum extrem de puternic ar putea fi benefice pentru creier. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Manchester, cei care ascultă muzică la un sonor puternic au stimulat un compartiment al urechii interne, numit şi sacculus. Despre acesta se crede că nu are funcţii în auz, el fiind sensibil doar la volumul extrem de puternic, de peste 90 de decibeli. În cazul în care "aude" aceşti decibeli, creierul simte senzaţia de plăcere, ajutându-ne să ne simţim mai bine atât pe durata cât se aud decibelii, cât şi apoi.
Despre acest compartiment se crede că este un mecanism de auz primitiv, care şi-a pierdut încet-încet din funcţii, pe măsură ce am evoluat. Potrivit lui Neil Todd, expert în studierea ştiinţifică a muzicii, acest compartiment are legătură cu acea pare din creier responsabilă pentru porniri primitive, precum foame sau sex. Când aceste nevoi sunt satisfăcute, creierul este stimulat să elibereze hormoni care ne ajută să ne simţim bine, calmi şi fericiţi. Aşa că, dacă vreţi să vă simţiţi bine de luni dimineaţa, poate ar trebui să înlocuiţi muzica de cameră cu Black Sabbath...
Băuturile gazoase - combat demenţa
Chiar dacă riscaţi ca smalţul dinţilor s-o ia la vale şi să ajungeţi obez, două pahare de băuturi gazoase sau spumoase pe zi vă ajută să preveniţi Alzheimer-ul şi să vă îmbunătătiţi memoria cu 20%. Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Glasgow Caledonian University, în afara persoanelor în vârstă care se luptă cu pierderile temporare de memorie, de pe urma băuturilor gazoase pot profita şi cei tineri, care învaţă pentru examene. De ajutor pare să fie zahărul conţinut.
Foitul previne obezitatea
Poate că este enervant în sala de teatru sau la film, dar foitul este un obicei care aduce beneficii celor care îl au. Conform unui studiu realizat de cercetătorii americani de la Mayo Clinic, oamenii care par întotdeauna pe fugă, care parcă ar vrea să se ridice mereu de pe scaun, şi care nu pot sta în loc sunt, de obicei, mai slabi decât amicii lor mai liniştiţi. Mişcările în plus pe care le fac consumă încă 350 de calorii pe zi, ceea ce se traduce printr-un minus de 4,5 până la 13,5 kilograme anual. Deşi ar putea părea puţin, doar câteva kilograme pot face departajarea între obezi şi supraponderali.